Pentru Citadina 98, perioada actuală este marcată de un portofoliu consistent de proiecte de infrastructură, evaluat la circa 677 milioane de lei (aproximativ 145 milioane de euro), care asigură activitate până în 2028 și confirmă consolidarea companiei ca antreprenor important în estul și sud-estul României. Societatea este implicată în lucrări complexe de infrastructură rutieră, feroviară, portuară și edilitară, printre proiectele reprezentative aflându-se modernizarea DN25 Galați - Tudor Vladimirescu, reabilitarea unor drumuri județene din Galați, modernizarea infrastructurii de transport public cu tramvaiul din municipiul Galați și redeschiderea circulației pe linia feroviară CF 703 Galați - Bârlad, afectată de inundațiile din 2024. În 2025, compania a realizat o cifră de afaceri de 320 de milioane de lei, iar pentru 2026 estimează venituri de aproximativ 300 milioane de lei și o creștere de circa 4% în primul semestru, raportat la aceeași perioadă a anului anterior. În perspectiva următorilor ani, Dinu Constantin Mînzat, director general al Citadina 98, își propune să accelereze execuția proiectelor aflate în derulare, să își consolideze capacitatea operațională prin investiții în utilaje, digitalizare și tehnologii sustenabile și să își extindă prezența în proiecte de infrastructură mare, inclusiv drumuri expres, infrastructură feroviară și portuară, apă-canal și transport al gazelor naturale.
- La ce proiecte de infrastructură de transport lucrați în această perioadă, ce servicii asigurați, în ce stadii se află lucrările și ce valoare are portofoliul companiei?
- În această perioadă, compania noastră derulează proiecte importante de infrastructură rutieră, edilitară, portuară și feroviară, în special în zona de est și sud-est a României. Portofoliul nostru reflectă direcția strategică a companiei: lucrări de infrastructură rutieră, construcții hidrotehnice, rețele tehnico-edilitare, construcții portuare și, tot mai mult, lucrări aferente infrastructurii feroviare. Printre proiectele importante se află modernizarea drumului existent DN25 între Galați și Tudor Vladimirescu, lucrări de reabilitare și modernizare pe drumuri județene din județul Galați, proiecte de regenerare urbană și modernizare a infrastructurii pentru transportul public cu tramvaiul în municipiul Galați, precum și lucrări tehnico-edilitare pe raza județului Vrancea. Un segment important îl reprezintă și infrastructura feroviară. Avem în execuție lucrări de proiectare și execuție pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia CF 703 Galați - Bârlad, afectată de calamitățile naturale din septembrie 2024.
Serviciile pe care le asigurăm acoperă întregul flux de execuție: terasamente, structuri rutiere, lucrări de drenaj, relocări de utilități, lucrări hidrotehnice, sprijiniri cu palplanșe metalice, coloane forate din beton armat, structuri de cheu și estacadă, consolidări de versanți, precum și lucrări de rețele tehnico-edilitare. Portofoliul total de proiecte aflate în derulare este de aproximativ 145 milioane de euro, respectiv circa 677 milioane de lei în contracte majore, cu un orizont de execuție care acoperă perioada 2026-2028. Stadiile de execuție diferă de la proiect la proiect: unele se află în faze de proiectare, autorizare sau exproprieri, altele au stadii fizice avansate, de peste 50%-80%, iar o parte dintre proiecte depind de asigurarea finanțării prin programe publice precum "Anghel Saligny".
- Cum a evoluat activitatea companiei în prima jumătate a acestui an și ce estimări aveți pentru următoarele șase luni și în perspectiva 2027-2030?
- Activitatea companiei s-a menținut la un nivel intens în prima parte a anului, susținută de portofoliul de lucrări contractate și de diversificarea domeniilor în care activăm. În același timp, piața rămâne caracterizată de presiuni legate de costuri, predictibilitatea finanțărilor și termenele de plată aferente proiectelor publice. Pentru următoarele șase luni, obiectivul nostru este să accelerăm execuția proiectelor aflate în derulare, să păstrăm disciplina financiară și operațională și să continuăm participarea la proceduri importante pentru infrastructura mare. În perspectiva 2027-2030, vedem oportunități importante în zona de drumuri expres, autostrăzi, infrastructură feroviară, infrastructură portuară și proiecte edilitare complexe.
