Agenda Constructiilor
Marti, 22 Septembrie 2020
Home - Stiri - Punct de vedere - EY: Cum se pozitioneaza Romania fata de prioritatile fiscale europene
EY: Cum se pozitioneaza Romania fata de prioritatile fiscale europene Imprimare Email
Punct de vedere Publicat de Elena Icleanu 13 Aug 2020 11:38
Reforma fiscala aflata in lucru la nivelul Uniunii Europene nu a fost abandonata, in ciuda faptului ca prima jumatate a acestui an a fost marcata de provocarile socio-economice generate de pandemia Covid-19. Mai mult, odata cu preluarea Presedintiei Consiliului UE de catre Germania la 1 iulie 2020, observam ca reforma fiscala se afla in topul prioritatilor europene si poate juca un rol cheie in planurile de recuperare a economiei post-Covid.  
Cum era de asteptat, prioritatea numarul unu a presedintiei germane vizeaza redresarea economiei europene si recuperarea post-Covid, subliniata si in motto-ul sau: “Impreuna pentru redresarea Europei”. Pe agenda sa de lucru exista insa si alte subiecte importante pentru viitorul Europei, precum: impulsionarea unei impozitari juste sau transformarea digitala si instituirea suveranitatii digitale.  
 
Prioritatile Europei in materie fiscala
In programul Germaniei pentru urmatorul semestru se remarca trei prioritati in zona fiscala:
  1. Implementarea propunerilor OECD care raspund provocarilor fiscale generate de digitalizarea economiei in UE;
  2. Introducerea impozitarii tranzactiilor financiare la nivelul UE;
  3. Revizuirea Directivei privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal.
Avand in vedere cele mai recente actiuni intreprinse la nivelul UE pe aceste zone, putem remarca urmatoarele directii de actiune asumate de noua presedintie:
 
1) In privinta impozitarii, noua presedintie isi exprima in mod direct sustinerea pentru propunerile OECD in eforturile sale de a reforma normele de impozitare a societatilor in era digitala si de a introduce o cota efectiva de impozitare “minima, globala”. 
Amintim in acest context propunerea de Directiva Europeana privind impozitul pe servicii digitale (en. “Digital services tax” - DST), care se afla in continuare pe masa negocierilor si in dezbatere aprinsa la nivelul statelor membre inca din anul 2018. Lipsa unui consens si a unei abordari unitare la nivelul statelor membre cu privire la continutul directivei DST a determinat mai multe state sa actioneze pe cont propriu si sa implementeze masuri unilaterale de impozitare a economiei digitale. 
Prima jumatate a anului 2020 a inceput promitator pentru DST, care a continuat sa castige popularitate in randul statelor membre si nu numai. Pana in acest moment, pe lista statelor care au implementat proactiv DST se regasesc Austria, Franta, Ungaria, Italia, Polonia, Turcia si Regatul Unit. Spania, Belgia, Slovacia si Cehia au inaintat propuneri legislative spre aprobare in acest sens.
Pe de alta parte, unul dintre cei mai puternici oponenti ai DST sunt Statele Unite, care s-au retras din grupul de discutii si negocieri si ramane de vazut ce se va intampla daca Europa va merge mai departe cu planurile sale de a impune noi reguli de impozitare cu impact direct asupra marilor companii americane, precum Google, Facebook, Amazon. 
In ciuda tuturor acestor evenimente, se pare ca Germania se mentine ferm pe pozitii si promite, ca  Presedinte al Consiliului UE, sa accelereze implementarea noilor reguli de impozitare imediat dupa incheierea negocierilor (termenul estimat pentru finalizarea discutiilor fiind stabilit pentru finalul acestui an).
Este important sa mentionam, de asemenea, si planurile recente ale Comisiei Europene privind redresarea economiei (Planul de Redresare Economica “Next Generation EU”, publicat la 27 mai 2020), ce vizeaza economia digitala si impozitarea acesteia ca sursa importanta de finantare a redresarii economice. Mai exact, Comisia a propus introducerea unei “taxe digitale” aplicabile companiilor cu o cifra de afaceri de peste 750 milioane de euro, estimand ca aceasta masura ar putea atrage venituri la bugetul UE de pana la 1,3 mld. euro/an. 
Toate aceste considerente ar putea crea contextul oportun ca UE sa accelereze negocierile si sa obtina un consens cu privire la impozitarea economiei digitale cat mai curand posibil.
 
