Agenda Constructiilor
Joi, 02 Februarie 2023
Abonare reviste
PAGINA PERSONALIZATA


CONSILIUL CONCURENTEI (CC)

CONSILIUL CONCURENTEI (CC)

Adresa: P-ta Presei Libere nr. 1, Corp D1, Bucuresti, S1
Telefon: 021/405.44.29
Fax: 021/405.44.29
E-mail: presa@consiliulconcurentei.ro
Web site: www.consiliulconcurentei.ro
Domenii: Institutii publice
Descriere activitate
Consiliul Concurentei are drept scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
Prezentare companie/institutie
Consiliul Concurentei monitorizeaza cresterile de preturi din constructii
 
 
 
 
Bogdan Chiritoiu (51 de ani)
Functia/Institutia: presedinte, Consiliul Concurentei;
Experienta profesionala: 12 ani la conducerea Consiliului Concurentei; 9 ani de activitate didactica in invatamantul superior; 11 ani de consultanta in domeniul politicilor publice si 10 ani in domeniul analizei economice. A ocupat, pe rand functiile de Consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale, Departamentele de "Planificare si analiza politica" si "Politici Economice si Sociale", Coordonator pe politici sociale pentru Raportul de Criza si Raportul asupra Dezvoltarii Umane ale PNUD. A fost consultant al Guvernului Romaniei pentru Integrare Europeana, dar si la Institutul European si Consilier al Ministrului Justitiei. In paralel, a desfasurat o bogata activitate didactica in invatamantul superior, in calitate de Asistent Universitar la Facultatea de Stiinte Politice (FSP) din cadrul Universitatii Bucuresti.
 
Consiliul Concurentei continua sa monitorizeze cu atentie domeniul constructiilor, pe care in considera unul dintre sectoarele ce prezinta un risc ridicat de comportament anticoncurential pe anumite segmente, precum productia cimentului sau in cazul formarii de asocieri pentru adjudecarea de contracte de executie a lucrarilor de infrastructura. In contextul majorarilor generalizate de preturi, sectorul materialelor de constructii a intrat din nou in atentia Consiliului Concurentei, care a demarat in iulie 2021 o analiza in cadrul careia solicita date si informatii de la mai multi participanti la piata, producatori si distribuitori specializati, cu scopul de a impune masuri pentru imbunatatirea functionarii pietelor. Autoritatea de Concurenta analizeaza evolutia preturilor pentru principalele materiale pentru constructii (bitum cu aplicatii rutiere, BCA, caramizi si blocuri ceramice, polistiren utilizat la termoizolatii, fier, otel si produse laminate, produse pe baza de PVC si polipropilena, ciment etc.) si, in urma analizei, poate propune recomandari, respectiv masuri in vederea remedierii, atenuarii si prevenirii oricaror efecte negative asupra concurentei si, implicit, asupra consumatorilor, iar in cazul in care descopera incalcari ale legii, va initia procedurile necesare pentru a le sanctiona.
 
