România se află în fața unei oportunități istorice de a deveni unul dintre principalele noduri logistice, energetice și comerciale ale Europei. În contextul reconfigurării marilor rute de conectivitate dintre Asia, Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană, poziția geografică a țării noastre îi oferă avantaje competitive greu de egalat la nivel continental. Totuși, lipsa unui guvern cu mandat deplin și a unei prezențe active în negocierile internaționale riscă să diminueze capacitatea României de a valorifica aceste oportunități strategice, avertizează Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne.
"România este singurul stat membru al Uniunii Europene care combină o poziție strategică la Marea Neagră, un port de mare capacitate precum Constanța, are Canalul Dunăre-Marea Neagră și acces la Dunăre (cea mai ieftină autostradă trans-europeană), acces direct la piața unică europeană și posibilitatea de a conecta fluxurile de mărfuri, energie și date către Europa Centrală și de Vest", notează Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, în prezent, cinci mari proiecte de conectivitate aflate în dezvoltare sau promovare la nivel internațional ar putea redefini fluxurile comerciale și energetice dintre Europa și Asia: Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical.
Middle Corridor: Constanța, poarta Europei către Asia Centrală
Așa-numitul "Middle Corridor" (Coridorul de Mijloc) reprezintă una dintre cele mai importante alternative la rutele comerciale care traversează Rusia. Coridorul conectează China și Asia Centrală de Europa prin Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră. În această ecuație, Portul Constanța are potențialul de a deveni principalul punct de intrare și ieșire din Uniunea Europeană pentru mărfurile transportate prin Azerbaidjan, Georgia și Marea Neagră.
Totodată, dezvoltarea infrastructurii dintre România și Bulgaria ar putea consolida rolul țării noastre pe ramura sudică a coridorului. "În prezent, din cauza deficitului de infrastructură și a interconectivității insuficiente, o parte importantă a fluxurilor de transport este direcționată din Bulgaria spre Ungaria prin Serbia, deși aceasta nu este stat membru al Uniunii Europene. Chiar dacă această rută este mai lungă, ea poate fi traversată mai rapid în anumite condiții logistice. În paralel, proiecte precum cablul energetic submarin Georgia-România, la care doresc să se conecteze Azerbaidjanul și state din Asia Centrală, pentru a furniza energie verde Europei, pot transforma țara noastră într-o poartă de acces și pentru fluxurile energetice din regiunea caspică", a declarat Cătălin Predoiu.
TRIPP: noua rută de pace și prosperitate din Caucaz
Coridorul TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity) este rezultatul acordului de pace semnat la Casa Albă, la 8 august 2025, între Azerbaidjan și Armenia, cu medierea președintelui american Donald Trump. Proiectul urmărește conectarea Azerbaidjanului cu Armenia și exclava azeră Nahicevan, printr-un sistem de infrastructuri de transport și conectivitate menit să stimuleze dezvoltarea economică regională.
"Legat de aceste două coridoare, se poate observa o prezență americană tot mai importantă în Georgia în ultimele luni. Există investiții americane în portul georgian Poti și discuții privind implicarea în dezvoltarea portului de mare adâncime de la Anaklia. Corespondentul natural al porturilor georgiene pe malul vestic al Mării Negre este Portul Constanța", notează Cătălin Predoiu.
New Development Road: conexiunea dintre Golful Persic și Europa
Un alt proiect major aflat în dezvoltare este New Development Road, coridorul care va conecta Golful Persic de Turcia prin Irak și, ulterior, de Europa sau Asia Centrală prin Caucazul de Sud.
În condițiile tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu și ale vulnerabilităților asociate Strâmtorii Hormuz, acest traseu capătă o importanță strategică tot mai mare pentru securitatea lanțurilor logistice globale.
IMEC, unul dintre cele mai ambițioase proiecte geoeconomice
India - Middle East - Europe Economic Corridor (IMEC) este susținut de Statele Unite și urmărește conectarea Indiei cu Europa prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel. Obiectivul principal este reducerea dependenței de rutele maritime tradiționale care traversează Strâmtoarea Bab el-Mandeb și Canalul Suez.
"În contextul consolidării relațiilor economice dintre Uniunea Europeană și India, IMEC este considerat de numeroase state occidentale unul dintre cele mai importante proiecte geoeconomice ale următoarelor decenii. Importanța strategică a acestuia este reflectată și de faptul că state precum Italia și Franța și-au desemnat emisari speciali dedicați exclusiv acestui proiect", a precizat Cătălin Predoiu.
Coridorul Vertical și integrarea regiunii Mării Negre
Susținut de Uniunea Europeană și Statele Unite, Coridorul Vertical conectează Marea Mediterană cu Grecia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova. Acesta completează arhitectura regională de transport și energie care se conturează în jurul bazinului Mării Negre, regiune devenită punctul de convergență al principalelor inițiative de conectivitate dintre Europa și Asia.
O oportunitate strategică ce nu poate fi amânată
Potrivit lui Cătălin Predoiu, toate aceste proiecte oferă României șansa de a deveni "principalul hub de conectivitate dintre Europa, Caucaz, Asia Centrală și Orientul Mijlociu".
"Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical reprezintă oportunități istorice de transformare a României într-un nod strategic continental. Fiecare zi de incertitudine politică reduce capacitatea României de a influența deciziile, de a atrage investiții și de a-și consolida rolul geoeconomic în regiunea Mării Negre", avertizează ministrul interimar.
În opinia sa, întârzierea implicării României în aceste proiecte poate avea consecințe pe termen lung asupra poziționării economice și geopolitice a țării.
"România nu pierde doar timp până la formarea unui nou guvern. Ea riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii de aici înainte", notează Cătălin Predoiu.
Ministrul concluzionează că, pe măsură ce marile coridoare internaționale prind contur, competiția pentru atragerea investițiilor și a fluxurilor comerciale se intensifică. Pentru România, miza depășește infrastructura de transport și energie, fiind vorba despre capacitatea de a ocupa un loc central pe noua hartă economică a Europei.
"În geopolitică, oportunitățile nu rămân disponibile la infinit: dacă România întârzie, alte noduri logistice din regiune vor absorbi fluxurile comerciale", a conchis Cătălin Predoiu.
