Județul Iași traversează una dintre cele mai dinamice perioade investiționale din ultimele decenii, administrația locală gestionând proiecte cu impact major asupra infrastructurii, sănătății, educației și dezvoltării regionale. De la modernizarea rețelei de drumuri și realizarea unor noi variante de ocolire, până la extinderea și dotarea unităților medicale și digitalizarea serviciilor publice, Consiliul Județean (CJ) Iași urmărește consolidarea poziției Iașiului ca principal pol economic și administrativ al Moldovei. Într-un context în care accesul la finanțări europene, presiunile bugetare și complexitatea procedurilor administrative influențează ritmul implementării, obiectivul autorităților este transformarea resurselor disponibile în investiții funcționale și durabile. Prioritățile pentru următorii ani vizează conectarea județului la marile coridoare de transport, dezvoltarea infrastructurii medicale regionale și crearea condițiilor necesare pentru atragerea investițiilor private. În interviul acordat revistei Agenda Construcțiilor, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, prezintă principalele proiecte aflate în execuție, provocările întâmpinate în implementare și direcțiile strategice care vor modela dezvoltarea județului pe termen mediu.
- Care sunt principalele proiecte de dezvoltare aflate în derulare în județul Iași și în ce stadiu se află acestea?
- În prezent, în județul Iași se află în plină desfășurare o serie de proiecte majore de infrastructură. Pe segmentul rutier, derulăm proiectul CJ Iași, respectiv "Înființarea Centurii Ușoare de Ocolire a Municipiului Iași", o investiție de 417 milioane de lei. Ne îndreptăm toate resursele și către managementul direct al marilor variante de ocolire, prioritatea mandatului nostru fiind dezvoltarea infrastructurii majore pentru descongestionarea traficului din zona metropolitană și pentru conectarea Iașiului la viitoarea Autostradă A8. Varianta de Ocolire Podu Iloaiei este cel mai urgent obiectiv. Am preluat studiul de fezabilitate și urmează să lansăm licitația pentru proiectarea și execuția acestui drum, care necesită o finanțare de peste 140 de milioane de lei.
Un proiect de suflet al CJ Iași este reabilitarea Filarmonicii de Stat "Moldova" Iași, o promisiune făcută ieșenilor după ani de așteptare și pe care o ducem la bun sfârșit. Resursele financiare se ridică la 89 milioane de lei, iar lucrările sunt practic la jumătatea drumului, pentru că au depășit pragul de 50%.
În domeniul sănătății se derulează etapa a II-a de extindere și dotare a Unității Funcționale Regionale de Urgență din cadrul Spitalului "Sf. Maria", fiind în curs contractarea unor dotări suplimentare. Tot acum sunt în plină execuție consolidarea și reabilitarea Corpului C1 al Spitalului de Pneumoftiziologie, proiectele de digitalizare de la Spitalul de Pneumoftiziologie și Spitalul de Boli Infecțioase, precum și dotarea laboratoarelor de microbiologie de la Spitalul de Boli Infecțioase și Spitalul "Cuza Vodă". De asemenea, la data de 30 aprilie 2026 au fost finalizate cu succes proiecte majore prin PNRR, destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în patru spitale-cheie din județ.
În paralel, pe componenta educațională este în proces de finalizare proiectul privind dotarea cu mobilier și echipamente digitale a unităților de învățământ, cel mai mare proiect derulat de un consiliu județean din România, cu o valoare de aproape 100 de milioane de lei atrași prin PNRR.
- Ce proiecte majore aveți planificate pentru următorii 2-5 ani și care sunt prioritățile strategice în selectarea acestora?
- Prioritățile noastre sunt dictate direct de necesitatea de a consolida județul Iași ca pol regional de competitivitate și de a susține comunitatea locală printr-un ecosistem complet. Sănătatea și infrastructura rutieră reprezintă prioritățile absolute din punct de vedere strategic. Având în vedere rolul de pol regional pe care Iașiul îl deține în estul țării, este imperativ să investim în spitale moderne, capabile să deservească întreaga Moldovă, precum și în căi de transport rapide, care să elimine barierele geografice și să atragă investitori privați. Privind în perspectivă, pentru următorii 2-5 ani, accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor vor depinde în mod critic de o colaborare strânsă între autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale.
- Menționați cele mai frecvente blocaje întâmpinate în procesul de avizare și autorizare a proiectelor și modul în care acestea afectează ritmul investițiilor.
- Cele mai frecvente blocaje cu care se confruntă procesul investițional în această perioadă sunt legate de birocrația administrativă în obținerea diverselor avize și de complexitatea procedurilor de achiziție publică. Aceste elemente determină uneori decalaje temporale între momentul obținerii finanțării și pornirea efectivă a șantierelor, afectând ritmul de implementare într-un context în care calendarul programelor europene este foarte strict, iar efectul lor este unul financiar și operațional. Programele europene funcționează pe bugete stricte și termene-limită de rambursare. Când un proiect întârzie un an în faza documentațiilor, riscăm să executăm lucrările sub presiunea timpului sau, în cazuri extreme, să returnăm fonduri ori să cofinanțăm proiectele din bugetul local, adică din banii ieșenilor.