- Care sunt sectoarele ce prezinta cel mai ridicat risc de comportament anticoncurential si de ce?
- Asa cum stiti, in fiecare an, noi realizam un raport privind concurenta in sectoare cheie, care contine o evaluare, prin prisma mai multor indicatori, a 40 de domenii, printre care si cateva din domeniul constructiilor. Serviciile de consultanta IT se mentin in fruntea clasamentului domeniilor in care concurenta este la un nivel ridicat, in conditiile in care aceasta pandemie de Covid-19 a grabit procesul de digitalizare in multe domenii. Pe urmatorul loc se afla retail-ul de imbracaminte si incaltaminte, pe fondul dinamizarii comertului online cu astfel de produse. De altfel, prezenta semnificativa in online aduce o serie de servicii conexe si beneficii care extind sfera de manifestare a concurentei in cazul comercializarii de produse de imbracaminte si incaltaminte. La polul opus, se afla serviciile notariale si productia si comercializarea cimentului, ale caror rezultate se datoreaza unor caracteristici structurale, care nu sunt predispuse modificarii.
- Ce anchete aveti in derulare pe piata de constructii/ materiale de constructii in acest moment?
- La ora actuala, avem in derulare o investigatie privind o posibila intelegere anticoncurentiala pe piata productiei si comercializarii cimentului. Avem suspiciuni referitoare la o posibila intelegere intre cei trei producatori pentru impartirea pietei, din perspectiva cotelor de piata si/ sau produselor oferite pe piata, limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau investitiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preturilor practicate.
De asemenea, este in desfasurare o ampla analiza pe piata materialelor de constructii in contextul semnalelor privind cresterea preturilor produselor, atat pe piata romaneasca, dar si la nivel international.
Recent, am finalizat o analiza sectoriala pe piata lucrarilor de modernizare, intretinere si reparatii de drumuri si strazi din municipiile resedinta de judet din Romania. In urma acestui studiu, am constat ca exista in derulare contracte pentru modernizare, reparatii si intretinere drumuri a caror durata este foarte mare: 10 ani (municipiul Targu Jiu), 12 ani (municipiul Zalau), 20 de ani (municipiul Piatra-Neamt), 30 de ani (municipiul Constanta) sau chiar cu perioada nespecificata (municipiul Iasi). Ca urmare, am recomandat ca durata contractelor pentru executarea lucrarilor de modernizare, reparatii si intretinere de drumuri si strazi sa fie limitata la maximum cinci ani si doar in cazuri exceptionale sa poata fi prelungita, ceea ce ar permite si altor jucatori din domeniu sa intre pe aceasta piata.
Studiul, ce poate fi consultat pe pagina web a institutiei, a fost transmis autoritatilor (Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei), Asociatiei Municipiilor din Romania, precum si altor asociatii din domeniu.
 
 
- Cum comentati cresterile de preturi ale materialelor de constructii si ce impact ar putea avea aceste majorari rapide asupra comportamentului pe piata al companiilor?
- Asa cum am spus, avem in derulare o analiza in acest sens, iar in cadrul acesteia sunt solicitate date si informatii de la mai multi participanti la piata, producatori si distribuitori de diferite materiale pentru constructii. O prima impresie generala este ca avem de-a face cu evolutii ascendente ale preturilor la nivel european si chiar global, urmare a unor dezechilibre internationale intre cantitatile necesare si cele ofertate. De asemenea, o influenta importanta o au si evolutiile din ultimele luni ale preturilor energiei (electricitate si gaze naturale), acestea alimentand cresterea preturilor materialelor de constructii.
Noi urmarim ce se intampla in zona materialelor de constructii, dar este destul de dificil avand in vedere ca nu exista surse publice de date (preturi). De asemenea, relatiile sunt directe intre companii (business to business), ceea ce inseamna ca se practica preturi de lista si o multitudine de discounturi (volum, plata in avans, fidelitate etc.). De aceea, plangerile si sesizarile pe care le primim sunt foarte importante. Daca cineva crede ca s-a incalcat Legea concurentei, poate sa faca o plangere, completand formularul de pe site-ul institutiei sau, daca vrea sa ramana anonim, poate apela la platforma avertizorilor de concurenta.
Oricum, suntem atenti la evolutiile din domeniu si, daca vom avea indicii privind comportamente anticoncurentiale, vom interveni. Dupa cum stiti, sanctiunile pe care le aplicam sunt semnificative si pot descuraja comportamentele anticoncurentiale.
 
