O buna absorbtie a fondurilor europene necesita indeplinirea unor coditii, care tin, intre altele, de o mai buna guvernanta a companiilor de stat, precum si de garantia ca acesti bani sunt bine investiti, considera membrii comunitatii de afaceri romano-germane. Intr-o dezbatere organizata de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania) cu prilejul Intalnirii lunare a membrilor, pe tema oportunitatilor de finantare prin fonduri europene, a fost analizat stadiul absorbtiei fondurilor europene in Romania in mediul public si privat. La dezbatere au fost invitati ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru (foto sus) si primarul municipiului Deva, Lucian Rus. 

Avand in vedere situatia economica dificila prin care trece guvernul si importanta unui stat functional pentru societate si economie, membrii comunitatii au inteles ca era necesara o crestere a taxelor. „Totusi, pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care sa reduca birocratia. Acest lucru nu numai ca este costisitor, dar si incetineste activitatea economica. Deci, este vorba despre reforma statului, in care intreaga comunitate de afaceri, internationala si nationala, isi pune mari sperante”, a declarat, in deschiderea evenimentului, presedintele AHK Romania, Volker Raffel.

Mai exact, el a facut referire la necesitatea unui proces de achizitii publice mai rapid, la nevoia unei administratii locale eficiente si la importanta disponibilitatii autorizatiilor necesare pentru a transforma fondurile europene in realitate.

Pe de alta parte, Raffel atras atentia ca disponibilitatea fondurilor europene, care au sustinut semnificativ economia romaneasca, este incerta pe termen lung. „Asadar, sa ne bucuram cat mai mult de momentul in care ne aflam si sa folosim fondurile in cel mai eficient mod posibil, pentru a atrage investitii in Romania si pentru a stimula cresterea economica. Sansa exista, banii exista — sa ii absorbim si sa obtinem maximum din ei”, a conchis presedintele AHK Romania.

Reducerea cheltuitelor bugetare, fara a reduce insa investitiile, a fost si mesajul transmis de directorul general al AHK Romania, Sebastian Metz. Fondurile europene vor contribui la cresterea competitivitatii economice, a adaugat el, precizand ca este nevoie ca acesti bani sa fie investiti acolo unde economiile locale au mare nevoie de ei. „Cred ca putem discuta si despre descentralizarea administratiei si orientarea fondurilor publice la nivel local sau regional. Si, nu in ultimul rand, din partea mediului privat exista de multa vreme solicitarea de a avea disponibile mai multe fonduri europene pentru cofinantarea investitiilor companiilor private. In perioada urmatoare, ar trebui ca fondurile publice sa fie multiplicate prin investitii private – de exemplu, in cazul investitiilor urgent necesare in sectorul energetic. De asemenea, agenda de politici economice si industriale trebuie sa fie mai bine corelata cu utilizarea fondurilor europene – mai ales in domeniul tehnologiilor”.

 

 

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru, a prezentat in premiera situatia centralizata a celor peste 24.000 de proiecte finantate prin PNRR la nivelul intregii tari, impreuna cu stadiul derularii lor, domeniul de activitate si localizarea exacta a lucrarilor, pe o harta interactiva. „Trebuie sa punem in aplicare ceea ce avem aici. In acest moment, nu exista posibilitatea de a muta finantarile de la o industrie la alta”, a precizat Pislaru.

In privinta viitoarelor instrumente financiare, adica fondurile care vor inlocui PNRR -ul, acestea vor prioritiza competitivitatea.

"Se poate observa o flexibilitate fara precedent in propunerea Comisiei, cu un fond unic, deci nu mai exista fonduri libere sau fonduri diferite, ci un singur fond. Marea veste este ca intregul potential este neingradit si ca se pot aloca acesti bani intr-un mod eficient,  acolo unde sunt prioritatile fiecarui stat membru”. Ministrul a propus cu aceasta ocazie mediului privat un parteneriat, invitand companiile sa participe la un plan de investitii pe sapte ani, cat vor dura perspectivele financiare 2028-2034. Prin acest plan statul, firmele si UE ar finanta dezvoltarea Romanei. 

Primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a explicat in cadrul dezbaterii, cum Fondul pentru o Tranzitie Justa al UE a contribuit la dezvoltarea orasului. Fiind intr-o zona considerata dezavantajata, judetul Hunedoara a primit cea mai mare alocare din acest fond comparativ cu celelalte judete. „Dezavantajul il putem transforma intr-un avantaj pentru ca Deva este un loc in care se pot face investitii. Sunt companii mari din Germania care vor sa investeasca in industrie. Este nevoie insa ca si statul sa devina partener pentru industrie  si sa sustina financiar autoritatile pentru derularea programelor prin fonduri europene. La Deva va fi functionala si o mare centrala electrica pe gaz, la Mintia, parte din fostul complex energetic Hunedoara. Nu avem inca parc industrial sau panouri fotovoltaice, dar intentionam sa le construim”, a mentionat Rus.

 

 

Reprezentantii companiilor membre ale AHK Romania au solicitat, de asemenea, proiecte de finantare care sa permita intensificarea colaborarii cu universitatile. „Am inceput aici in Romania acum 20 de ani, un ecosistem  in Bucuresti; intre timp avem activitati de cercetare-dezvoltare in Cluj, Brasov, Iasi. Ecosistemele cu care echipele noastre colaboreaza, cu care fac schimb de idei, dezvolta proiecte impreuna,  sunt locale:  o universitate locala, un start-up local. O companie ca a noastra sau alte companii pot transforma aceste idei in produse globale. De aceea, ne-am dori ca agentiile regionale de dezvoltare, de exemplu, sa vina cu apeluri adecvate,  care sa stimuleze aceste ecosisteme locale. Acest lucru astazi nu exista, dar ar fi foarte util”, a subliniat Günter Krasser, director general, Infineon Technologies Romania, participant de asemenea in cadrul panelului de discutii.