Comisia Europeană (CE) a publicat un nou plan energetic prin care urmărește accelerarea electrificării și protejarea consumatorilor de prețurile ridicate generate de criza combustibililor fosili. Documentul include, între principalele obiective, creșterea vânzărilor de pompe de căldură la 4 milioane de unități pe an până în 2030, reducerea diferenței dintre prețul electricității și cel al gazelor, precum și stimularea recuperării căldurii reziduale din industrie. Măsurile propuse vizează reducerea TVA pentru pompe de căldură, susținerea schemelor de leasing social pentru gospodăriile cu venituri reduse și extinderea sprijinului financiar pentru aplicații în clădiri și industrie. În paralel, CE pregătește o propunere legislativă privind taxele pe electricitate și tarifele de rețea, în condițiile în care, în multe state membre, electricitatea este taxată semnificativ mai mult decât combustibilii fosili, ceea ce încetinește electrificarea încălzirii și răcirii.
Experții European Heat Pump Association (EHPA) consideră că direcția propusă este corectă, dar atrag atenția că industria europeană are deja capacitatea de producție necesară pentru un nivel mai ridicat decât ținta de 4 milioane de unități anual până în 2030. Directorul general al EHPA, Paul Kenny, a afirmat că planul Comisiei ”stabilește o direcție clară către electrificare” și indică modul în care poate fi accelerată trecerea la pompe de căldură în clădiri, rețele de termoficare și industrie. În opinia sa, această schimbare ar reprezenta „un impuls major pentru independența energetică a Europei” și ar proteja consumatorii de furnizorii nesiguri de combustibili fosili, consolidând, în același timp, ocuparea forței de muncă și economia.
Vânzările au revenit pe creștere în Europa, dar piața depinde de stabilitatea sprijinului public
Datele preliminare ale EHPA arată că, în 2025, vânzările de pompe de căldură au crescut în medie cu 10,3% în 16 țări europene, până la aproximativ 2,62 milioane de unități rezidențiale, față de 2,38 milioane în 2024. Numărul total al echipamentelor instalate în Europa a ajuns astfel la circa 28 de milioane. Creșterea a fost susținută în principal de statele care au stabilizat schemele de subvenții și au intervenit asupra costurilor, inclusiv prin reducerea taxării electricității. În Belgia, restricțiile introduse pentru încălzirea pe bază de combustibili fosili și reducerea TVA la pompele de căldură pentru clădirile noi au contribuit la o creștere de 7%, până la 111.000 de unități. În Marea Britanie, sprijinul acordat prin Boiler Upgrade Scheme și noul program Warm Homes a susținut un avans de 27%, până la 125.000 de unități.
Oficialii organizației au mai subliniat că fiscalitatea rămâne un instrument esențial pentru schimbarea comportamentului de consum. ”Țările europene trebuie să reducă rapid taxele pe pompele de căldură și pe electricitate, astfel încât acestea să devină cea mai competitivă opțiune”, a afirmat directorul general al EHPA. Potrivit acestuia, politicile stabile sunt decisive pentru extinderea pieței, în timp ce dependența continuă de importurile de combustibili fosili menține Europa vulnerabilă în fața șocurilor geopolitice. În Germania, pompele de căldură au ajuns anul trecut să reprezinte aproape jumătate din totalul generatoarelor de căldură vândute, pe fondul creșterii încrederii consumatorilor în tehnologie și al rolului tot mai vizibil al acestora în securitatea energetică. În schimb, vânzările au scăzut în Polonia, unde persistă dezinformarea privind tehnologia, și în Franța, unde bugetele publice și schemele de sprijin au fost instabile.
România depinde de costul electricității și de stabilitatea programelor de sprijin
Pentru țara noastră, planul european privind pompele de căldură are implicații directe asupra pieței de instalații, construcții eficiente energetic și renovare a clădirilor. Ținta europeană de 4 milioane de unități vândute anual până în 2030 poate accelera cererea pentru echipamente de încălzire electrificate, proiectare tehnică specializată, instalatori autorizați și soluții integrate pentru clădiri noi sau modernizate. În același timp, piața locală rămâne dependentă de costul electricității, de predictibilitatea programelor de sprijin și de capacitatea beneficiarilor de a finanța investiții inițiale mai ridicate. Dacă taxarea electricității rămâne dezavantajoasă față de gaz, adoptarea pompelor de căldură va fi mai lentă, în special în segmentul rezidențial. Pentru clădirile noi, proiectele publice și investițiile industriale, însă, direcția europeană confirmă că electrificarea încălzirii și recuperarea căldurii reziduale vor deveni criterii tot mai importante în proiectare, execuție și exploatare.
