Piața industrială și logistică din România are un potențial important de creștere în următorii ani, susținut de dezvoltarea infrastructurii rutiere, integrarea mai puternică în fluxurile comerciale europene și necesarul încă ridicat de spații moderne raportat la alte economii din regiune. În acest context, Lion’s Head își propune să consolideze o platformă logistică locală și analizează oportunități de extindere în alte zone ale țării, în special în apropierea marilor coridoare de transport. Strategia vizează dezvoltări flexibile și eficiente, adaptate atât companiilor internaționale, cât și antreprenorilor români aflați în creștere. Primul pas este proiectul din Popești-Leordeni, unde compania dezvoltă un parc de circa 85.000 mp, investiție de 65 milioane de euro susținută de IFC, a cărui primă fază este prevăzută pentru livrare în 2026. În paralel, Lion’s Head urmărește oportunitățile generate de A0, A7 și de coridoarele către vestul țării. Despre perspectivele pieței în 2026-2027, schimbarea profilului cererii, costurile de dezvoltare, sustenabilitate și planurile de investiții ale companiei vorbește, în continuare, Alina Necula, Country Manager Lion’s Head România.
- Cum caracterizați evoluția pieței spațiilor industriale și logistice în 2026 și care sunt principalele schimbări pe care le observați în cererea venită din partea chiriașilor și investitorilor?
- Cred că 2026 a fost un an de așezare a pieței. 2025 a fost foarte dinamic pentru piața logistică, în timp ce anul acesta multe companii au fost mai atente în luarea unor decizii majore, cum este extinderea spațiilor de depozitare, evident și pe fondul unui context economic și politic, atât local, cât și global, mai puțin predictibil.
Credem însă în potențialul major al acestei industrii. România are în continuare un stoc de spații logistice redus raportat la dimensiunea economiei, mai ales dacă ne comparăm cu alte piețe din regiune. În plus, sunt în derulare numeroase investiții în infrastructură, care vor alimenta cererea pentru spații logistice în apropierea principalelor coridoare de transport, mai ales a celor care conectează România cu alte piețe sau creează legături mai bune între marile regiuni ale țării.
Vedem această cerere și direct în proiectul nostru din Popești-Leordeni, unde observăm un interes ridicat pentru spațiile pe care le dezvoltăm. Este relevant și profilul companiilor interesate. Alături de jucători internaționali, vedem din ce în ce mai mulți antreprenori români care au crescut foarte frumos în ultimii ani și au ajuns în punctul în care au nevoie de spații moderne, eficiente și suficient de flexibile pentru următoarea etapă de dezvoltare.
- Care este stadiul proiectului Lion’s Head din Popești-Leordeni și ce strategie de dezvoltare și extindere are compania pentru perioada următoare?
- Proiectul are o suprafață totală de aproximativ 85.000 mp, dintre care 23.600 mp sunt deja construiți, și beneficiază de o poziționare foarte bună, între Șoseaua de Centură a Bucureștiului și A0, în imediata apropiere a A2 (Autostrada Soarelui), cu acces rapid, prin A0, către A1 și coridorul București - Pitești. Am pornit proiectul fără un contract de preînchiriere, pe baza unei analize foarte atente a locației și a potențialului pieței. Interesul pe care îl vedem înainte de finalizarea primei faze confirmă această decizie.
Pentru următoarea perioadă, abordarea noastră rămâne una disciplinată. Vrem în primul rând să livrăm proiectul din Popești-Leordeni la nivelul de calitate pe care ni l-am propus.
Credem foarte mult în conceptul pe care îl aducem în piață: dezvoltări logistice flexibile, care se pot adapta nevoilor unor companii de dimensiuni diferite. Este un model potrivit inclusiv pentru antreprenorii locali aflați în creștere și pe care vrem să îl replicăm și în alte regiuni ale țării. Punem, de asemenea, un accent aparte pe sustenabilitate, tocmai pentru că aceasta se traduce în primul rând prin eficiență operațională și financiară pentru chiriași. Exigențele pe care ni le-am asumat la Popești-Leordeni vor fi păstrate și în proiectele viitoare; fac parte din filozofia noastră de dezvoltare.
- Ce tipuri de companii generează în prezent cerere pentru spații industriale și logistice și cum abordați dezvoltările speculative în raport cu proiectele bazate pe preînchiriere?
- La nivelul pieței, logistica, retailul și FMCG continuă să genereze o parte importantă a cererii, în timp ce în 2026 vedem și o revenire a interesului pentru spații destinate producției.
Din perspectiva noastră, este interesantă și diversificarea profilului chiriașilor. Nu toate companiile au nevoie de 10.000 mp sau 20.000 mp, iar proiectul a fost gândit de la început astfel încât să putem răspunde unor operațiuni și unor dimensiuni diferite. Un exemplu este Gift Idea, un business antreprenorial românesc care a crescut foarte frumos pe segmentele de cadouri corporate, distribuție și e-commerce și care a închiriat peste 4.000 mp în prima fază a proiectului nostru. Pentru astfel de companii, trecerea într-un spațiu logistic modern vine firesc odată cu dezvoltarea businessului și le permite să își organizeze mai bine fluxurile, să câștige eficiență și să susțină următoarea etapă de creștere.
Preînchirierea are astăzi o pondere importantă în piață, dar credem în continuare și în dezvoltarea unor proiecte înainte de securizarea unui chiriaș, atunci când decizia se bazează pe o analiză atentă și riscul este bine calculat. Orice investiție imobiliară presupune un anumit grad de risc. Diferența o fac locația, infrastructura, calitatea produsului și, mai ales, cât de bine înțelegi cererea căreia i te adresezi.
