La 85 de ani de la cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940, Bucurestiul este in continuare cea mai vulnerabila capitala din Europa si are nevoie urgenta de un plan concret de actiune in caz de seism. Pregatirea individuala, un plan solid de reactie pentru primele 72 de ore, un ecosistem avansat de interventie si un cadru legislativ pentru sprijin international sunt critice pentru depasirea urmatorului mare cutremur. Fundatia Comunitara Bucuresti a testat orasul prin simulari post-cutremur si a reunit actorii importanti in preventia, interventia si gestionarea efectelor unui dezastru. In aceasta retea de sprijin si interventie se analizeaza vulnerabilitatile si se dezvolta un plan concret de actiune in urma unui seism, iar masurile pentru constientizarea si pregatirea oamenilor pentru seism continua prin programul Bucurestiul Pregatit, sustinut de Lidl Romania.

Dintre toate calamitatile naturale, 3 din 5 bucuresteni se tem cel mai mult de cutremur, iar 4 din 5 sunt de parere ca Bucurestiul nu este deloc pregatit sa faca fata unui astfel de dezastru, arata un studiu realizat in acest an de Fundatia Comunitara Bucuresti, prin programul Bucurestiul Pregatit. Temerile sunt generate nu doar de vulnerabilitatile Capitalei la seism, ci mai ales de lipsa de pregatire individuala: doar 15% spun ca au un plan de actiune si stiu tot ce au de facut in caz de cutremur.

Pentru a testa cat de pregatiti sunt oamenii sa reactioneze la un mare seism, Fundatia Comunitara Bucuresti a desfasurat in noiembrie o serie de simulari in cladiri reprezentative pentru viata cotidiana a locuitorilor Capitalei, precum scoli, centre pentru persoane vulnerabile, cladiri de birouri si spatii de relaxare frecventate de membri ai comunitatilor din cartiere. In cadrul acestor exercitii, 100 de oameni au experimentat ce inseamna primele 72 de ore dupa un seism major: fara curent, fara semnal, fara apa si fara sprijin imediat din partea autoritatilor.

La Centrul Stelutelor al Asociatiei M.A.M.E., usile s-au blocat, iar terapeutii si pacientii au fost nevoiti sa improvizeze solutii pe cont propriu. In Europe House, angajati aflati in birouri au descoperit cat de repede necunoscutii pot deveni echipa. La Scoala Gimnaziala nr. 188, elevi de clasa a VI-a au trait un scenariu in care dulapurile se rastoarna, geamurile se sparg si teama pune stapanire pe intreaga clasa. Pe teren, in cartier, simularile au continuat cu scenarii dure: scari prabusite, persoane ranite, familii blocate, miros de gaz pe casa scarii, frig si lipsa informatiilor. In spatiile de intalnire transformate peste noapte in centre comunitare de resurse, oamenii au trebuit sa decida ce fac in continuare: cine primeste ajutor primul, cum se strang informatiile din cartier, cum se comunica atunci cand telefoanele nu mai functioneaza.

In primele secunde ale unui cutremur, s-a dovedit ca majoritatea oamenilor reactioneaza instinctiv, dar nu mereu corect. Multi s-au adapostit langa geamuri, au fugit spre scari sau au cautat usile, comportamente extrem de periculoase in timpul unui seism. In lipsa pregatirii corespunzatoare si a unui plan pentru primele 72 de ore, oamenii atribuie responsabilitatea pentru masurile de pregatire si interventie in caz de seism mai degraba autoritatilor. 91% dintre respondentii la cercetarea Fundatiei Comunitare Bucuresti considera ca Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU) este principalul responsabil, urmat de Primarie si autoritatile locale (53%) si de-abia apoi recunosc ca si ei insisi sunt responsabili sa se pregateasca (45%). Realitatea arata insa si ca in primele ore dupa un cutremur oamenii vor fi nevoiti sa se descurce pe cont propriu, in functie de situatia in care se afla, intrucat autoritatile nu vor putea interveni imediat in toate zonele afectate, liniile 112 vor fi ocupate, iar spitalele vor fi ori afectate ori suprasolicitate.

Pregatirea personala, a familiei si a comunitatii este critica pentru primele 72 de ore dupa un cutremur major. Provocarile intampinate in toate scenariile simulate au fost reprezentate de astfel de lipsuri: oamenii nu au plan facut cu familia, rucsac de urgenta pregatit, cunostinte minime de prim-ajutor sau reactii corecte cu privire la adapostire, intrarea sau evacuarea cladirilor si ajutorarea celor prinsi sub daramaturi. Cu toate acestea, exercitiile au scos la iveala puterea comunitatii care poate deveni infrastructura de sprijin si calitatile umane ce pot contribui la o gestionare mai buna a situatiilor de criza. La fiecare simulare, au aparut lideri informali care au luat decizii esentiale, oamenii au dat dovada de empatie si grija fata de cei vulnerabili, au fost solidari si au reusit sa improvizeze la nevoie.

