| Bucuresti pe calea sustenabilitatii: mobilitate, spatii verzi si digitalizare |
| Actualitatea interna Publicat de Ovidiu Stefanescu 28 Oct 2025 06:25 |
Primaria Generala a Municipiului Bucuresti desfasoara in aceasta perioada o serie de proiecte strategice menite sa transforme Capitala intr-un oras modern, sustenabil si bine conectat. Prioritatea absoluta ramane finalizarea noului Plan Urbanistic General (PUG), reprezentand un instrument esential pentru dezvoltarea coerenta a orasului, adaptat realitatilor actuale si nevoilor locuitorilor. In paralel, administratia municipala pune accent pe modernizarea infrastructurii de transport si a sistemului de termoficare, pe extinderea si reabilitarea liniilor de tramvai, dar si pe dezvoltarea de piste pentru biciclete si spatii pietonale de calitate. Proiectele majore, precum Trenul Metropolitan sau reabilitarea podurilor si pasajelor, sunt implementate in stransa colaborare cu primariile de sector si cu autoritatile centrale, iar digitalizarea proceselor urbanistice constituie o componenta strategica pentru eficienta administrativa si transparenta decizionala. In acelasi timp, institutia investeste in reamenajarea zonelor centrale, extinderea strazilor pietonale si reconversia fostelor zone industriale, cu scopul de a revitaliza orasul si a crea un mediu urban atractiv, sigur si accesibil.Interviu cu Stelian Bujduveanu, primarul general al Capitalei.
- Care sunt prioritatile actuale ale administratiei municipale in ceea ce priveste dezvoltarea urbanistica a Bucurestiului?
- Prioritatea absoluta este finalizarea noului Plan Urbanistic General, fara de care nu putem avea o dezvoltare coerenta si predictibila. Bucurestiul are nevoie de reguli clare, respectate de toti, pentru ca dezvoltarea sa fie sustenabila. Dupa 25 de ani in care am functionat pe baza unui plan elaborat intre 1997-2000, Bucurestiul are nevoie urgenta de reguli clare si adaptate realitatilor actuale. Fara un nou PUG, asistam la dezvoltari haotice, blocuri ridicate in cartiere de case sau presiuni pe infrastructura edilitara. Pe termen mediu si lung, ne dorim un oras predictibil, sustenabil si bine conectat, in care spatiul public, mobilitatea si zonele rezidentiale sunt in echilibru. In paralel, lucram la marile proiecte de infrastructura - modernizarea sistemului de termoficare, reabilitarea liniilor de tramvai, reorganizarea traficului si crearea de benzi unice, dar si investitii in spatii sportive si culturale, cum este Patinoarul Flamaropol. Privim spre un oras functional si coerent, capabil sa raspunda nevoilor prezentului si sa creeze premisele unei vieti sustenabile pentru generatiile viitoare.
- Cum evolueaza elaborarea noului PUG al Capitalei?
-Procesul de actualizare a Planului Urbanistic General este in desfasurare, dupa o perioada considerabila de la elaborarea versiunii actuale. Noul document va integra o viziune actualizata de dezvoltare urbana, fundamentata pe principiile sustenabilitatii si coerentei teritoriale. Este o munca complexa, cu specialisti din diverse domenii implicati - urbanism, mobilitate, infrastructura, mediu - pentru a asigura un cadru coerent si legal.
- Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructura rutiera, feroviara sau de mobilitate urbana aflate in desfasurare sau in faza de planificare in acest moment?