- Ce cifră de afaceri ați înregistrat în 2025, la ce valoare estimați că va ajunge în 2026 și ce evoluție anticipați pentru primul semestru din 2026?
- În 2025, am înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 319,66 milioane de lei. Pentru 2026, estimăm o evoluție dependentă de ritmul de execuție al proiectelor aflate în portofoliu, de semnarea unor noi contracte și, foarte important, de predictibilitatea finanțărilor publice. Valoric, pentru anul în curs prognozăm, astfel, o cifră de afaceri de aproximativ 300 de milioane de lei. Pentru primul semestru din 2026, raportat la aceeași perioadă din 2025, estimarea noastră este de creștere cu aproximativ 4%, în funcție de decontarea lucrărilor executate și de calendarul de mobilizare pe proiectele noi.
- Cum vedeți evoluția investițiilor în infrastructură în 2026, dezvoltarea infrastructurii României pe termen scurt și mediu și impactul programului SAFE asupra pieței?
- Considerăm că investițiile în infrastructură vor rămâne unul dintre principalele motoare ale economiei României în 2026 și în anii următori. Nevoia de modernizare este încă foarte mare, atât în zona rutieră, cât și în infrastructura feroviară, portuară, edilitară și de transport urban. Programul SAFE poate avea un impact important, mai ales prin componenta de infrastructură duală și prin proiectele care susțin mobilitatea strategică. Chiar dacă SAFE este, în principal, un instrument european pentru apărare și securitate, includerea unor proiecte de infrastructură cu dublă utilizare poate genera oportunități importante pentru sectorul construcțiilor, inclusiv în zona Moldovei și a conexiunilor strategice. Principalele impedimente care pot frâna absorbția fondurilor sunt întârzierile în procedurile de achiziție, contestațiile, actualizarea insuficientă a valorilor contractelor față de costurile reale, blocajele în avizare și autorizare, relocările de utilități, exproprierile și întârzierile la plată. Pentru constructori, predictibilitatea finanțării este esențială.
- Enumerați principalele provocări pe care le întâmpinați în prezent în industria construcțiilor.
- Principalele provocări sunt legate de costurile materialelor, fiscalitate, lipsa de predictibilitate, deficitul de personal calificat și decalajele dintre ritmul de execuție din teren și ritmul administrativ al avizării, finanțării și decontării. În infrastructură, provocările tehnice sunt firești: terenuri dificile, utilități neidentificate sau necorelate, modificări de proiect, necesitatea coordonării cu mai multe autorități și menținerea traficului în zonele de lucru. Din acest motiv, succesul unui proiect depinde nu doar de capacitatea constructorului, ci și de colaborarea eficientă dintre beneficiar, proiectant, autorități și antreprenor.
- Precizați direcțiile de acțiune viitoare pentru dezvoltarea companiei, inclusiv investițiile, digitalizarea, noile tehnologii, pregătirea specialiștilor și eventuala extindere în alte sectoare.
- Direcțiile noastre de dezvoltare vizează consolidarea capacității de execuție, investițiile în utilaje performante, digitalizarea proceselor interne, dezvoltarea echipelor tehnice și extinderea graduală către proiecte de infrastructură mare. Am investit în echipamente și instalații care permit utilizarea materialelor reciclate în producerea materialelor pentru infrastructură rutieră, în utilaje și mijloace de transport conforme cu normele actuale de poluare și în soluții de producere a energiei regenerabile prin panouri fotovoltaice, energia fiind utilizată în procesele operaționale. Pe termen mediu, vizăm consolidarea prezenței în infrastructura rutieră, portuară și feroviară, precum și participarea la proiecte de drumuri expres, cheiuri, dane fluviale, infrastructură de apă-canal, tratare și epurare a apei și, acolo unde profilul companiei se potrivește, infrastructură de transport al gazelor naturale. Nu urmărim o diversificare artificială, ci o dezvoltare responsabilă în domenii în care avem competență, resurse și capacitate de execuție.