 
- Se poate spune ca firmele romanesti de constructii sunt dezavantajate in fata celor straine?
- Concurenta in domeniul constructiilor este destul de puternica, avand in vedere ca exista multi jucatori pe piata, nu doar cateva firme mari care sa domine sectorul, asa cum este in telecomunicatii, de exemplu. Ce se poate intampla, insa, este ca, in anumite situatii, firmele sa fie prea mici pentru a executa o lucrare de anvergura mare sau sa nu aiba experienta, personal sau echipamente suficiente. In aceste cazuri, asocierile - consortiile - sunt absolut legitime si binevenite, dar nu trebuie sa depaseasca o anumita limita a colaborarii lor. De exemplu, am avut un caz in care cinci companii locale s-au asociat pentru a participa cu o oferta comuna la licitatia pentru reabilitarea strazilor din Pitesti, in conditiile in care fiecare dintre acestea ar fi putut executa lucrarea pe cont propriu. Aceasta a fost singura oferta depusa in cadrul licitatiei. Acest lucru nu este in regula. Firmele trebuie sa se concureze intre ele. Consortii se fac atunci cand singure nu pot concura pentru un anumit contract.
Pentru a veni in sprijinul companiilor romanesti, noi am elaborat un ghid privind respectarea regulilor de concurenta in situatia participarii sub forma de asociere la o licitatie publica, ghid care poate fi consultat pe pagina web a Consiliului Concurentei.
- Ce impact a avut pandemia asupra activitatii Consiliului Concurentei? Care sunt cele mai mari dificultati pe care le intampinati in derularea activitatii? Ce ar trebui imbunatatit?
- Si noi am fost nevoiti sa ne adaptam noilor conditii si sa ne desfasuram activitatea tinand cont de constrangerile generate de pandemia de Sars-Cov-2. Am facut pasi importanti spre digitalizarea activitatii, am implementat telemunca si ne-am adaptat modul de lucru prin utilizarea semnaturii electronice, derularea intalnirilor in regim de videoconferinta, luand, in acelasi timp, masuri de siguranta si protectie pentru personalul prezent la sediu.
In domeniul ajutorului de stat, activitatea a fost una foarte solicitanta, cu atat mai mult cu cat am fost implicati in elaborarea si implementarea la nivel european a masurilor de ajutor de stat adoptate pentru sprijinirea sectoarelor economice afectate in contextul generat de pandemia de SARS-CoV-2. Acest lucru a presupus reactii foarte rapide, colaborare sustinuta cu Comisia Europeana si autoritatile implicate.
In acest context economic dificil, respectarea deplina a Legii concurentei nu era in topul prioritatilor pentru companiile care se confruntau cu dificultati pe piata (lipsa cererii, provocari pe lantul de productie etc.). Ca urmare, in aceasta perioada, ne-am intensificat actiunile de supraveghere a pietelor. In acelasi timp, am continuat sa fim deschisi discutiilor si sa acordam consultanta si indrumare companiilor. Am apreciat faptul ca reprezentantii unor companii si asociatii ne-au intrebat/s-au consultat cu noi inainte sa adopte unele masuri (blocarea unor parteneri care practicau nejustificat un pret prea mare, limitarea cantitatilor de produse esentiale achizitionate de o singura persoana/ pe un singur bon, modificarea programului de functionare etc.).
Principala dificultate pe care am intampinat-o a fost, insa, posibilitatea sau imposibilitatea, mai bine spus, de a derula inspectii inopinate, avand in vedere ca o mare parte a angajatilor firmelor lucreaza de acasa. Adica sunt foarte mari sansele ca birourile pe care le inspectam sa fie goale. De aceea cred ca este necesara schimbarea modului in care institutia face inspectii inopinate, respectiv sa poata accesa baza electronica de date a companiilor, ca urmare a faptului ca in multe cazuri angajatii lucreaza de acasa.
- Care sunt prioritatile legislative pentru perioada urmatoare?
- La nivelul Uniunii Europene exista o schimbare de abordare, pe care dorim sa o preluam cat mai repede: protejare firmelor mici in fata eventualelor abuzuri ale partenerilor comerciali mai mari, ceea ce in final va conduce la beneficii pentru consumatori, care vor avea acces la produse si servicii la preturi competitive. Un prim pas l-am facut deja, prin adoptarea Regulamentului european (numit si Platform to Business - P2B), care creeaza un set de reguli care vizeaza in mod special relatia dintre platformele online si companiile care le utilizeaza serviciile. Platformele online reprezinta modele de afaceri inovative si sunt din ce in ce mai utilizate odata cu dezvoltarea comertului online, creand noi oportunitati pe piata, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii. In acelasi timp, insa, exista unele ingrijorari legate de practicile comerciale potential daunatoare existente la nivelul relatiei dintre platforme si utilizatorii lor. Practic, Regulamentul urmareste crearea unui mediu online competitiv, echitabil si transparent, prin impunerea unui set de obligatii specifice, lasand implementarea efectiva a acestuia in sarcina statelor membre UE.
La nivel national, ne dorim sa protejam companiile care utilizeaza servicii de intermediere online, dar si servicii de motoare de cautare online in relatia lor cu orice furnizor de astfel de servicii, fie ca sunt romanesti sau din alt stat. Astfel, monitorizam activitatea platformelor online si putem aplica sanctiuni in cazul in care acestea nu au un comportament corect si transparent fata de companiile care le utilizeaza serviciile.
Pentru a veni in sprijinul firmelor mai mici, intentionam sa modificam Legea concurentei neloiale. Principala modificare prevede includerea in sfera practicilor de concurenta neloiala si exploatarea pozitiei superioare de negociere a unei companii in raport cu o alta cu care s-a aflat sau se afla intr-o relatie comerciala. Ne-am consultat cu reprezentatii mediului de afaceri (asociatii din domeniul alimentar, ale intreprinderilor mici si mijlocii etc.) cu privire la modificarile prevazute de initiativa legislativa. In acelasi timp, impreuna cu Ministerul Agriculturii am elaborat un proiect de lege care transpune Directiva europeana (2019/633) privind practicile comerciale neloiale din industria alimentara, care are ca principal obiectiv protejarea producatorilor si procesatorilor din sectorul agricol si alimentar. Proiectul legislativ este in dezbatere la Parlament.
 
