Bugetul de stat al României pentru anul 2026 a fost adoptat cu o întârziere considerabilă, reflectând atât dificultățile de funcționare ale unei coaliții guvernamentale extinse, cât și complexitatea deciziilor legate de consolidarea fiscală într-un context economic și social tensionat. Potrivit opiniei publicate de Consiliul Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2026, construcția bugetară pentru acest an marchează debutul unui proces de ajustare bugetară necesar pentru stabilizarea finanțelor și limitarea creșterii datoriei publice.
Consiliul Fiscal subliniază că este prematur să se vorbească despre o "relansare economică" în acest an, în condițiile în care România se află într-un proces amplu de consolidare fiscală. Creșterea unor taxe și impozite, deși dificilă pentru populație, este considerată necesară pentru reducerea deficitului bugetar și pentru stabilizarea finanțelor publice.
Deficitul bugetar este proiectat la 6,25% din PIB în 2026, ceea ce reprezintă o reducere cu aproximativ 1,4 puncte procentuale față de nivelul din 2025. Ajustarea bugetară este planificată în principal prin creșterea veniturilor și printr-o reducere moderată a cheltuielilor publice. Veniturile totale sunt estimate să crească cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile totale ar urma să scadă marginal, cu 0,1 puncte procentuale.
Excluzând fondurile europene, veniturile bugetare ar urma să crească cu aproximativ 0,46 puncte procentuale din PIB, iar reducerea deficitului se bazează în mare măsură pe scăderea cheltuielilor publice.
Investițiile publice rămân motorul creșterii
În pofida ajustării bugetare, investițiile publice rămân un factor important pentru menținerea activității economice. Potrivit Consiliului Fiscal, acestea pot susține producția și cererea agregată, însă nu pot compensa complet impactul negativ al consolidării fiscale asupra economiei. În ultimii ani, investițiile publice au atins niveluri ridicate - aproximativ 6,7% din PIB în 2024 și 7,2% din PIB în 2025 - însă impactul asupra creșterii economice a fost limitat, contribuția la dinamica PIB fiind de aproximativ un punct procentual. Consiliul Fiscal atrage atenția că eficiența acestor investiții rămâne relativ redusă, în pofida volumului semnificativ de resurse alocate.
"Se constată o tendință de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creșterii economice dinspre consum către investiții și export net, pe fondul realizării unor investiții substanțiale în sectorul public. Totuși, eficiența investițiilor publice (din toate sursele de finanțare) realizate este redusă, creșterea economică, chiar în condițiile unor investiții foarte însemnate cantitativ (circa 6,7% și 7,2% din PIB în 2024 și 2025), nedepășind 1 punct procentual", arată Consiliul Fiscal.
Fondurile europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), sunt considerate esențiale pentru finanțarea investițiilor și pentru susținerea creșterii economice. Totuși, există incertitudini privind capacitatea României de a absorbi integral aceste resurse. O eventuală rată scăzută de absorbție ar putea afecta atât dinamica economică, cât și traiectoria deficitului bugetar.
Datoria publică și riscurile macroeconomice
Unul dintre principalele argumente pentru continuarea consolidării fiscale este nivelul în creștere al datoriei publice, care a depășit pragul de 60% din PIB. Fără măsuri suplimentare de ajustare, Consiliul Fiscal avertizează că datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 80% din PIB până în anul 2034, o evoluție considerată nesustenabilă.
În scenariul continuării consolidării bugetare, conform traiectoriei recomandate de Comisia Europeană, datoria publică ar putea atinge un maxim de circa 63% din PIB în perioada 2027-2028, urmând să scadă sub 60% din PIB până în 2030. În același timp, analiza de stres privind sustenabilitatea datoriei publice indică o vulnerabilitate ridicată la șocuri economice adverse, ceea ce accentuează necesitatea continuării reformelor fiscale și a creării unui spațiu fiscal suficient pentru gestionarea unor eventuale crize.
Riscuri externe și presiuni suplimentare asupra bugetului
Contextul internațional adaugă un nivel suplimentar de incertitudine.
"Cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic; vor fi influențate creșterea economică și inflația. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuși în preajma celui programat, dacă efectul inflației mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă", arată Consiliul Fiscal.
În același timp, o altă provocare majoră pentru politica fiscală este necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, într-un context geopolitic marcat de incertitudini.
Perspectivele bugetare pe termen mediu
Pentru perioada 2027-2029, cadrul fiscal-bugetar prevede o reducere suplimentară a deficitului, realizată în principal prin ajustări ale cheltuielilor publice. Totuși, Consiliul Fiscal avertizează că această strategie implică riscuri, în condițiile în care veniturile fiscale sunt estimate să crească doar marginal.
"Reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuțiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB. În ceea ce privește ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială, cu dobânzile, precum și privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiții", arată Consiliul Fiscal.
În absența unei creșteri consistente a veniturilor bugetare, există riscul ca deficitele viitoare să fie mai mari decât cele prognozate. În acest context, consolidarea fiscală rămâne o condiție esențială pentru îmbunătățirea ratingului suveran al României și pentru ieșirea din procedura europeană de deficit excesiv până în anul 2030.
Totodată, aderarea României la zona euro rămâne condiționată de menținerea unor deficite bugetare reduse, sub 3% din PIB, și de o inflație scăzută și stabilă pe termen lung.
În concluzie, analiza Consiliului Fiscal arată că bugetul pentru 2026 reprezintă doar primul pas într-un proces de ajustare fiscală care va trebui continuat în următorii ani. Stabilizarea finanțelor publice, creșterea eficienței investițiilor și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale sunt elemente esențiale pentru asigurarea stabilității macroeconomice și pentru reducerea vulnerabilităților structurale ale economiei românești.
