Întârzierea adoptării Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) generează un impact economic estimat la aproximativ 970 de milioane de euro, prin blocarea investițiilor din PNRR și prelungirea procedurilor administrative necesare dezvoltării proiectelor. Organizația subliniază că noul Cod ar urma să reducă birocrația, să scurteze termenele de autorizare și să creeze un cadru legislativ mai predictibil pentru investitori.
IMM România atrage atenția într-o analiză recentă că lipsa unui guvern cu puteri depline întârzie adoptarea unor acte normative esențiale pentru mediul de afaceri, iar efectele se traduc în investiții amânate, proiecte blocate și costuri suplimentare pentru economie.
Analiza este prezentată într-un context economic deja dificil. IMM România arată că Produsul Intern Brut din primul trimestru al anului 2026 a confirmat încetinirea economiei, cu o scădere de 1,2% în serie brută și de 1,1% în serie ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Totodată, mai multe sectoare importante au avut contribuții negative la evoluția economiei, inclusiv comerțul, transporturile, industria și IT&C.
Organizația evidențiază și diminuarea consumului populației, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor reducându-se cu 1,8%, precum și scăderea cererii de servicii și stagnarea comerțului cu ridicata, indicatori care reflectă temperarea activității economice. În paralel, creșterea prețurilor producției industriale continuă să afecteze competitivitatea companiilor.
Estimare de stagnare economică în 2026
Conform Prognozei economice pentru România, 21 mai 2026, a Comisiei Europene, economia românească se așteaptă să stagneze în general în 2026:
• inflația persistent ridicată, determinată de creșterea prețurilor la energie, va reduce semnificativ consumul intern;
• scăderea consumului intern afectează creșterea economică;
• șomajul va crește;
• deficitul guvernamental va scădea în continuare.
"Încetinirea consumului nu mai reprezintă un fenomen punctual, ci începe să afecteze economia în ansamblul său. IMM-urile din servicii sunt printre cele mai expuse, deoarece depind direct de puterea de cumpărare și de încrederea consumatorilor. Creșterea costurilor de producție are un impact direct asupra prețurilor finale și asupra marjelor companiilor, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, scăzând competitivitatea economiei românești", arată IMM România.
Investițiile private sunt amânate
Deși datele INS arată că investițiile nete realizate în economia națională, în trimestrul I 2026, sunt în creștere cu 4,8% în termeni reali (volum) față de aceeași perioadă din 2025, creșterea vine din utilaje (+19,2% volum) și lucrări de construcții noi (+10,1% volum), în timp ce "alte cheltuieli de investiții" (cercetare-proiectare, achiziții de terenuri etc. - categoria cea mai sensibilă la decizii discreționare de extindere) s-au prăbușit cu 40,7%.
Analiștii IMM România subliniază, în acest context, că investițiile "grele", deja angajate contractual (construcții, echipamente comandate anterior), continuă să se deruleze din inerție, dar componenta discreționară (acei primi pași pentru investițiile viitoare) s-a redus drastic.
"Coroborăm aceste date cu cele din comunicatul INS privind comenzile noi în industria prelucrătoare și observăm că și în acest caz, viitorul nu este unul bun: comenzile au scăzut de la lună la lună cu 14,3% (martie vs aprilie 2026)", mai arată IMM România.
Soluții pentru creșterea atragerii de investiții:
• semnarea unui moratoriu pe 3 ani privind stabilitatea fiscală pentru recâștigarea încrederii investitorilor;
• mărirea garanțiilor publice prin FNGCIMM pentru a debloca proiectele amânate din lipsa de finanțare;
• accelerarea rambursărilor de TVA pentru a susține cash-flow-ul firmelor.
Absorbția fondurilor europene (PNRR)
Termenul UE este ferm și nenegociabil: 31 august 2026 pentru toate jaloanele și țintele, fără nicio extindere posibilă. Lipsa unui guvern cu mandat deplin pune direct în pericol legile-jalon încă neadoptate.
Exemple de legi-jalon PNRR:
• Legea salarizării bugetare - pierdere din PNRR în cazul neadoptării: peste 770 de milioane de euro;
• Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor - pierdere din PNRR în cazul neadoptării - peste 970 de milioane de euro;
• Guvernanța Corporativă - pierdere din PNRR în cazul neadoptării - 227,9 milioane de euro.
Soluții pentru implementarea proiectelor de infrastructură și a reformelor blocate, precum și pentru creșterea absorbției fondurilor europene:
• adoptarea legilor - jalon din PNRR într-o sesiune extraordinară a Parlamentului;
• introducerea guvernanței corporative independente (consilii de administrație selecționate prin concurs, nu politic).
România este în recesiune din T1: Impactul asupra IMM-urilor și al populației
România este oficial în recesiune din T1 2026, motorul principal al contracției fiind chiar scăderea consumului populației — afectat de inflație și de incertitudine.
Soluții pentru diminuarea impactului asupra IMM-urilor:
• accelerarea plăților statului către furnizorii privați;
• reducerea și simplificarea poverii administrative pentru IMM-uri;
• activarea unor scheme de ajutor de stat/minimis pentru investiții diverse (IMM-uri, energie, digitalizare, internaționalizare).
IMM România a atras atenția încă din luna aprilie 2026 asupra riscului de pierdere a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, corespunzătoare legilor-jalon și altor ținte și jaloane.
• Doar pentru legislația neadoptată, România riscă să piardă aproximativ 10,6 milioane euro PNRR / zi din 2026 (raportat la valoarea de 3,9 miliarde euro aferente celor 5 legi-jalon);
• Investiții private străine amânate din cauza instabilității politice sunt estimate la aproximativ 22 milioane de euro/zi, raportat la valoarea de referință de 8,15 miliarde euro din 2025;
• La aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 milioane de lei/zi (60 miliarde lei dobânzi/an ÷ 365 zile). Pentru comparație, în Bulgaria, membră în zona euro, randamentul mediu anual este de aproximativ 4,18%, (în România este de 6,95%), iar rata pe termen lung se situează în jurul a 4,09%, pentru datoria publică (titluri de stat).
Totalul estimat al pierderilor generate de criza politică: 63,8 milioane euro/zi
În analiza sa, IMM România estimează că economia României pierde aproximativ 63,8 milioane de euro pentru fiecare zi în care țara funcționează fără un guvern cu puteri depline. Organizația consideră că adoptarea rapidă a reformelor restante, inclusiv a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, reprezintă una dintre măsurile necesare pentru relansarea investițiilor și reducerea blocajelor administrative.
Pe lista măsurilor considerate prioritare de IMM România se află adoptarea urgentă a actelor normative cu impact major asupra mediului de afaceri, accelerarea investițiilor și restabilirea unui climat de predictibilitate economică, în condițiile în care întârzierile legislative generează costuri semnificative pentru întreaga economie.