 
- Care sunt principalele modificari pe care le va aduce proiectul de OUG pentru modificarea si completarea Legii concurentei, lansat recent in dezbatere publica?
- Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii concurentei (nr. 21/1996) transpune in legislatia nationala Directiva (UE) 1/2019 a Parlamentului European si a Consiliului din 11 decembrie 2018, numita, pe scurt, Directiva ECN Plus (European Competition Network). Directiva prevede o mai buna functionare a autoritatilor de concurenta din statele membre, oferindu-le mijloace pentru a deveni mai eficiente in aplicarea legii si garantarea functionarii corespunzatoare a pietei interne.
Astfel, noile prevederi introduse de Directiva reglementeaza, printre altele: obligatia statelor membre de a respecta drepturile fundamentale recunoscute in ordinea juridica a Uniunii Europene; interactiunea dintre programele de clementa si sanctiunile penale aplicate persoanelor fizice; accesul la dosar al partilor si limitele impuse in privinta utilizarii informatiilor; raspunderea solidara in cadrul entitatilor ce constituie o entitate economica unica; executarea amenzilor impuse unei asocieri de intreprinderi prin luarea in considerare a cifrelor de afaceri totale ale membrilor, atunci cand asocierea se dovedeste a fi insolvabila.
In scopul alinierii cu principiile trasate de Directiva, respectiv necesitatea de a se asigura ca autoritatea de concurenta are la dispozitie toate instrumentele necesare pentru a dovedi incalcarea art. 101 si 102 din TFUE si ca folosirea acestor instrumente garanteaza accesul la toate informatiile care pot fi relevante pentru aplicarea art. 101 si 102 TFUE, se propune completarea dispozitiilor Legii concurentei referitoare la cererile de informatii, cu dispozitii privind obligatia persoanelor fizice de a furniza informatiile solicitate de catre Consiliul Concurentei si a capitolului referitor la sanctiuni, cu introducerea contraventiei constand in fapta persoanei fizice de a furniza informatii inexacte sau care induc in eroare, cu ocazia procedurii interviului.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Noiembrie/Decembrie 2021)
 
