Pe 26 februarie 2026, la Le Château – castelul din inima Bucureștiului – a avut loc Gala Sustenabilității Mediului Construit, un eveniment care a depășit cu mult statutul unei întâlniri festive. Organizat de Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) și Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR), în parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Cluster TEC, Federația Asociațiilor Europene pentru Încălzire, Ventilație și Aer Condiționat (REHVA), Societatea Americană a Inginerilor de Încălzire, Refrigerare și Aer Condiționat (ASHARE) și Centrul pentru Performanța Energetică a Clădirilor (EPB Center), evenimentul a reunit lideri din construcții, instalații, energie și politici publice pentru a dezbate viitorul clădirilor într-un moment de schimbări structurale profunde.
Succesul galei nu s-a măsurat doar prin numărul participanților sau prin prestigiul locației, ci mai ales prin densitatea și relevanța dialogului profesional. Într-un context în care sectorul construcțiilor este supus simultan presiunilor de decarbonizare, digitalizare, creștere a performanței energetice și adaptare la noile reglementări europene, Gala a oferit un cadru coerent de analiză și direcționare strategică.
Cei care nu au reușit să fie prezenți la acest eveniment de marcă sau nu au putut urmări transmisia live pe youtube pot viziona înre-gistrarea integrală a Galei aici.
O conferință cu greutate internațională
Punctul central al evenimentului a fost conferința internațională dedicată noii directive privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) și conceptului de clădiri cu emisii zero (Zero Emission Buildings – ZEB). Moderatorii acestei prime părți au fost Cătălin Lungu, președinte OAER / vicepreședinte AIIR / REHVA Immediate Past President și Gabriel Avăcăriței, Chief Editor Energynomics.
Prezența unor lideri europeni și globali a conferit prezentărilor o greutate științifică și tehnică incontestabilă. Livio Mazzarella, președintele REHVA, a prezentat noul cadru european pentru clădirile cu emisii zero și implicațiile acestuia asupra proiectării, execuției și exploatării clădirilor. Mesajul său a fost clar: obiectivul neutralității climatice până în 2050 nu mai este o proiecție teoretică, ci o direcție legislativă fermă, care impune integrarea conceptelor de carbon operațional, carbon încorporat și analiză pe ciclul de viață în practica de zi cu zi.
Un alt moment de referință l-a constituit intervenția lui Patrick Crombez, președinte European Heat Pump Association (EHPA). Datele prezentate au evidențiat rolul strategic al pompelor de căldură în procesul de decarbonizare: aproximativ jumătate din gazul consumat în Europa este utilizat pentru încălzirea clădirilor, în timp ce electrificarea prin pompe de căldură a contribuit deja la reducerea importurilor euroepne de gaze naturale. Dincolo de cifre, mesajul esențial a fost că sectorul echipamentelor pentru încălzire devine un pilon industrial european, cu zeci de fabrici de producție și distribuție și sute de mii de locuri de muncă.
Dimensiunea globală a dezbaterii a fost consolidată prin contribuția lui Blake E. Ellis, președinte al Centrului de Excelență pentru Decarbonizarea Clădirilor al ASHRAE și vicepreședinte ASHRAE, una dintre cele mai influente organizații tehnice și de standardizare la nivel mondial în domeniul instalațiilor și sustenabilității. Prezența sa a reconfirmat faptul că transformarea mediului construit nu este un fenomen local sau regional, ci parte a unei mișcări globale de regândire a standardelor și practicilor inginerești.
La nivel național, perspectiva României a fost adusă în prim-plan de Conf. Univ. Dr. ing. Cătălin Lungu. Intervenția sa tehnică privind neutralitatea tehnologică – analizând diferențele dintre metodologia Mc001 și anexa națională la SR EN ISO 52000-1:2017/NA:2023 – a pus în lumină impactul direct pe care îl pot avea coeficienții de conversie asupra competiției dintre cazane și pompele de căldură. Discuția nu a fost una abstractă, ci cu implicații concrete asupra finanțărilor publice, costurilor proiectelor și ritmului de decarbonizare.
Paneluri ancorate în realitățile pieței
Dincolo de prezentările tehnice, Gala a oferit două paneluri de dialog care au reflectat tensiunile și provocările actuale ale sectorului.
