Evoluția conjuncturii din construcții din Germania indică, la începutul lui 2026, o ușoară îmbunătățire a climatului general, însă fără o revenire solidă și uniformă pe toate segmentele pieței, conform unei analize realizate de experții Bau Industrie. Datele furnizate de instituțiile statistice arată o industrie aflată într-o fază de tranziție, marcată de contraste între cerere, investiții publice și dinamica costurilor. În decembrie 2025, sentimentul din sectorul construcțiilor s-a îmbunătățit față de începutul anului, deși indicele climatului de afaceri a rămas sub pragul neutru. Evaluarea situației curente a urcat la -11 puncte, iar așteptările privind evoluția viitoare s-au ameliorat semnificativ. În paralel, prețurile materialelor de construcții s-au stabilizat comparativ cu nivelurile maxime din 2022–2023, însă rămân considerabil peste cele din 2021, în special pentru lemn, metale neferoase și sticlă.
Un factor structural important îl reprezintă lipsa comenzilor, invocată de peste 40 % dintre companii. Discrepanța dintre creșterea valorică a comenzilor și percepția de deficit este explicată prin ponderea mare a proiectelor de infrastructură, care generează efecte pozitive întârziate asupra lanțului de subcontractare.
Autorizații, comenzi și ocupare
După scăderi accentuate în 2023 și 2024, autorizațiile de construire pentru clădiri noi au arătat în 2025 semne de stabilizare, cu un avans nominal de 12 % în primele zece luni. Volumul comenzilor a crescut real cu peste 7 %, iar portofoliul de lucrări a atins un nivel record nominal. Cu toate acestea, industria de profil rămâne vulnerabilă la costurile ridicate și la incertitudinile macroeconomice.
Pe piața muncii, 2024 a marcat primul declin al ocupării din ultimii 15 ani, însă pentru 2025 este anticipată o ușoară revenire. Presiunea deficitului de forță de muncă s-a mai redus, fără a dispărea complet.
Criza din sectorul rezidențial
Sectorul rezidențial continuă să fie punctul slab al pieței federale. Deși autorizațiile pentru locuințe noi au crescut cu 14% în 2025, nivelul rămâne cu peste 40 % sub cel din 2021. Cererea este frânată de dobânzile încă ridicate la creditele ipotecare și de costurile mari de construcție. Creșterea prețurilor la clădirile rezidențiale s-a temperat, însă nu suficient pentru a stimula o relansare rapidă.
Măsurile guvernamentale – programele KfW, stimulentele fiscale și „Bau-Turbo” – reprezintă semnale pozitive, dar impactul lor va fi vizibil abia începând cu 2027. Între timp, numărul locuințelor finalizate este așteptat să coboare sub pragul anual de 200.000 de unități.
Construcții economice și investiții publice
Spre deosebire de zona rezidențială, construcțiile industriale și infrastructura dau semne de reziliență. Investițiile în căi ferate, rețele energetice și centre de date susțin creșterea comenzilor, în special în lucrările de infrastructură. Deutsche Bahn și operatorii de rețele energetice rămân principalii investitori, cu proiecte multianuale care vor genera activitate până în 2027–2028.
În construcțiile publice, deși veniturile fiscale sunt în creștere, situația financiară a multor unități adminstrativ-teritoriale rămâne tensionată. Cu toate acestea, majorarea investițiilor în clădiri publice și infrastructură a permis o revenire moderată a volumului de lucrări în 2024 și 2025.
În ansamblu, evoluția conjuncturii din construcții indică o ieșire lentă din recesiune, susținută mai ales de infrastructură și proiecte publice. Fără o strategie coerentă și pe termen lung pentru reducerea costurilor și stimularea investițiilor private, în special în locuințe, redresarea va rămâne fragilă. Pentru industria analizată, următorii doi ani vor fi decisivi în definirea unui nou echilibru între cerere, finanțare și capacitate de execuție, consideră specialiștii Bau Industrie.
