Industria germană a construcțiilor se apropie de finalul ciclului negativ început în ultimii ani, potrivit unei analize realizate de Roland Berger. Ediția din februarie 2026 a raportului ”Construction Radar” indică faptul că 2025 marchează punctul minim al crizei, iar 2026 va aduce stabilizare la un nivel redus, urmând ca din 2027 sectorul să revină pe creștere. Ritmul estimat pentru perioada 2026–2028 (CAGR) este de aproximativ 2% anual, cu infrastructura nouă ca principal motor.
Prognoza se bazează pe analiza unor indicatori-cheie, cum ar fi climatul de afaceri, autorizațiile de construire, comenzile și portofoliile, care, pentru prima dată după mai mulți ani, sunt așteptați să revină într-un teritoriu pozitiv. Mesajul experților de la Roland Berger este clar: odată cu apariția semnalelor de redresare, companiile trebuie să iasă din logica de criză și să se pregătească pentru un nou ciclu de creștere.
Indicatori în revenire: comenzi în creștere, vânzări rezidențiale sub presiune
În 2025, piața a continuat să înregistreze scăderi secvențiașe, însă datele sugerează că nivelul minim a fost atins. Stabilizarea din 2026 va fi urmată de o accelerare în 2027, susținută de lucrările noi de infrastructură și de o redresare graduală a segmentului rezidențial nou, considerat principalul factor al crizei recente.
În primele trei trimestre din 2025, comenzile au crescut cu peste 10% în segmentul rezidențial și cu aproximativ 8% în segmentul nerezidențial, iar portofoliile de comenzi s-au majorat. Segmentul infrastructurii inginerești a consemnat creștere constantă la nivelul comenzilor, vânzărilor și backlogului. În schimb, vânzările rezidențiale au scăzut, în pofida unei îmbunătățiri a fundamentelor între 2024 și 2025.
Costurile au sporit în 2025 pe sectoarele rezidențial și nerezidențial, însă majorarea numărului de autorizații de construire în zona rezidențială indică o posibilă revenire în 2026. Indicele ifo privind climatul de afaceri rămâne negativ, dar a intrat într-o fază de recuperare, iar dobânzile pentru creditele de construcții s-au stabilizat, reducând presiunea asupra investițiilor.
Fondul de 500 miliarde euro: catalizator pentru infrastructură
Un factor decisiv pentru redresare îl reprezintă Fondul special pentru infrastructură și climă (SVIK), în valoare de 500 miliarde euro. Conform estimărilor Roland Berger, între 160 și 210 miliarde euro, adică 32–42% din total, vor fi direcționate către construcții publice și infrastructură: proiecte ale statelor și municipalităților, investiții în sustenabilitate și climă, precum și proiecte federale precum căi ferate și infrastructură energetică.
Impactul este, deocamdată, limitat, întrucât fondurile vor fi distribuite gradual în perioada imediat următoare. Segmentul infrastructurii inginerești este așteptat să primească aproximativ 70% din alocarea pentru construcții, echivalentul a 112 - 147 miliarde euro, ceea ce îl transformă în principalul beneficiar al programului.
Datele financiare din 2024 arată cât de necesar este acest impuls. Companii mari din lanțul valoric al construcțiilor au raportat scăderi ale veniturilor și ale profitului net față de 2023. În industria materialelor de construcții, profitul net a scăzut cu 26%. În schimb, segmentul dezvoltării de proiecte și al investițiilor imobiliare a consemnat o creștere de 57% a profitului net, după un declin sever în perioada 2022–2023. Tendința generală rămâne însă fragilă.
Pentru a valorifica noul ciclu, raportul identifică excelența comercială și excelența în achiziții drept principale pârghii de profitabilitate. Într-un context încă volatil, strategiile de creștere trebuie calibrate în funcție de poziționarea fiecărei companii în lanțul valoric al construcțiilor.