 
CONSILIUL CONCURENTEI ancheteaza companii active pe piata adezivilor
In prezent, Consiliul Concurentei are in derulare mai multe investigatii in care sunt implicate companii de constructii sau furnizori de materiale, toate declansate prin autosesizare. Printre acestea se afla o posibila intelegere intre 11 firme de a participa cu oferte trucate (individuale si in asociere) la licitatiile organizate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), prin Administratia Strazilor, pentru atribuirea contractelor-cadru de asfaltare si plombare a gropilor si bordurilor din Capitala. De asemenea, mai sunt in derulare trei investigatii privind posibile intelegeri intre diverse societati de a participa cu oferte trucate la licitatiile organizate de Consiliul Judetean Teleorman, Consiliul Judetean Ilfov si Directia Regionala Drumuri si Poduri (DRDP) Craiova, pentru atribuirea unor contracte de reabilitare, modernizare si de lucrari si servicii de intretinere a drumurilor.

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei :
„ Ne-am adaptat legislatia si procedeele de lucru la noile realitati economice, pentru a putea actiona asemanator cu celelalte autoritati de concurenta din statele membre UE. Astfel, 10% din cifra de afaceri este amenda maxima aplicata si la nivelul Comisiei Europene si reprezinta un nivel destul de mare pentru a fi descurajant ”.
 