- Cum au evoluat costurile de dezvoltare și în ce măsură influențează acestea deciziile privind proiectarea și realizarea unor proiecte noi?
- Costurile de dezvoltare au crescut în ultimii ani, în principal pe fondul scumpirii materialelor de construcție și al disponibilității reduse a forței de muncă. Este o realitate cu care lucrează întreaga industrie și care ne obligă să fim atenți la fiecare decizie pe care o luăm într-un proiect.
Pentru noi, însă, eficiența nu înseamnă să reducem costurile cu orice preț. Ne uităm mult la performanța clădirii pe termen lung și la costurile pe care aceasta le va genera pentru chiriaș. Colaborarea cu IFC a adus o abordare foarte riguroasă în această privință: eficiența energetică, managementul apei, materialele, costurile de exploatare și posibilitatea de adaptare a spațiilor sunt toate gândite împreună.
Unele soluții pot presupune o investiție inițială mai mare, dar dacă reduc consumurile și costurile de operare pe termen lung, atunci beneficiul este unul foarte concret atât pentru noi, cât și pentru chiriași.
- În afara marilor poli logistici consacrați, ce orașe sau regiuni considerați că au cel mai mare potențial pentru noi dezvoltări industriale și logistice și de ce?
- Infrastructura va avea probabil cea mai mare influență asupra apariției și distribuției viitorilor poli logistici. Vedem deja efectele investițiilor majore: acolo unde apare conectivitate bună, investițiile și activitatea economică tind să urmeze. Luați exemplul lucrărilor la A0 și urmăriți cum a evoluat activitatea economică în imediata proximitate.
Cred că și A7 poate schimba semnificativ atractivitatea Moldovei pentru investiții industriale și logistice, iar continuarea coridoarelor către vest consolidează legătura României cu piețele europene. Investițiile actuale în infrastructură pot deschide în următorii ani zone care până recent nu intrau în mod natural pe harta marilor dezvoltări logistice.
Nu cred însă că există o formulă unică. Unele orașe au avantajul consumului și al forței de muncă, altele beneficiază în primul rând de poziționare și acces la coridoare comerciale. Important este ca mărfurile să poată circula rapid și predictibil.
- Ce rol joacă în prezent eficiența energetică și standardele de sustenabilitate în proiectarea noilor parcuri industriale și logistice?
- Cred că piața a trecut de etapa în care sustenabilitatea însemna în primul rând instalarea unor panouri fotovoltaice. Următoarea etapă este una integrată și se referă la felul în care funcționează clădirea în ansamblu și, mai ales, la beneficiile pe care le aduce celor care o folosesc.
Proiectul nostru este susținut de IFC, iar această colaborare a impus standarde care merg dincolo de practica obișnuită a pieței. Fiind un brownfield, am început cu evaluarea amplasamentului și procedurile necesare pentru remedierea terenului. Am integrat apoi cerințe clare privind consumul de energie, managementul și reutilizarea apei, prevenirea poluării și impactul proiectului asupra comunității.
Am elaborat inclusiv un Plan de Management de Mediu și Social pentru lucrările de construcție, solicitat de IFC, care integrează într-un singur cadru aspectele de mediu, sănătate și securitate, managementul deșeurilor și relația cu comunitatea și contractorii. Proiectul a fost conceput atât în acord cu standardele IFC, cât și cu recomandările pentru certificarea EDGE.
Pentru noi, însă, certificarea nu este un scop în sine. Important este ce primește chiriașul: consumuri mai eficiente și costuri operaționale mai bine controlate, dar și un spațiu care îl ajută să răspundă propriilor obiective de sustenabilitate. Pentru multe companii, acest lucru contează deja în relația cu partenerii și clienții, care se uită tot mai atent la întregul lanț de furnizori, dar și în relația cu propriii angajați, prin condițiile de lucru pe care le oferă. Sustenabilitatea trebuie să se traducă într-un business mai eficient și competitiv pentru cel care ocupă spațiul.
- Care sunt principalele oportunități și riscuri pe care le vedeți pentru piața industrială și logistică în 2026-2027 și ce obiective de dezvoltare și investiții și-a stabilit compania pentru această perioadă?
- Cea mai mare oportunitate pentru România este combinația dintre dezvoltarea infrastructurii și integrarea mai bună în fluxurile comerciale europene. Intrarea deplină în Schengen, extinderea rețelei de autostrăzi și poziționarea geografică permit României să joace în timp un rol mai important ca platformă regională de producție și distribuție. Piața rămâne subdezvoltată raportat la alte economii din CEE, ceea ce lasă loc pentru creștere.
Riscul principal vine, cred, din contextul internațional. Economia românească și sectorul logistic sunt profund conectate la ceea ce se întâmplă în restul Europei. O încetinire a consumului, producției sau comerțului pe piețele occidentale se transmite inevitabil și către fluxurile logistice locale. În acest context, predictibilitatea devine aproape la fel de importantă ca nivelul cererii.
Pentru Lion’s Head, obiectivul imediat este să ducem mai departe dezvoltarea proiectului din Popești-Leordeni și să demonstrăm că modelul pe care l-am construit aici funcționează: locație bună, produs flexibil, standarde ridicate de dezvoltare și implicare pe termen lung în administrarea activului. Aceeași filozofie ne-a permis să construim active care au rămas relevante ani la rând în segmentul office și vrem să o transferăm și către logistică.
