Un raport recent publicat de ING arată că, după un declin de 1,5% în 2024 și o stagnare în 2025, sectorul construcțiilor din Uniunea Europeană se anticipează să revină pe creștere în 2026, cu un avans de aproximativ 1,5% al producției. Semnalele pozitive provin din îmbunătățirea indicatorului de încredere al contractorilor, care, în decembrie 2025, a atins valoarea -3,3, cel mai bun nivel din peste doi ani, deși încă rămâne în teritoriu negativ. Declinul recent a fost concentrat în special în sectorul clădirilor (rezidențiale și nerezidențiale), afectat de rate de dobândă ridicate, costuri în creștere și incertitudini economice care au redus apetitul pentru investiții în locuințe și spații comerciale. În paralel, sectorul specializat de construcții a beneficiat de investiții în renovări și proiecte de sustenabilitate, iar infrastructura a oferit o contrabalansare importantă prin fonduri UE și investiții în energie și digitalizare.
În ceea ce privește evoluțiile geografice, Franța a înregistrat o scădere de 1,5% a volumului construcțiilor în 2025, iar încrederea din sector rămâne scăzută. Deși au sporit ușor autorizațiile de construire la începutul anului 2025, tendința s-a temperat din august. În Olanda, după o contracție de 2,9% în 2024, se estimează o creștere modestă de 0,5% atât în 2025, cât și în 2026, în condițiile blocajelor structurale: lipsa terenurilor, proceduri de autorizare complexe, probleme de rețea și chestiunea emisiilor de azot. Germania, cel mai mare sector de construcții din Europa, este de așteptat să revină la creștere în 2026, cu un avans de 2,5%, după o scădere de peste 10% între 2020 și 2025. Redresarea este susținută de redresarea pieței rezidențiale și de investiții în infrastructură. Spania se remarcă printr-o recuperare solidă, cu o majorare estimată la 2,5% în 2026, alimentată de o creștere puternică a autorizațiilor și de încrederea antreprenorilor, în contextul unui avans remarcabil al PIB-ului.
Rezidențial: creștere a numărului de autorizații și presiuni pe deficit
Pe segmentul rezidențial, există semnale de revenire, iar numărul autorizațiilor pentru locuințe noi a crescut în mod constant de la începutul lui 2025, ajungând în septembrie 2025 cu 26% peste nivelul anului anterior. Deficitul de locuințe rămâne sever în multe zone urbane, iar creșterea salariilor, stabilizarea costurilor materialelor și revenirea prețurilor locuințelor fac ca investițiile în proiecte noi să devină mai atractive. Totuși, nivelul autorizațiilor rămâne sub cel din 2021, iar majorarea va fi graduală în 2026–2027. În Germania, guvernul a lansat programul „Bau-Turbo” pentru a accelera planificarea și autorizarea proiectelor în zonele cu cerere ridicată. În Franța, deși există o ușoară îmbunătățire, redresarea rămâne fragilă. În Olanda, creșterea autorizațiilor este minimă din cauza blocajelor structurale și a problemelor legate de rețele și azot. În Belgia, numărul autorizațiilor continuă să scadă, însă reducerea TVA-ului (de la 21% cât este pentru construcțiile noi) pentru operațiunile de demolare și reconstrucție (6%) poate încuraja demararea unor proiecte noi.
Nerezidențial: probleme pe segmentul de birouri și rezistență prin investiții publice
În sectorul nerezidențial, care reprezintă aproximativ 30% din producția totală de construcții în UE, piața de birouri și cea industrială au fost sub presiune. Cererea pentru birouri a scăzut ca urmare a muncii hibride și a incertitudinilor economice, iar autorizațiile pentru birouri noi au scăzut cu peste 30% în trimestrul al treilea din 2025, față de 2022. Industria se confruntă cu diminuarea comenzilor, din cauza nivelurilor reduse de producție și a costurilor energetice ridicate, însă investițiile în apărare și cheltuielile legate de Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) din 2026 ar putea stimula revenirea. Totodată, investițiile publice în sănătate și educație și renovările dictate de eficiența energetică susțin rezistența sectorului nerezidențial, iar majoritatea subsectoarelor rezidențiale se așteaptă să crească în 2026–2027.