Alte anchete derulate de Consiliul Concurentei vizeaza piata distributiei adezivilor si mortarelor pentru polistiren, respectiv o intelegere intre producatorul local Gabbro si distribuitorii acestuia, precum si intre ItalKol Timis si partenerii firmei. Mai sunt in curs de investigare posibile intelegeri pe piata lucrarilor de constructii de drumuri pe raza judetelor Brasov, Sibiu, Mures, Covasna, Harghita, Timis, Caras-Severin, Arad, Hunedoara, Gorj si Mehedinti, precum si o ancheta sectoriala pe piata lucrarilor de constructii de drumuri si autostrazi. Conform legii, Consiliul Concurentei poate declansa investigatii din oficiu (prin autosesizare) sau in urma unei plangeri. Dupa depistarea si sanctionarea cartelului de pe piata cimentului, in 2005, institutia a monitorizat cu multa atentie sectorul lucrarilor si materialelor de constructii. Printre cele mai importante sanctiuni acordate anul trecut de Consiliul Concurentei se poate mentiona cazul vehiculului Do-Fi East Holding GmbH (parte a fondului austriac de investitii Donau Finanz), care detine actiuni in cadrul societatilor de constructii SCT Bucuresti si CCCF Bucuresti. Compania din Austria a fost amendata cu 1,06 milioane de lei (aproximativ 263.628 de euro) pentru punerea in practica a unei concentrari economice inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta. Tot in 2012, doua firme au primit amenzi totale de 80.323 de lei (aproximativ 17.850 de euro) pentru furnizarea de informatii inexacte in cadrul investigatiei desfasurate pe piata lucrarilor de marcaje rutiere, atribuite de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).
Sanctionarea cu 10% din cifra de afaceri este descurajatoare
Legislatia in domeniul concurentei a fost modificata si completata in 2011, armonizand normele si procedurile nationale cu prevederile comunitare in domeniu. "Ne-am adaptat legislatia si procedeele de lucru la noile realitati economice, pentru a putea actiona asemanator cu celelalte autoritati de concurenta din statele membre UE. Astfel, 10% din cifra de afaceri este amenda maxima aplicata si la nivelul Comisiei Europene si reprezinta un nivel destul de mare pentru a fi descurajant. De exemplu, amenda aplicata in 2011 celor sase companii petroliere pentru incheierea unei intelegeri anticoncurentiale privind eliminarea de pe piata a unui sortiment de benzina a fost, in medie, de numai 3% din cifra de afaceri si, cu toate acestea, suma s-a situat la 205 milioane de euro", a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Mai mult, potrivit datelor institutiei, companiile sunt obligate sa ia in calcul, pe langa pierderile generate de plata amenzilor si costurile ridicate ale procedurilor administrative si judiciare, pierderile de imagine asociate sanctionarii, precum si expunerea la actiuni civile in despagubire promovate de victimele practicilor anticoncurentiale. Ca urmare, unele firme au inceput sa implementeze programe de conformare cu legislatia concurentei, in cadrul carora angajatii sunt instruiti cu privire la prevederile din domeniu. In anul 2011, Consiliul Concurentei a dat un semnal clar de incurajare a implementarii programelor de conformare. Astfel, prin modificarea Instructiunilor Consiliului Concurentei privind individualizarea sanctiunilor a fost introdusa o circumstanta atenuanta, care poate duce la diminuarea cu o cota cuprinsa intre 5% si 10% a nivelului de baza al amenzii, in cazul in care "intreprinderea dovedeste existenta si implementarea efectiva a unui program de conformare cu regulile de concurenta".
Exista 14 sectoare-cheie ale economiei monitorizate anual
In urma crizei economico-financiare recente, conditiile de functionare a pietelor s-au modificat, ceea ce a determinat, inevitabil, schimbari de comportament ale companiilor. "In acest context, eforturile Consiliului Concurentei se orienteaza spre monitorizarea sectoarelor-cheie ale economiei si protejarea mediului concurential in vederea cresterii productivitatii si eficientei economiei", a precizat Bogdan Chi-ritoiu. Presedintele institutiei a indicat, astfel, 14 sectoare-cheie ale economiei nationale care sunt supuse unei analize anuale realizate din perspectiva evolutiei gradului de concurenta, rezultatele fiind prezentate intr-un "Raport privind starea concurentei", publicat anual de institutie. Cele 14 sectoare prioritare monitorizate sunt cele energetic, financiar - bancar, de constructii, telecomunicatii, asigurari, productia de masini si echipamente, farmaceutic, servicii medicale, retail alimentar, media, profesii liberale si utilitati publice.
Noi investigatii planificate in perioada urmatoare