Primul panel cu titlul Ce doresc companiile din construcții de la absolvenții generației Z? i-a avut ca moderatori pe dr. ing. Ioan-Silviu Doboși, președinte AIIR și Gabriel Avăcăriței, și a fost dedicat forței de muncă tinere – Generația Z –, abordând o problemă critică: deficitul de competențe tehnice într-un moment în care tehnologiile verzi complexe devin dominante. Companiile au subliniat nevoia de recalificare accelerată, adaptarea programelor universitare și schimbarea culturii organizaționale pentru a răspunde așteptărilor noii generații, care pune accent pe sustenabilitate, flexibilitate și sens profesional. Paneliștii au fost loan-Silviu Doboși, Cezar Vlăduţ, prorector UTCB, luliana Chilea, director general ASRO, Marius Luţan, Area Manager CLIVET, Marcel lonescu, director general Europlastic, Cătălin Negruțiu, Commercial Sales Manager Daikin și Dan Mureşan, director general M Instal & Aquaserv / şI. dr. ing. UTCN.
Cătălin Lungu și Gabriel Avăcăriței au coordonat de această dată dezbaterile din al doilea panel cu titlul Rolul autorităților locale în aplicarea corectă a prevederilor legislative și normative. În contextul aplicării EPBD, EED sau al noilor cerințe privind produsele sustenabile, capacitatea administrativă și coerența între legislație, metodologie și finanțare devin decisive. Dialogul dintre reprezentanții administrației și cei ai mediului privat, cristalizat de paneliștii Raul Pop, secretar de stat MМАР, Anca Ginavar - director DUC – MDLPA, Liviu Muşat - director general ADR-SM, lulian Gheorghe - director executiv S6 Bucureşti, Cristiana Croitoru, director Școala Doctorală UTCB, Laurențiu Plosceanu - președinte ARACO și Rodica Lupu – director general Cluster TEC, a evidențiat necesitatea unei colaborări mai strânse pentru a evita blocaje și interpretări divergente.
De la reglementare la implementare
Un merit major al Galei a fost că a mutat discuția din zona declarativă în zona aplicată. Temele precum principiul „Energy Efficiency First”, utilizarea Declarațiilor de Mediu pentru Produse (EPD), reducerea potențialului de încălzire globală (GWP) sau integrarea economiei circulare în proiectare au fost analizate din perspectivă practică.
Sectorul construcțiilor și instalațiilor traversează o perioadă de transformare multiplă:
• revizuirea normativelor tehnice;
• electrificarea sistemelor de încălzire;
• digitalizarea și integrarea sistemelor inteligente;
• presiunea reducerii amprentei de carbon;
• condiționarea finanțărilor de performanță energetică reală.
În acest context, Gala Sustenabilității Mediului Construit a funcționat ca o platformă de aliniere strategică între industrie, mediul academic și autorități.
Recunoașterea performanței și consolidarea comunității
Festivitatea de premiere a adus în prim-plan proiecte sustenabile, inovații tehnice și contribuții academice relevante. Recunoașterea publică a performanței are un rol esențial într-un sector în care schimbarea necesită investiții, curaj și asumare profesională.
Atmosfera de gală – completată de programul artistic și de momentele de networking – nu a fost doar un element festiv, ci un catalizator pentru consolidarea unei comunități profesionale care înțelege că tranziția energetică este un proces colectiv.
Un eveniment necesar într-un moment de cotitură
Importanța Galei trebuie înțeleasă în contextul presiunilor multiple asupra sectorului. Implementarea noilor cerințe europene privind performanța energetică și sustenabilitatea produselor, adaptarea la obiectivele climatice și transformarea lanțurilor valorice impun o regândire profundă a modului în care sunt proiectate, executate și renovate clădirile.
Prin participarea liderilor internaționali, prin dezbaterile tehnice practice și prin dialogul deschis între toți actorii relevanți, ediția 2026 a demonstrat că România este parte activă a acestui proces european de transformare.
OAER și AIIR adresează mulțumiri sincere tuturor sponsorilor, partenerilor instituționali și partenerilor media care au contribuit la organizarea și succesul acestei ediții a Galei Sustenabilității Mediului Construit. Susținerea acordată de companii de referință din domeniul echipamentelor și materialelor pentru construcții, precum și implicarea organizațiilor profesionale și academice au demonstrat încă o dată că doar prin colaborare între industrie, mediul academic și autorități poate fi accelerată tranziția către un mediu construit sustenabil. Un rol esențial l-au avut și partenerii media, care au asigurat vizibilitatea și diseminarea mesajelor-cheie ale evenimentului, contribuind la consolidarea unei comunități profesioniste, bine informate și implicate activ în transformarea sectorului construcțiilor și instalațiilor din România.
Gala Sustenabilității Mediului Construit a fost un barometru al maturității sectorului și un spațiu de convergență pentru idei, politici și soluții tehnice. Într-un moment în care mediul construit se află la intersecția dintre climă, economie și inovație, astfel de inițiative devin esențiale pentru a transforma provocările în oportunități și pentru a asigura o tranziție coerentă către clădiri cu adevărat sustenabile.