 

 

Pe 19 noiembrie, Fundatia Comunitara Bucuresti a reunit principalii actori in preventia, interventia si gestionarea efectelor unui dezastru in Bucuresti pentru a analiza vulnerabilitatile orasului si rezultatele simularilor, pentru a dezvolta un plan fezabil de pregatire a bucurestenilor la seism si pentru a obtine angajamente clare privind masuri concrete. Grupul de lucru a fost format din peste 30 de reprezentanti din institutii publice si ONG-uri, precum Departamentul pentru Situatii de Urgenta (DSU), Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), Administratia Municipala pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Zona Metropolitana Bucuresti (ADIZMB), Directia Generala de Asistenta Sociala a Municipiului Bucuresti (DGASMB), organizatii cu expertiza in preventie si interventie in caz de dezastre si ONG-uri precum Carusel.

Ca urmare, s-au stabilit ariile prioritare de actiune ale retelei: initiative de pregatire a populatiei prin cursuri si simulari, comunicarea informatiilor de interes public, un flux eficient de colaborare interinstitutionala si clarificarea cadrului legislativ pentru interventii si sprijin international in caz de dezastru. 

"La Fundatia Comunitara Bucuresti, ne-am asumat angajamentul sa organizam de doua ori pe an astfel de intalniri de lucru, sa elaboram planul bucurestenilor pentru primele 72 de ore dupa cutremur si sa dezvoltam o retea de pregatire si interventie cu adevarat coordonata. Consideram ca pregatirea integrata este singura noastra sansa pentru depasirea unui mare cutremur. Toate eforturile noastre evidentiaza necesitatea unui plan de actiune care sa fie clar pentru toti actorii implicati: autoritati, membri ai comunitatii, ONG-uri”, a spus Alina Kasprovschi, director executiv Fundatia Comunitara Bucuresti.

 

Fundatia Comunitara Bucuresti desfasoara in luna noiembrie o campanie ampla de constientizare si informare privind pregatirea pentru cutremur, prin programul Bucurestiul Pregatit. Pe langa simularile de cutremur si workshopul interinstitutional, fundatia a pus la dispozitia bucurestenilor un ghid de actiune inainte, in timpul si dupa cutremur, online si in statiile de metrou si mijloacele de transport, in colaborare cu Societatea de Transport Bucuresti (STB), cu scopul de a ajunge la cat mai multi locuitori ai Capitalei.

Demersurile continua cu un punct interactiv de informare, demonstratii si discutii privind pregatirea pentru cutremur. In perioada 22-23 noiembrie 2025, bucurestenii pot descoperi, pas cu pas, tot ce trebuie sa stie pentru a face fata unui cutremur, ce obiecte nu trebuie sa lipseasca din rucsacul de urgenta si cum trebuie sa arate planul familiei in caz de dezastru in spatiul dedicat Bucurestiul Pregatit din cadrul ParkLake Shopping Center. Initiativa Fundatiei Comunitare Bucuresti transforma pregatirea pentru cutremur intr-o experienta directa, accesibila oricui, si contribuie, astfel, la reducerea vulnerabilitatilor comunitatii bucurestene in fata unui dezastru major.

 

Bucurestiul Pregatit este programul de referinta in materie de risc seismic. Expune realitatea, colecteaza date si transforma informatia in solutii aplicabile. Prin colaborare, informare si schimbari sistemice, creeaza o retea pentru un oras care nu asteapta dezastrul, ci il anticipeaza si se pregateste pentru el. Lansat acum sapte ani de Fundatia Comunitara Bucuresti, programul Bucurestiul Pregatit a oferit solutii aplicabile si actiuni coordonate care au ajuns la aproape 27.000 de elevi si profesori, de la gradinita si scoala primara pana la liceu. In plus, au fost oferite cursuri de prim ajutor pentru aproximativ 3.200 de persoane, 17 caini de cautare-salvare sub daramaturi au fost instruiti, iar initiativele de informare si constientizare organizate de parteneri si de fundatie, online si prin evenimente, au ajuns la peste 2 milioane de persoane. Prin programul Bucurestiul Pregatit au fost acordate finantari de 2 milioane de lei si au fost sustinute 18 proiecte implementate de ONG-uri. Mai multe detalii sunt disponibile aici. 

 

 

***

Fundatia Comunitara Bucuresti pune impreuna donatori, ONG-uri sau grupuri de initiativa pentru a dezvolta comunitati puternice si solidare, construind mecanisme de donatie, fonduri de finantare sau incubatoare de idei pentru oras. In 14 ani, fundatia a finantat peste 1.000 de proiecte si burse din Bucuresti si Ilfov, cu peste 6 milioane de euro. Fundatia Comunitara Bucuresti este parte dintr-o miscare nationala, alaturi de alte 15 fundatii comunitare din tara.