2) Cea de-a doua directie la care Germania s-a angajat sa lucreze in mod activ - in calitate de presedinte al Consiliului UE - se refera la introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare (en. “Financial Transaction Tax” - FTT) la nivelul UE.
Impozitarea sectorului financiar este un subiect controversat inca din anul 2011, cand a fost pus pentru prima oara in discutie, si care nu a primit un sprijin unanim la nivelul UE. Mai multe state membre si-au exprimat inca de la inceput opozitia fata de introducerea FTT, in timp ce un grup de 10 state  au ales sa faca front comun si sa continue proiectul, apeland la procedura de cooperare consolidata . 
Ultimele progrese mai importante in zona FTT au avut loc in decembrie 2019, cand ministrul german de finante a prezentat o propunere revizuita de Directiva privind introducerea unui sistem comun FTT la nivelul statelor membre participante in cadrul procedurii de cooperare consolidata. Propunerea de Directiva FTT vizeaza impozitarea cu 0.2% a tranzactiilor financiare care implica achizitiile de actiuni ale societatilor din statele membre a caror capitalizare bursiera depaseste 1 mld. euro. Ramane de vazut daca in perioada presedintiei germane a Consiliului UE se vor face progrese notabile in aceasta directie.
Nu in ultimul rand, presedintia germana promite sa accelereze revizuirea Directivei privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal, unul dintre obiectivele care au stat la baza acestei masuri fiind combaterea evaziunii fiscale intr-o maniera mai eficienta. In acest sens, o atentie deosebita se va acorda in directia digitalizarii serviciilor si organizatiilor, mai ales la nivelul administratiilor publice, concomitent cu construirea unui ecosistem de date (inclusiv infrastructura si accesibilitatea datelor, schimbului de informatii, etc.) adecvat transformarii digitale in curs la nivelul UE.
 
Pozitia Romaniei fata de planul european
Nu putem sa nu remarcam faptul ca atat transformarea digitala, cat si impozitarea economiei digitale reprezinta doua tendinte aflate in puternica ascensiune la nivelul UE inca din perioada in care Romania a asigurat Presedintia Consiliului si care vor ramane cap de afis cel mai probabil si in viitorul apropiat.
Desi Romania si-a exprimat in nenumarate randuri sustinerea fata de prioritatile fiscale europene (inclusiv in perioada presedintiei la Consiliu), demersurile concrete in directia transpunerii acestor masuri in legislatia si in practica nationala au intarziat sa apara.
La capitolul digitalizare, Romania ocupa in continuare un loc codas, situandu-se pe locul 26 din cele 28 de state membre in cadrul Indicelui economiei si societatii digitale (DESI) pentru anul curent. Conform raportului emis de Comisia Europeana, Romania are cea mai scazuta performanta din randul statelor membre din punct de vedere al serviciilor publice digitale si al utilizarii serviciilor de internet. 
In ceea ce priveste procesul de digitalizare a administratiei fiscale si a relatiei dintre contribuabili si stat, Romania face pasi timizi catre informatizarea sistemelor, cea mai importanta si recenta initiativa in acest sens fiind implementarea SAF-T. Ramane de vazut in perioada urmatoare daca Romania se va inspira din tactica altor state membre care au implementat deja cu succes acest sistem.
Un lucru cert este acela ca revolutia digitala este unul dintre cele mai ambitioase planuri ale UE de pana acum, iar Romania nu va avea de ales decat sa se alinieze si sa lucreze impreuna cu UE pentru atingerea acestor obiective cu maxima eficienta si rapiditate.
 
*** Material de opinie realizat de Andra Casu, Partener Asociat, Asistenta Fiscala si Juridica, EY Romania
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
allbimCOVID-19VideoConfAC-iulAUTODESKElmas 375
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
hilti
ssab ag antrepriza generala
ERBASU CONSTRUCT
rigips
CELCO 2020
Acvatot 2019
strabag nivel 1

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
AHK 2018
AICPS_30
econet
ef-de-n
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere