Leviatan Group construiește un model operațional în care digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială generativă susțin direct execuția unor proiecte publice și speciale de mare complexitate. Grupul investește în avataruri AI de rol, integrate în fluxurile zilnice, și în alfabetizarea echipelor pentru utilizarea acestor tehnologii, cu scopul de a reduce riscurile generate de necorelări tehnice și de a crește calitatea, viteza și coerența proceselor. În interviul următor, Cătălin Podaru, Fondator și CEO Leviatan Group, vorbește despre proiectele aflate în derulare, despre rolul tehnologiei în execuția infrastructurilor critice și despre perspectivele pieței construcțiilor în intervalul 2026-2030.
- Cum a evoluat activitatea de construcții în primele luni din 2026 și cum credeți că se va dezvolta aceasta până la finalul anului, dar și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- Sectorul construcțiilor traversează o perioadă de recalibrare, după ani marcați de volatilitate și de presiuni multiple asupra costurilor, materialelor și forței de muncă. În primele două luni din 2026, volumul lucrărilor de construcții schițează o evoluție inegală, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Dacă în luna ianuarie sectorul a înregistrat o evoluție modestă, februarie a adus o redresare care a readus bilanțul cumulat pe plus față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, apreciem că această dinamică reflectă mai degrabă proiectele aflate deja în execuție decât o tendință consolidată. Pentru restul anului, suntem rezervați în privința unei accelerări reale. Raportul realizat de MKOR pentru Uniprest Instal arată că 62% dintre companiile de construcții și execuție de instalații anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, față de 48% în 2025, iar deficitul de personal calificat a devenit principalul risc al industriei. La aceasta se adaugă, conform studiului IBC Focus pe 232 de companii, incertitudinea legislativă și fiscală, semnalată drept cea mai mare provocare a anului 2026. Considerăm că investițiile publice vor rămâne principalul motor al pieței de construcții în perioada 2027-2030, cu o cerere solidă generată de proiecte de infrastructură, obiective administrative, medicale și educaționale, dar și de investiții speciale finanțate din fonduri publice și europene, zone în care predictibilitatea contractuală și capacitatea de execuție vor conta decisiv. Volumul real al acestor lucrări va depinde însă, în bună măsură, de capacitatea statului de a îndeplini reformele asumate și de a-și păstra accesul la resursele europene. Decizia recentă a Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România recuperează 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, dar pierde 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate sau incomplete, este un semnal că riscul de blocaj nu vine doar din zona pieței, ci și din modul în care sunt gestionate aceste fonduri. Pentru companiile de construcții, miza nu este doar volumul de lucrări care se anunță, ci continuitatea finanțării și coerența cadrului în care aceste proiecte ajung efectiv pe șantier.
- Cum a evoluat activitatea grupului Leviatan în 2025 și 2026 în segmentul proiectelor de clădiri publice și ce tipuri de investiții au avut cea mai mare pondere în portofoliu?
- În 2025, activitatea Leviatan Group în segmentul clădirilor publice s-a concentrat în sfera proiectelor strategice, cu un grad ridicat de complexitate tehnică și impact public. O pondere importantă în portofoliu au avut proiectele din domeniul apărării. Anul 2025 a marcat finalizarea perioadei de commissioning intern pentru faza I de extindere și modernizare a Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, unul dintre cele mai mari proiecte publice din România, edificarea unui pavilion NOC (Network Operations Centre - centru de operațiuni de rețea) și CSOC (Cyber Security Operation Centre - centru de operațiuni de securitate cibernetică) în Sibiu, precum și finalizarea unui proiect în Prahova, care a presupus dezvoltarea de facilități pentru Colegiul Național Militar "Dimitrie Cantemir" Breaza. Totodată, specialiștii Leviatan au continuat proiectele de consolidare a clădirilor cu risc seismic din București, contribuind la creșterea siguranței fondului construit existent.
Leviatan Group a câștigat nu mai puțin de șapte licitații importante în 2025, cu o valoare totală de peste 650 de milioane de lei. Unul dintre proiectele care au intrat în portofoliul grupului este noul Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, cu o suprafață de peste 40.000 mp. Totuși, cifra de afaceri a grupului a înregistrat o scădere față de 2024, într-un context economic dificil pentru întregul sector și ca efect al recalibrării portofoliului către noi proiecte. În primele trei luni din 2026, evoluția a fost în linie cu cea înregistrată anul trecut, iar pentru 2026 anticipăm o creștere de cel puțin 10% față de 2025.
- Enumerați principalele proiecte de clădiri publice și alte construcții speciale la care lucrați în această perioadă. La ce valoare se ridică portofoliul total de proiecte ale companiei și ce orizont temporar acoperă?
- În prezent, specialiștii Leviatan lucrează la o serie de proiecte publice și speciale cu un nivel ridicat de complexitate tehnică, în domenii precum medical, administrativ, securitate și de apărare. Proiectele au în comun cerințe stricte de funcționalitate, siguranță, coordonare interdisciplinară și respectare a termenelor de implementare, aspecte care solicită o abordare integrată, de la proiectare până la execuție. Unul dintre aceste proiecte presupune edificarea noului Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, o investiție importantă pentru infrastructura medicală regională, care va oferi populației din Brașov și din zona metropolitană acces la tratamente moderne, sigure și de înaltă calitate. De asemenea, avem în derulare un proiect din domeniul securității și apărării, în municipiul București, care presupune construirea unui pavilion administrativ, a rețelelor de utilități și a căilor de acces rutier și pietonal. Pavilionul administrativ va avea un regim de înălțime D+P+4E, o suprafață desfășurată de aproximativ 8.500 mp și o înălțime totală de 21 m. Un alt proiect se desfășoară în Baza 86 Aeriană Borcea, unde va fi realizat un pavilion cu funcțiune de bloc alimentar, cu regim de înălțime parter, o suprafață desfășurată de peste 2.000 mp și un volum de peste 12.000 mc, precum și parcarea aferentă și aleile de acces carosabile și pietonale. Totodată, lucrăm la dezvoltarea facilităților din poligonul Valea Poienii, un obiectiv esențial pentru instruirea forțelor specializate în domeniul apărării CBRN (chemical, biological, radiological and nuclear - chimică, biologică, radiologică și nucleară).
Prin aceste proiecte, contribuim la consolidarea unor componente critice ale infrastructurii publice și strategice ale României, menținând accentul pe calitate, predictibilitate și livrare responsabilă. Valoarea totală a proiectelor aflate în derulare este de peste 1,7 miliarde lei, fără TVA.
- Care sunt dificultățile și provocările pe care le întâmpinați în execuția acestor infrastructuri?
- Principalele provocări vin din natura proiectelor pe care le derulăm: infrastructuri publice și speciale, cu cerințe ridicate de siguranță, funcționalitate, securitate, coordonare tehnică și respectare a termenelor. Vorbim despre proiecte în care fiecare etapă trebuie corelată atent, pentru că orice modificare tehnică poate avea impact asupra costurilor, termenelor și modului de organizare a șantierului. Privim însă aceste provocări într-un mod constructiv. Pentru noi, acestea reprezintă un test al capacității de coordonare, adaptare și inovare continuă. Complexitatea proiectelor ne obligă să fim mai riguroși, să anticipăm riscurile, să folosim soluții digitale și să menținem o comunicare foarte bună între echipele de proiectare, execuție, management de proiect, beneficiari și parteneri. O altă provocare importantă este legată de predictibilitatea pieței: disponibilitatea resurselor, presiunea pe costuri, modificările legislative și termenele strânse de implementare. În acest context, diferența este făcută de capacitatea de a planifica realist, de a lua decizii rapide și de a păstra standardele de calitate indiferent de complexitatea proiectului. Considerăm că tocmai această experiență acumulată în proiecte strategice ne ajută să livrăm responsabil infrastructuri esențiale pentru România.
- Ce investiții și obiective aveți planificate pentru dezvoltarea activității în perioada următoare?
- Pentru perioada următoare, obiectivul nostru este să consolidăm direcțiile de dezvoltare care ne-au adus deja rezultate concrete și să accelerăm transformarea digitală a grupului de companii. Vom continua să investim în digitalizare, automatizare și inteligență artificială, cu accent pe integrarea acestor tehnologii direct în fluxurile operaționale. Ne dorim ca deciziile din proiecte să fie susținute de date clare și actualizate, iar riscurile generate de necorelări tehnice, modificări apărute în execuție sau procese repetitive să fie reduse cât mai devreme, printr-un mod de lucru mai predictibil, mai integrat și mai eficient. O direcție importantă de dezvoltare vizează remodelarea fluxurilor interne pe un ecosistem bazat pe Generative AI (inteligență artificială generativă), în care tehnologia asistă procesele end-to-end (de la început până la final) și contribuie direct la creșterea calității, vitezei și coerenței în activitatea curentă. În acest sens, ne concentrăm pe dezvoltarea unor avataruri AI de rol, integrate în fluxurile de lucru zilnice. Acestea vor susține analiza, structurarea, verificarea și generarea de conținut sau documentații, cu obiective concrete de eficientizare. Change managementul (gestionarea schimbării organizaționale) rămâne esențial, pentru că transformarea digitală nu se produce doar prin implementarea unor soluții, ci prin schimbarea modului în care oamenii lucrează, colaborează și iau decizii. De aceea, investim în AI literacy (alfabetizare în utilizarea inteligenței artificiale), în dezvoltarea competențelor echipei și în procese interne care facilitează adoptarea tehnologiei în activitatea de zi cu zi. Obiectivul nostru este să construim un model operațional în care AI-ul devine parte din echipă - un sprijin real pentru oameni, care preia sarcinile repetitive, crește calitatea proceselor și le oferă specialiștilor mai mult timp pentru activitățile în care expertiza umană aduce cea mai mare valoare.
