Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU) reunește o parte importantă a companiilor active pe piața locală a serviciilor de resurse umane și participă la dialogul privind reglementarea muncii temporare, recrutarea, mobilitatea profesională și dezvoltarea competențelor. Din ianuarie 2026, organizația este condusă de Gabriel Gătejoiu, profesionist cu peste 25 de ani de experiență în resurse umane și cu o activitate îndelungată în cadrul Professional HR Agency. Mandatul său începe într-o perioadă în care piața muncii traversează o etapă de ajustare, sub efectul incertitudinilor economice, al schimbărilor tehnologice și al deficitului persistent de personal calificat. Pentru construcții, aceste evoluții capătă o importanță particulară, deoarece presiunea demografică, migrația, formarea profesională insuficient corelată cu necesarul companiilor și caracterul variabil al proiectelor influențează direct capacitatea de execuție. Munca temporară, recrutarea din afara țării, recalificarea și digitalizarea proceselor de resurse umane conturează astfel un ansamblu de instrumente care pot susține adaptarea sectorului.
Interviu cu Gabriel Gătejoiu președinte AFSRU și director operațiuni și dezvoltare de afaceri, Professional HR Agency.
- Cum evaluați evoluția pieței muncii din România în ultimii doi ani, în special sub influența presiunilor economice și a transformărilor tehnologice?
- În ultimii doi ani, piața muncii din România a traversat o perioadă de ajustare, marcată de presiuni inflaționiste, incertitudine economică și accelerarea digitalizării. Dacă în perioada post-pandemie am asistat la o cerere ridicată de forță de muncă și la o dinamică puternică a salariilor, în 2024-2025 am observat o temperare a ritmului de creștere, dar și o maturizare a pieței. Companiile au devenit mai prudente în ceea ce privește angajările, iar accentul se mută tot mai mult către eficiență operațională, retenție și flexibilitate. În același timp, digitalizarea și transformările tehnologice schimbă profilul competențelor căutate. Rolurile repetitive se reduc treptat, în timp ce crește cererea pentru competențe tehnice și digitale.
- Din perspectiva AFSRU, care sunt principalele cauze ale deficitului de forță de muncă din construcții?
- Deficitul de forță de muncă din construcții are, în mare parte, cauze structurale. Printre cele mai importante se numără migrația externă a lucrătorilor calificați, în special către vestul Europei, îmbătrânirea forței de muncă și lipsa unui flux constant de tineri calificați care să intre în acest sector. La acestea se adaugă lipsa unei corelări suficiente între sistemul educațional și cerințele reale ale pieței, precum și volatilitatea proiectelor și dependența sectorului de investițiile publice. Tocmai pentru că vorbim despre probleme structurale, soluțiile trebuie să fie integrate și construite pe termen lung.
- Ce soluții sunt pentru acoperirea acestui deficit?
- Importul de forță de muncă rămâne o soluție necesară pe termen scurt, însă procesele administrative trebuie eficientizate, iar această soluție trebuie corelată mai bine cu nevoile reale ale angajatorilor. În paralel, recalificarea și dezvoltarea competențelor trebuie accelerate, inclusiv prin parteneriate între companii, furnizori de training și instituții de învățământ. Educația duală și programele de mentorat dedicate elevilor și studenților pot contribui la crearea unui flux sustenabil de specialiști. Digitalizarea proceselor de recrutare și de management al forței de muncă poate, la rândul său, să crească eficiența și să reducă timpul necesar ocupării pozițiilor. Totodată, sunt necesare stimulente fiscale și politici publice coerente pentru sectoarele critice. AFSRU susține o abordare coordonată între mediul privat și autorități.
- Ce rol revine muncii temporare în sectorul construcțiilor?
- Munca temporară are un rol important în sectorul construcțiilor, având în vedere caracterul bazat pe proiecte și sezonalitatea specifică acestei industrii. Această formă de muncă oferă flexibilitate companiilor și permite alocarea rapidă a resurselor în funcție de etapele și nevoile proiectelor. În momentul în care au fost introduse facilitățile fiscale pentru sectorul construcțiilor, agențiile de muncă temporară au resimțit însă un dezavantaj competitiv, deoarece aceste facilități nu se aplicau în aceleași condiții și salariaților temporari. În consecință, unii dintre membrii AFSRU au înregistrat o reducere a numărului de angajați temporari utilizați în acest sector. AFSRU a făcut și continuă să facă demersuri pentru a convinge autoritățile de importanța asigurării unui tratament echitabil pentru furnizorii de muncă temporară și pentru această formă de angajare.
- În ce măsură cadrul legislativ actual susține dezvoltarea pieței muncii în sectoare precum construcțiile?
- Legislația actuală oferă un cadru relativ stabil, însă există și o serie de rigidități care afectează dinamica pieței muncii. Printre acestea se numără procedurile administrative greoaie, inclusiv cele asociate importului de forță de muncă, lipsa unor mecanisme fiscale neutre între diferitele forme de angajare și flexibilitatea limitată în cazul anumitor tipuri de contracte. Pe de altă parte, facilitățile fiscale din construcții au avut un impact pozitiv, însă aplicarea lor neuniformă a creat și inechități. Este nevoie de o legislație mai bine adaptată realităților economice actuale, care să susțină mobilitatea și flexibilitatea pe piața muncii.
- Care sunt principalele direcții în care digitalizarea și inteligența artificială le aduc în procesele de recrutare?
- Observăm trei direcții majore: automatizarea proceselor de recrutare, inclusiv în zona de screening al CV-urilor și de matching al candidaților, utilizarea tot mai intensă a datelor pentru luarea unor decizii mai bune în HR și dezvoltarea unor experiențe digitale pentru candidați, prin platforme, interviuri online sau procese de onboarding digital. În industriile tradiționale, impactul va fi gradual, dar inevitabil. Inteligența artificială nu va înlocui complet rolurile umane, însă va crește eficiența și va modifica profilul competențelor necesare, inclusiv pentru rolurile operaționale.
- Ce măsuri ar putea contribui concret la revenirea în România a specialiștilor care lucrează în străinătate?
- Repatrierea specialiștilor nu poate fi realizată doar printr-un apel emoțional, ci presupune existența unor condiții competitive. Este nevoie de mai multă predictibilitate economică și fiscală, de proiecte de investiții mari și stabile, de salarii competitive raportate la costul vieții, precum și de programe dedicate de reintegrare și de recunoaștere a competențelor dobândite în străinătate. Un rol important îl are și calitatea serviciilor publice, în special în domenii precum educația și sănătatea. De asemenea, diaspora poate fi implicată și prin modele hibride de lucru sau prin participarea la proiecte temporare.
- Care sunt direcțiile strategice pe care le urmăriți la conducerea AFSRU?
- În mandatul actual, principalele direcții strategice au vizat consolidarea rolului AFSRU ca partener relevant de dialog social, promovarea muncii temporare și a serviciilor de HR ca soluții strategice pentru economie, precum și dezvoltarea unor inițiative de educație și conștientizare privind piața muncii. O altă direcție importantă a fost alinierea la bunele practici internaționale, inclusiv prin colaborarea cu World Employment Confederation. Pentru perioada următoare, este esențială continuarea dialogului cu autoritățile pentru dezvoltarea unor politici publice coerente, extinderea parteneriatelor cu mediul educațional și susținerea unui cadru echitabil pentru toate formele de angajare.
