Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) își concentrează, în 2026, eforturile pe accelerarea investițiilor publice cu grad ridicat de maturitate, capabile să genereze rapid efecte economice și să susțină dezvoltarea teritorială. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, prioritatea este menținerea proiectelor strategice în implementare, chiar și prin identificarea unor surse alternative de finanțare, astfel încât acestea să nu fie pierdute. Portofoliul vizează în principal infrastructura de bază - transport, apă și apă uzată, mobilitate și regenerare urbană, eficiență energetică -, dar și sectorul sănătății. Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, cu o alocare de aproximativ 5,2 miliarde euro, are deja un grad de absorbție de peste 50%, ceea ce indică o maturitate ridicată a portofoliului. În paralel, MIPE a integrat Programul Tranziție Justă (2,5 miliarde euro) într-o structură unificată, pentru a reduce fragmentarea administrativă și a accelera implementarea. Pe componenta de sănătate, Programul Sănătate 2021-2027 asigură continuitatea investițiilor strategice. Concret, este programată lansarea de apeluri în valoare de peste un miliard de euro, inclusiv pentru cele 9 spitale preluate din PNRR pentru care sunt alocate circa 630 de milioane de euro.
Interviu cu Dragoș Nicolae Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
- Cum evaluați în prezent ritmul de absorbție a fondurilor europene și ce măsuri aveți în vedere pentru accelerarea implementării proiectelor aflate în întârziere?
- Ritmul de absorbție este unul solid și peste media europeană, însă provocarea majoră rămâne implementarea efectivă a proiectelor, în special în contextul termenelor stricte din PNRR. La nivelul Politicii de Coeziune 2021-2027, avem aproape 8.100 de contracte semnate, în valoare totală de aproximativ 60,6 miliarde euro, din care circa 32 miliarde euro reprezintă contribuția UE. Aceasta înseamnă că gradul de contractare a depășit deja valoarea fondurilor pe care ni le-a alocat Uniunea Europeană. Sumele primite de la Comisia Europeană se ridică la aproximativ 8,7 miliarde euro, respectiv circa 28% din alocare, peste media UE de 22,2%. În acest an estimăm cereri de plată de peste 5,5 miliarde euro, ceea ce ne permite să evităm riscul de dezangajare. Pe programe, dinamica este relevantă: în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă au fost lansate 27 de apeluri (9,1 miliarde euro), sunt semnate 162 de contracte (peste 6 miliarde euro contribuție UE) și au fost efectuate plăți de peste 2,5 miliarde euro. Programul Sănătate are apeluri lansate în proporție de 104% din alocare, un grad de contractare de aproximativ 60% și plăți de circa 317 milioane de euro. Prin PNRR, România a încasat 10,72 miliarde euro (50,08% din total), iar gradul de utilizare a fondurilor este de 84,17% din sumele încasate, respectiv de 42,15% din suma totală alocată Planului. Pentru accelerare, am luat măsuri în principal pe două paliere: legislativ și operațional. Prin adoptarea OUG nr. 41/2025 au fost eliminate proiectele fără progres, iar prin OUG nr. 3/2026 am introdus verificări bazate pe analiză de risc și eșantionare ex post, pentru reducerea timpilor administrativi în etapa finală de implementare.
- Sectorul construcțiilor reclamă blocaje administrative și întârzieri în rambursări. Ce soluții pregătește ministerul?
- Simplificarea procedurilor este una dintre direcțiile centrale ale MIPE. Prin OUG nr. 23/2023, de exemplu, a fost introdus un cadru unitar pentru gestionarea fondurilor 2021-2027, orientat către reducerea birocrației și creșterea predictibilității. La nivel operațional, lucrăm pe mai multe paliere: standardizarea documentațiilor, reducerea volumului de documente justificative, digitalizarea fluxurilor prin MySMIS2021/ SMIS2021+, precum și interoperabilitatea cu baze de date publice (ANAF, ONRC). În același timp, extindem utilizarea opțiunilor de costuri simplificate și introducem termene clare pentru evaluare, contractare și rambursare. Pentru asigurarea lichidității, beneficiarii pot accesa prefinanțări de până la 30% din valoarea eligibilă și pot utiliza mecanismul cererilor de plată directe. De asemenea, în 2025 a fost constituit un grup de lucru dedicat simplificării, care include autorități de management, beneficiari și reprezentanți ai mediului privat, pentru identificarea și soluționarea rapidă a blocajelor.