Conform strategiei institutiei pentru perioada 2010-2014, in anul 2013, Consiliul Concurentei si-a stabilit o serie de prioritati care tin cont de caracteristicile pietei romanesti si tendintele acesteia. In domeniul concurentei, vor fi definitivate investigatii si anchete sectoriale din domenii esentiale: bunuri de consum (retail alimentar), energie, constructia de drumuri nationale si autostrazi si activitati de loterie. "Vom continua monitorizarea functionarii pietelor si evaluarea climatului concurential prin realizarea unor studii privind sectorul distributiei de medicamente, serviciile de comunicatii electronice oferite sub forma pachetelor de servicii (multiplay) si cele de acces la infrastructura de telecomunicatii din Bucuresti, serviciile furnizate de practicienii in insolventa, asistenta medicala din Romania si activitatile conexe acestora. In domeniul ajutorului de stat, prioritatile autoritatii de concurenta pentru anul 2013 se refera la continuarea colaborarii cu Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, in vederea asigurarii respectarii legislatiei in domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a unor companii de stat, cum sunt Posta Romana, CFR Marfa, Oltchim etc.", a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Alaturi de autoritatile din celelalte state membre ale UE, institutia este implicata in procesul initiat de Comisia Europeana in vederea modernizarii regulilor de ajutor de stat (State Aid Modernisation). Procedura are ca principale obiective modificarea legislatiei, simplificarea regulilor de ajutor de stat si responsabilizarea tarilor membre in ceea ce priveste monitorizarea ajutoarelor de stat. "De asemenea, participam, impreuna cu celelalte autoritati guvernamentale, la pregatirea conditiilor necesare accesarii fondurilor structurale in noul ciclu bugetar. Din punct de vedere legislativ, un loc important va fi ocupat de promovarea cadrului legal privind concurenta neloiala, in vederea compatibilitatii cu reglementarile europene din domeniu", a precizat Bogdan Chiritoiu.
Crestere a numarului de anchete finalizate anul trecut
In anul 2012, Consiliul Concurentei a finalizat 24 de anchete, un numar-record pentru institutie, respectiv cu 8% mai multe fata de nivelul din 2011 si cu 17% mai numeroase comparativ cu 2010. Investigatiile definitivate au vizat sectoare economice importante, precum cel al telecomunicatiilor, infrastructurii de transport sau energiei. De asemenea, a fost finalizat, in premiera nationala, un caz de licitatie trucata deschis la sesizarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), procedura fiind incheiata intr-un termen scurt. Cele mai multe situatii au avut ca obiect intelegeri de tip cartel, inclusiv in cadrul procedurilor de licitatie publica. In urma acestor investigatii au fost aplicate amenzi, dar au fost si cazuri finalizate prin acceptarea de angajamente, procedura care restabileste mai repede si mai eficient mediul concurential decat s-ar fi realizat prin sanctiuni sau impunerea de masuri corective. Din totalul investigatiilor privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta finalizate in 2012, patru s-au definitivat cu sanctiuni: trei dintre acestea au avut ca obiect intelegeri anticoncurentiale orizontale, iar una a vizat punerea in aplicare a unei concentrari economice inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei. Alte cinci investigatii au fost finalizate prin acceptarea de angajamente, iar restul de 13 au fost inchise, intrucat nu s-au identificat dovezi suficiente privind incalcarea legii, care sa justifice impunerea de amenzi sau luarea altor masuri. Durata medie a investigatiilor privind posibila incalcare a legislatiei de concurenta finalizate in anul 2012 a fost de doi ani si jumatate, in scadere cu 16% fata de 2011 si cu 42% comparativ cu 2010. La finalul anului 2012, erau in desfasurare 69 de investigatii privind posibila incalcare a legislatiei de concurenta, din care 20 mai vechi de trei ani si noua anchete sectoriale.
Amenzi acordate unor companii de constructii pentru trucarea licitatiilor
Anul trecut a fost finalizata investigatia privind posibila trucare a licitatiilor organizate de SNTGN Transgaz SA Medias si SNGN Romgaz SA Medias in perioada 2009-2011, pentru atribuirea unor contracte privind racorduri de gaze naturale si lucrari de modernizare si intretinere a instalatiilor aferente. Cazul a fost deschis la sfarsitul lui 2011, la sesizarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In cadrul investigatiei, s-a demonstrat trucarea a doua licitatii organizate de Transgaz, de catre Condmag SA si Inspet SA, respectiv de societatile Moldocor SA si TMUCB SA. Ca urmare, Condmag si Inspet au fost amendate cu 4,54 milioane de lei (un milion de euro) si, respectiv, 7,3 milioane de lei (1,6 milioane de euro) pentru realizarea unei intelegeri privind participarea cu oferte trucate la procedura de achizitie publica "Racord gaze naturale Butimanu-Brazi pentru alimentarea cu gaze a centralei de cogenerare Brazi", organizata in anul 2009. Trucarea ofertelor a constat in schimbul de informatii sensibile, cu caracter confidential, care au permis firmei Inspet SA sa castige licitatia, conform unei intelegeri prealabile. Moldocor SA a fost amendata cu 2,23 milioane de lei (0,5 milioane de euro) si TMUCB SA cu 11,38 milioane de lei (2,5 milioane de euro) pentru realizarea unei intelegeri in scopul participarii cu oferte trucate la procedura de achizitie publica "Conducta de transport gaze 20 Giurgiu - Ruse", organizata in anul 2011. Trucarea licitatiei s-a realizat prin corelarea ofertelor depuse de cei doi concurenti. Pentru fiecare dintre cele patru intreprinderi, amenda a reprezentat 4% din cifra de afaceri inregistrata in anul anterior sanctionarii.
