Industria construcțiilor din România are capacitatea tehnică necesară pentru continuarea marilor investiții, însă finanțarea, cofinanțarea proiectelor, predictibilitatea și disponibilitatea forței de muncă devin probleme esențiale pentru perioada post-PNRR. Acestea au fost câteva dintre principalele teme discutate la ediția a II-a a Conferinței Naționale "Construcții & Capital", organizată de Patronatul Societăților din Construcții (PSC) - Filiala Sibiu, în 25 septembrie 2026, la Symphony by the Lake, în Șelimbăr. Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului, administrației, instituțiilor financiare, proiectanților și marilor companii de construcții, într-un moment în care sectorul încearcă să contureze direcțiile investiționale pentru etapa de după PNRR.
Tema ediției din acest an, "Redefinirea continuă a industriei. Transformare și oportunități", a adus în prim-plan continuitatea investițiilor publice, accesul la fonduri europene, costurile finanțării, predictibilitatea fiscală, deficitul de personal specializat și direcțiile viitorului ciclu de finanțare. Conferința a fost deschisă de Cosmin Vîlcu, CEO Conlan Grup și președintele PSC - Filiala Sibiu.
La eveniment au participat, între alții, Dragoș Pîslaru - ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Mirela Călugăreanu - președinta Curții de Conturi, Lucian Croitoru - consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, precum și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Administrația locală și Parlamentul au fost reprezentate de Astrid Fodor - primarul municipiului Sibiu, Daniela Cîmpean - președinta Consiliului Județean Sibiu, Gheorghe Damian - primarul comunei Ciugud, senatoarea Ruxandra Cibu-Deaconu și deputații Raluca Turcan și Bogdan Trif.
Din partea industriei au participat Cristian Erbașu - președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și CEO Construcții Erbașu, Mircea Bulboacă - vicepreședinte FPSC și președintele Grupului CON-A, Alexandru Fulga - președintele Patronatului Proiectanților din Construcții (PPC), Guido Retter - CEO Retter Group, precum și reprezentanți ai filialelor regionale ale PSC.
Investițiile post-PNRR, între infrastructura de bază și tehnologiile viitorului
Una dintre temele centrale a vizat modul în care România va continua investițiile după încheierea PNRR. Pentru viitorul Plan de Parteneriat Național și Regional 2028-2034 (PPNR), Dragoș Pîslaru a indicat perspectiva unei alocări de cel puțin 60 de miliarde de euro pentru România. Problema nu va fi însă numai disponibilitatea resurselor, ci selectarea domeniilor către care acestea vor fi direcționate. "România trebuie să aleagă dacă merge doar pe inerție, să investească în edilitar, sau încearcă să investească și în tehnologie mai mult”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Decizia presupune găsirea unui echilibru între recuperarea decalajelor existente în infrastructura de apă și canalizare, drumuri, sănătate sau dezvoltarea comunităților rurale și investițiile necesare pentru competitivitatea viitoare, în domenii precum inteligența artificială, tehnologia, dronele, proiectele dual-use și lanțurile valorice europene.
Industria construcțiilor va trebui, în acest context, să se adapteze noilor tipuri de investiții și să participe inclusiv la proiecte cu un grad tehnologic mai ridicat.
Cosmin Vîlcu: Riscurile trebuie împărțite între stat și mediul privat
Din perspectiva constructorilor, una dintre problemele majore rămâne transferarea către companii a riscurilor generate de modificările legislative și fiscale intervenite în timpul derulării contractelor. În bilanțul evenimentului, reprezentantul Conlan a evidențiat și problema decalajului dintre condițiile contractuale și situația efectivă din șantiere, dar și importanța resursei umane.
"Am vorbit despre costul instabilității, despre distanța dintre prețul din contract și realitatea din șantier, despre investițiile publice și lecțiile PNRR, despre tehnologizare și sustenabilitate. Am ajuns mereu la aceeași concluzie: oamenii. Fără meseriași, ingineri și proiectanți nu construim nimic, oricâte fonduri am avea. Am plecat de la conferință cu un semnal bun: primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, a anunțat un portofoliu de proiecte al municipalității de aproximativ 1,8 miliarde de lei. Rămâne însă întrebarea pe care am auzit-o toată ziua: ce urmează după PNRR? Din punctul meu de vedere, răspunsul nu îl așteptăm, ci îl construim împreună, cu reguli predictibile, plăți la timp și un dialog real între stat și mediul privat".
Proiectanții cer predictibilitate și participare la strategiile de investiții
Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților din Construcții (PPC), a atras atenția asupra efectelor schimbării repetate a priorităților de investiții. Companiile trebuie să mențină și să dezvolte echipe de specialiști pe termen lung, ceea ce devine dificil în absența unei direcții predictibile.
"Noi am știut să ne adaptăm. Am plecat să construim stadioane și ne-am oprit. După aceea, spitale și ne-am oprit. Și autostrăzi, ne-am oprit. [...] Noi am știut să ne adaptăm foarte bine, doar că treaba asta nu face deloc bine mediului privat. Mediul privat nu are cum să se dezvolte în stilul ăsta", a spus Alexandru Fulga.
O altă problemă identificată este timpul consumat de procedurile administrative. Potrivit estimării prezentate de Alexandru Fulga, în cazul unui proiect care ar trebui realizat în trei-cinci ani, birocrația poate consuma aproximativ 60% din interval, lăsând proiectării și execuției o perioadă mult mai redusă pentru îndeplinirea cerințelor privind calitatea, sustenabilitatea și noile tehnologii.
Pentru următoarele programe, reprezentanții proiectanților solicită participarea industriei încă din faza de elaborare a strategiilor.
"Sperăm că la exercițiile următoare să fim la masă. Mi se pare normal ca noi să participăm activ, împreună cu Guvernul, la felul în care se stabilește o strategie, astfel încât noi să putem răspunde acestei strategii", a precizat reprezentantul PPC.
Forța de muncă rămâne una dintre limitele creșterii sectorului
Deficitul de personal specializat a fost adus în discuție și de reprezentanții PSC - Filiala Transilvania. Alexandra Stoica, președinta organizației, a adus în prim-plan costul și, mai ales, deficitul forței de muncă specializate. La eveniment au participat din partea PSC - Filiala Transilvania Alexandra Stoica, Vlad Mureșan, Mihai Iepure, Alin Danci și Ruxandra Dateș, alături de Gabriel Silagyi și reprezentanți ai companiilor membre.
Din perspectiva PSC Transilvania, competitivitatea companiilor de construcții nu depinde exclusiv de volumul finanțărilor disponibile. Sectorul are nevoie simultan de personal calificat, reguli coerente, predictibilitate și de o administrație capabilă să susțină ritmul investițiilor.