- Există riscul pierderii unor finanțări pentru proiectele majore de infrastructură, în contextul PNRR?
- Riscul există în cazul proiectelor care nu pot fi finalizate până la termenul-limită de 31 august 2026, însă este un risc gestionat activ. Am realizat o evaluare riguroasă a portofoliului și am eliminat proiectele fără progres sau cu risc ridicat de nefinalizare. În paralel, am pregătit mecanisme de continuitate pentru investițiile viabile. Astfel, o parte dintre proiecte sunt transferate pentru a fi finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 - Programul Transport, Programul Sănătate -, din mecanismul SAFE sau din alte surse de finanțare, inclusiv naționale. Domeniile cele mai expuse sunt cele cu proiecte complexe și investiții mari: transport, sănătate, energie și infrastructură publică de amploare. Obiectivul nostru este clar: nu pierdem investițiile strategice, ci găsim alte surse de finanțare pentru a le finaliza.
- Cum vedeți rolul fondurilor europene în stimularea construcțiilor verzi și a eficienței energetice?
- Fondurile europene sunt principalul instrument prin care sectorul construcțiilor este orientat către standarde mai ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate. În PNRR, investiția în renovarea energetică a clădirilor publice are un buget de 500 de milioane de euro și vizează peste 1,1 milioane mp, cu o reducere de minimum 30% a consumului de energie primară. În paralel, investiția în locuințe nZEB, de 145,3 milioane de euro, vizează 2.225 de unități locative. La acest moment, au fost deja realizate aproximativ 420.000 mp de clădiri renovate și 147 de unități locative, iar gradul de realizare a indicatorilor este de aproximativ 80%. În cadrul Programului Dezvoltare Durabilă, au fost deja contractate proiecte de eficiență energetică în valoare de aproximativ 631 milioane de euro, iar apelurile vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, modernizarea sistemelor de termoficare și dezvoltarea rețelelor inteligente.
- Ce perspective există pentru finanțarea proiectelor strategice din infrastructura de transport și energie?
- Perspectivele sunt solide și susținute de un portofoliu consistent de finanțare europeană. În transporturi, finanțarea vizează dezvoltarea rețelei TEN-T și continuarea proiectelor majore - autostrăzi, infrastructură feroviară și metrou -, inclusiv prin preluarea și continuarea proiectelor din PNRR prin Programul Transport 2021-2027. În energie, accentul este pe dezvoltarea capacităților din surse regenerabile, eficiență energetică, stocare și modernizarea rețelelor. Sunt în pregătire apeluri dedicate atât pentru autorități publice, cât și pentru mediul privat, inclusiv pentru producția de energie pentru autoconsum și reducerea emisiilor. De asemenea, prin Programul Tranziție Justă vor fi lansate apeluri pentru dezvoltarea comunităților de energie și mobilitate verde, în cele șase județe eligibile.
- Ce mesaj transmiteți companiilor din construcții care depind de investițiile publice finanțate din fonduri europene?
- Sectorul construcțiilor rămâne un beneficiar major al fondurilor europene, având în vedere volumul semnificativ de investiții în infrastructură publică. Doar în cadrul Politicii de Coeziune vorbim despre contracte în valoare de peste 60 miliarde euro, iar acest lucru se traduce într-un portofoliu consistent de lucrări pentru piață. În același timp, contextul se schimbă: standardele de calitate, cerințele de eficiență energetică și criteriile de sustenabilitate devin tot mai exigente. Companiile care vor performa sunt cele care pot livra la timp, la standarde ridicate și care se adaptează la noile cerințe - inclusiv cele legate de construcții verzi și digitalizare. Există finanțare și există oportunități, dar competitivitatea va depinde tot mai mult de capacitatea de execuție și de profesionalizarea sectorului.
* La realizarea interviului au contribuit ofițerii de comunicare Mădălina Enache, Mariana Doina Ionescu și Mirela Cosovan din partea Autorității de Management Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă. Au fost implicate si echipele Autorității de Management pentru Programul Sănătate, Direcției Generale Programare și Coordonare Sistem, respectiv Direcției Generale Management Reziliență și Fond Social pentru Climă.