Cele mai multe anchete declansate in 2012 vizeaza constructiile
Consiliul Concurentei a declansat, anul trecut, 22 de investigatii noi, din care 18 privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta, una privind analiza unei concentrari economice notificate si alte trei referitoare la anumite sectoare economice (anchete sectoriale). Numarul investigatiilor deschise s-a diminuat cu 19% fata de nivelul din 2011 si cu 15% fata de 2010, evolutie ce indica accentuarea eforturilor spre finalizarea cazurilor aflate in derulare. Din cele 18 de investigatii privind posibile incalcari ale legislatiei de concurenta initiate in anul 2012, aproximativ 72% au reprezentat autosesizari in urma analizelor efectuate de autoritatea de concurenta. Cele mai multe investigatii au vizat sectorul constructiilor de drumuri (28%), urmat de cel al transportului de persoane (11%). Cele trei anchete sectoriale declansate in anul 2012 vizeaza piata locala a distributiei de filme catre cinematografe, sectorul gazelor naturale si segmentul serviciilor de salubrizare la nivel national.
The Competition Council investigates companies active on the adhesives market
Currently, the Competition Council has several ongoing investigations involving construction companies and suppliers of materials, all triggered by own initiative. The investigations include a possible agreement between 11 companies to participate with rigged bids (individually and in combination) at the auctions organized by the General Council of Bucharest (CGMB), through the Streets Administration, for the award of framework agreements in what concerns the paving and filling of pits and borders in the capital city. Also, there are three ongoing investigations on possible arrangements between various companies in order to participate with rigged bids in auctions organized by the Teleorman County Council, Ilfov County Council and the Regional Roads and Bridges Administration (DRDP) Craiova, for the award of contracts concerning the rehabilitation, modernization, as well as works and services for road maintenance. Other cross-examinations developed by the Competition Council are aimed at the adhesives and mortars for polystyrene distribution market, namely an agreement between the local manufacturer Gabbro and its distributors as between ItalKol Timis and its business partners. Furthermore, possible agreements on the market of road construction in the counties of Brasov, Sibiu, Mures, Covasna, Harghita, Timis, Caras-Severin, Arad, Hunedoara, Gorj and Mehedinti as well as a sector inquiry on the market of works for roads and highways construction are currently investigated. According to the law, the Competition Council may initiate investigations through its own initiative or following a complaint. After detecting and punishing the cartel active on the cement market in 2005, the institution has carefully monitored the sector of construction works and materials. Among the most important penalties released last year by the Competition Council one may cite the case of the vehicle Do-Fi East Holding GmbH (part of the Austrian investment fund Donau Finanz), which holds shares in the construction companies SCT Bucuresti and CCCF Bucuresti. The Austrian company was fined with 1.06 million RON (about 263,628 EUR) for the implementation of a merger before obtaining the approval from the competition authority.
(articol aparut in Agenda Constructiilor, editia iulie/august 2013 )

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMMESENBURGVideoConfAC-iulTERAPLASTman and machine
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A apărut editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 171 (Noiembrie-Decembrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
hilti
rigips
strabag nivel 1
leviatan
ERBASU CONSTRUCT
Acvatot 2019
Ubitech
BALTIC
FRONTALE
MAKITA
leviatan
CELCO 2020
BMI_Icopal
CONCEPT STRUCTURE
viarom

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
FPSC_2019
ROGBC 2016
ef-de-n
econet
AICPS_30
Piata de Constructii 2014
TOP500 Atreprenori de Constructii 2023
PIATA de TAMPLARIE Analiza 2021-2022 & Perspective 2023-2027 (TOP500)
TOP500 Producatori de Tamplarie 2023