Creștere moderată a infrastructurii, cu accent pe rețelele de apă potabilă
Segmentul infrastructurii a demonstrat o reziliență mai mare, deoarece depinde de investiții publice. În 2025, investițiile în infrastructură în UE au crescut cu aproximativ 1%, contribuind la volumul total de producție în construcții. Subsectorul beneficiază în mod special de investiții în tranziția energetică, în rețele electrice noi și în infrastructura digitală, în timp ce provocările apar în sectorul apei potabile, din cauza creșterii populației și a secetelor tot mai frecvente. Olanda a înregistrat cea mai mare creștere a infrastructurii, cu aproximativ 7% în 2025, datorită investițiilor în întreținere și proiecte pentru adaptarea la climă, inclusiv îmbunătățiri ale canalizării și consolidări pentru apărare împotriva inundațiilor. Guvernul olandez a redirecționat fonduri către lucrări de renovare și întreținere pentru a evita blocajele legate de azot, în paralel cu investiții masive în rețeaua electrică. În Germania, investițiile în infrastructură au sporit cu 1,5% în 2025, iar planul de 500 miliarde euro pentru infrastructură și climă va susține proiecte majore în anii următori, deși obstacolele birocratice vor întârzia lansarea proiectelor până la sfârșitul lui 2026. În Belgia, volumul lucrărilor specifice a scăzut ușor în 2025, iar antreprenorii sunt mai pesimiști din cauza atingerii vârfului proiectelor majore și a încetinirii investițiilor locale după alegerile municipale din 2024.
Majorări limitate ale prețurilor, dar avansuri substanțiale pe anumite piețe
În ceea ce privește prețurile în construcții, nu se așteaptă creșteri substanțiale în 2026. În decembrie 2025, doar puține companii au planificat majorări de prețuri, iar competiția rămâne puternică din cauza scăderii producției în 2024 și a stagnării în 2025. Totuși, proporția constructorilor care intenționează să crească prețurile a urcat ușor, de la 7% în decembrie 2024 la 9% în decembrie 2025. În Olanda, peste 40% dintre antreprenori estimează o majorare a tarifelor în următoarele trei luni, iar în Germania, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de piață, tot mai mulți constructori văd oportunități de creștere a prețurilor. În Franța, majoritatea firmelor de construcții plănuiesc să reducă tarifele, pe fondul cererii slabe.
Implicații pentru România și activitatea locală
În România, perspectivele de creștere ale sectorului construcțiilor sunt influențate de contextul macroeconomic european, de accesul la fonduri UE și de dinamica cererii rezidențiale și de infrastructură. În ultimii ani, țara est-europeană a înregistrat un avans semnificativ în proiectele de infrastructură, însă implementarea acestora a fost afectată de întârzieri birocratice. Pentru 2026, o revenire a pieței europene poate susține cererea de materiale și servicii în România, în special în segmentele de renovare, eficiență energetică și infrastructură, unde companiile locale pot beneficia de programe de finanțare și de creșterea interesului pentru proiecte sustenabile. De asemenea, cererea pentru locuințe noi în marile orașe rămâne ridicată, iar trendul european de creștere a numărului de autorizații ar putea stimula dezvoltatorii locali să accelereze proiectele, mai ales în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, unde deficitul de locuințe este acut.
Raportul ING concluzionează că, în 2026, sectorul construcțiilor din UE pare pregătit pentru o revenire moderată, susținută de îmbunătățirea încrederii, creșterea autorizațiilor și investițiile în infrastructură. Cu toate acestea, ritmul redresării va fi inegal între state, influențat de blocaje structurale, costuri și reglementări. În acest context, România poate profita de accelerarea proiectelor de renovare și infrastructură, dar rămâne dependentă de eficiența absorbției fondurilor europene și de stabilitatea economică.