Pentru a contracara aceste blocaje și pentru a simplifica procedurile la nivel județean, CJ Iași a implementat un proiect dedicat simplificării procedurilor administrative, în valoare de peste 2,1 milioane de lei, finalizat la 31 decembrie 2024. Prin această măsură s-a reușit digitalizarea fluxurilor de lucru și optimizarea procedurilor interne, reducându-se timpul necesar eliberării certificatelor și autorizațiilor pentru proiectele de dezvoltare.
- Ce tipuri de investiții considerați că sunt cele mai necesare în prezent pentru dezvoltarea județului și de ce?
- În prezent, cele mai necesare investiții pentru județ sunt considerate cele din domeniul sănătății și al infrastructurii rutiere, datorită rolului de pol regional pe care Iașiul îl are în estul țării, fiind necesare spitale moderne, capabile să deservească pacienții din toată Moldova, și drumuri rapide, care să atragă investitori privați. Sănătatea nu este doar o obligație legală a Consiliului Județean, ci o realitate medicală zilnică. Peste 30% dintre pacienții internați în spitalele noastre provin din județele vecine. Presiunea pe infrastructura din Iași este uriașă. Din acest motiv, modernizarea Spitalului de Copii "Sfânta Maria" și sprijinirea proiectului Spitalului Regional de Urgență sunt priorități administrative clare. Scopul nostru este simplu: reducerea timpilor de așteptare la urgențe și asigurarea unor circuite medicale care salvează vieți. În paralel, dezvoltarea economică a județului depinde direct de calitatea drumurilor. Conectarea rețelei județene de drumuri la viitoarele autostrăzi A8 și A7 este esențială pentru a aduce locuri de muncă bine plătite aproape de oameni. Lucrările pe care le finanțăm pe axele rutiere strategice conectează comunitățile rurale cu municipiul Iași și cu parcurile industriale aflate în curs de dezvoltare. O rețea de transport modernă scade costurile pentru afacerile locale și oferă siguranță în trafic pentru miile de navetiști. Pe lângă aceste două mari priorități, direcționăm fonduri către extinderea rețelelor de apă și canalizare și către modernizarea școlilor din mediul rural. Fără utilități de bază și fără acces la educație digitalizată pentru tineri, investițiile în drumuri și spitale își pierd din eficiență. Județul Iași crește demografic în fiecare an, iar bugetul nostru este administrat cu un singur obiectiv: utilitatea publică directă și măsurabilă pentru comunitate.
- Precizați principalele surse de finanțare utilizate pentru aceste proiecte și cât de accesibile sunt ele în practică.
- Principalele surse de finanțare utilizate în acest moment sunt fondurile europene nerambursabile, precum PNRR și Programul Regional Nord-Est 2021-2027, alături de fondurile guvernamentale obținute prin programele naționale de consolidare seismică sau de investiții spitalicești. Bugetul județului Iași este utilizat strategic fie pentru proiecte independente, precum Programul Județean de Dezvoltare Economico-Socială, fie pentru a acoperi cofinanțările și cheltuielile neeligibile stringente din proiectele europene.
- Ce dificultăți întâmpinați în atragerea și utilizarea fondurilor europene sau a altor surse de finanțare?
- Principala dificultate întâmpinată în gestionarea acestor fonduri este reprezentată de presiunea financiară uriașă pe care cheltuielile neeligibile și cofinanțările o exercită asupra bugetului județului Iași, în special la proiectele rutiere și medicale de anvergură. De asemenea, tranziția legislativă, ajustările de costuri induse de piața construcțiilor și regulile stricte de decontare din ferestrele de finanțare impun un efort administrativ intens pentru evitarea pierderii banilor europeni.
- Cum vedeți rolul colaborării între autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale în accelerarea investițiilor și deblocarea proiectelor?
- Colaborarea dintre autoritățile locale, mediul privat și instituțiile centrale este privită astăzi ca un factor critic și indispensabil pentru succesul investițiilor. În realitate, niciun proiect major al județului Iași nu poate fi finalizat dacă una dintre aceste trei verigi nu funcționează. Relația cu instituțiile centrale, cum sunt Ministerul Dezvoltării sau Ministerul Sănătății, nu trebuie să fie una de subordonare politică, ci un parteneriat administrativ tehnic. Avem nevoie de decizii rapide la București pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici și pentru transferul fondurilor, astfel încât proiectele noastre să nu stagneze în sertarele ministerelor. Ori de câte ori apar blocaje legislative sau birocratice, dialogul direct și soluțiile comune între administrația județeană și cea centrală sunt cele care repornesc motoarele investițiilor.
La fel de important este modul în care lucrăm cu mediul privat. Companiile care câștigă licitațiile publice sunt partenerii noștri în teren, nu doar simpli executanți. Ele vin cu expertiza tehnică, forța de muncă și utilajele necesare. Pentru ca această colaborare să funcționeze, noi, ca autoritate locală, avem obligația să fim predictibili, să emitem avizele la timp și să decontăm lucrările fără întârzieri. Atunci când antreprenorii privați au certitudinea că sunt plătiți corect și la timp, calitatea lucrărilor crește, iar riscul ca șantierele să fie abandonate scade considerabil. Dezvoltarea Iașiului este un efort comun, în care administrația pune la dispoziție viziunea și resursele, iar firmele private transformă aceste planuri în spitale moderne, școli sigure și drumuri pe care se circulă în siguranță.