- In acest moment avem cateva directii majore, reprezentate de:
• trenul metropolitan - proiect vital care va lega Capitala de localitatile din jur, reducand traficul rutier;
• extinderea liniilor de tramvai si reabilitarea celor existente - avem deja santiere active pe bulevardele Expozitiei, Chisinau si Basarabia, Barbu Vacarescu etc.;
• benzile unice pentru transportul public - infiintam alti 10,5 km, pentru ca transportul in comun sa fie mai rapid si mai eficient;
• modernizarea infrastructurii rutiere - consolidam podurile si pasajele (Baneasa, Lujerului, Obor, Constanta etc.);
• Masterplanul Velo - am aprobat strategia si ne concentram pe implementarea celor peste 500 de km de piste pentru biciclete;
• achizitionarea de noi mijloace de transport in comun: 250 de tramvaie si 100 de troleibuze, cu fonduri europene;
• transformarea pietonala a unor zone-cheie ale orasului si reamenajarea lor;
• sustinerea realizarii drumurilor radiale, ce vor degreva o parte din traficul ce in prezent tranziteaza Bucurestiul, prin stransa colaborare cu Ministerul Transporturilor si cu sectoarele orasului;
• crearea de noi parcari publice si eliberarea trotuarelor de masini - chiar daca este o masura contestata pe termen scurt, pe termen lung va contribui semnificativ la cresterea calitatii spatiului urban. Prioritizam fluidizarea traficului prin reducerea cotei modale a deplasarilor cu vehiculul personal. Pentru a putea obtine acest lucru, imbunatatim calitatea transportului in comun, cream rute sigure pentru deplasarile cu bicicleta si spatii pietonale de buna calitate ce vor incuraja traficul pietonal. Pe termen scurt, aceste proiecte pot aduce un anumit disconfort, firesc in perioada lucrarilor, insa pe termen mediu si lung ele vor transforma vizibil mobilitatea si calitatea vietii in oras.
- Cum coopereaza Primaria Generala cu primariile de sector si cu autoritatile centrale?
-Relatia de lucru dintre Primaria Capitalei si primariile de sector s-a maturizat - astazi procesele sunt mai clare, comunicarea mai buna si rezultatele mai vizibile in oras. De exemplu, lucram alaturi de Primaria Sectorului 2 la Patinoarul Flamaropol. Alte proiecte realizate in comun vizeaza reamenajarea unor strazi importante precum Grivita, transformarea zonei Amzei intr-una pietonala, precum si alte proiecte de infrastructura - strada Biharia, Nodul Petricani, Podul Baneasa, Podul Constanta etc. La fel de bine colaboram si cu Sectorul 6, oferind sprijin pentru implementarea proiectelor bune pe care le deruleaza, cu obtinerea avizelor si autorizatiilor de care au nevoie, asa cum facem si cu celelalte primarii. In ceea ce priveste autoritatile centrale, suntem in contact permanent. Aceasta este o perioada foarte importanta pentru dezvoltarea Bucurestiului, intrucat este in derulare procesul de obtinere a finantarii nerambursabile, in special pe zona de transport public si termoficare. Asa cum stiti, in acest moment bugetul Primariei Capitalei este limitat, astfel incat parteneriatul, buna coordonare si atragerea fondurilor structurale raman cheia dezvoltarii orasului.
- Ce strategii aveti pentru revitalizarea zonelor centrale si reconversia fostelor zone industriale?
- In zonele centrale, punem accent pe recuperarea spatiului public pentru oameni - transformari pietonale, trasee pentru biciclete, aprobate prin Masterplan, spatii verzi si zone de relaxare. Zonele industriale prezinta o anumita complexitate, mai ales din cauza faptului ca sunt foarte fragmentate din punct de vedere cadastral. De aceea, reconversia lor este unul dintre elementele studiate in cadrul PUG sau vor face obiectul unor documentatii de urbanism dedicate.
- Cum se pozitioneaza Bucurestiul in privinta digitalizarii proceselor urbanistice?
- In prezent se actualizeaza Baza de Date Unica (BDU). Deja aplicatia UrbOnline a fost actualizata prin proiectul de actualizare PUG, insa beneficiile se vor vedea odata cu finalizarea procedeului de actualizare BDU - estimat a se incheia in iunie 2026. Urmarim ca toate informatiile relevante pentru dezvoltarea urbana sa fie georeferentiate si disponibile atat publicului, cat si specialistilor. Urmarim migrarea modului de lucru pentru documentatiile de urbanism in documente cu extensia "gis", in conformitate cu prevederile legale, si digitalizarea a cat mai multor procese. S-au facut pasi catre automatizarea emiterii certificatului de urbanism de informare si avem protocoale cu ANCPI pentru corelarea bazelor de date. Procesul de digitalizare a urbanismului este unul complex, amplificat in cazul Bucurestiului de particularitatile cadrului administrativ si de numarul ridicat de institutii competente pe teritoriul sau.
- Ce mesaj transmiteti investitorilor si dezvoltatorilor?
-Mesajul este limpede: sustinem investitiile responsabile, bazate pe legalitate, transparenta si stabilitate. Bucurestiul evolueaza prin parteneriate responsabile, capabile sa echilibreze interesul public cu dinamica mediului privat. Obiectivul nu este doar cresterea, ci calitatea dezvoltarii - pentru a avea un oras european, coerent si viabil.
|