Agenda Constructiilor
Duminica, 02 Octombrie 2022
GRUNDFOS
Home - Stiri - Actualitatea interna - FIC: Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar cu 4% din PIB pana in 2024
FIC: Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar cu 4% din PIB pana in 2024
Actualitatea interna Publicat de Stelian DINCA 17 Mai 2022 09:50
Intre economistii de la noi exista de mai mult timp preocuparea de a se realiza analize mai aprofundate ale regimului fiscal autohton, care sa incerce sa imagineze si cai de regandire a acestuia, de crestere a veniturilor fiscale, aflate la un nivel extrem de scazut fata de standardele europene. Dorinta manifesta a unor colegi economisti si a altor experti, de a se implica intr-un demers de analiza concreta s-a intalnit cu ganduri ale Consiliului Fiscal din Romania, ce nu sunt de data recenta. De aici a rezultat constituirea unui Grup de lucru care a intreprins o cercetare privind regimul fiscal intern pornind de la marile urgente ale politicii economice in vremuri atat de vitrege, cu suprapunere de crize pe plan international si un razboi in Ucraina.
Analiza, ce a fost realizata in perioada februarie-aprilie 2022, exprima un numitor comun privind abordarea consolidarii bugetare si de regandire a regimului fiscal in conditiile de acum si in perspectiva, chiar daca membrii Grupului nu impartasesc aceleasi opinii in diverse probleme, sau aceeasi paradigma economica. Aceasta analiza, de altfel, se cuvine sa fie vazuta ca work in progress. Membrii Grupului au contribuit la aceasta analiza cu titlu individual, fara a implica institutiile la care sunt afiliati. Mai jos sunt precizate contextul si ipotezele care au stat la baza analizei efectuate.
 
La inceputul anului 2022, Romania avea de realizat o ajustare fiscala (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB - de la cca 7,2% din PIB deficit ESA in 2021 la cca 3% din PIB in 2024. La aceasta se adauga efectele razboiului din Ucraina, care implica, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apararea, cu asigurarea securitatii energetice si 2 alimentare, cu protejarea gospodariilor vulnerabile in raport cu cresterea preturilor la energie, cu primirea si gazduirea refugiatilor ucraineni etc.
Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contributii de asigurari) colectate in anii ultimi, Romania se situeaza cu mult in spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) si chiar in urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei ramaneri in urma sunt bine cunoscute: un grad scazut de colectare a impozitelor si taxelor datorate; o multitudine de exceptari si scutiri care diminueaza baza impozabila; anumite rate de impozitare foarte scazute in comparatie cu ale statelor din Europa Centrala si de Est.
 
Corectia macroeconomica/bugetara de care are nevoie Romania este de vazut si prin prisma deficitelor gemene - existenta unor deficite externe (de cont curent) in crestere in ultimii ani. Corectia bugetara este necesara si pentru ca politica monetara nu poate mentine singura stabilitatea leului, mai ales intrucat deficitele externe au cauze preponderent fiscale si de natura (lipsei) reformelor structurale.
In contextul dat, ajustarea bugetara nu poate fi decat graduala, dar ea trebuie sa aiba loc, sa fie concretizata prin masuri credibile, care sa aiba un gir politic solid si sprijinul unor largi cercuri economice si sociale - inclusiv al mediului de afaceri. Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic si administrativ sa nu mai promoveze reduceri de impozite si taxe, ca si cresterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.
 
Reforma fiscalitatii ar trebui sa inceapa prin corectarea numeroaselor privilegii si inechitati in taxare, astfel incat impozitarea sa fie echitabila, uniforma si proportionala, indiferent de natura activitatii si de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorita ar consta in cresteri ad-hoc de impozite si taxe, reduceri drastice de cheltuieli necesare, impuse de constrangerile de finantare a deficitelor gemene. Aceasta alternativa ar avea caracter puternic prociclic, cu efecte nefaste asupra redresarii si cresterii economice.
Autorii analizei de fata nu contesta necesitatea unor politici sectoriale si a unor interventii punctuale ale statului in economie. De altfel, contextul international face inevitabile astfel de politici in domenii precum industria energetica, sectorul agro-industrial, sectorul apararii, in plus fata de provocarile generate de modificarile climatice, pandemie, gestionarea problemei 3 refugiatilor ucraineni etc. Alaturi de acestea, pe un termen mediu si lung, trebuie avuta in vedere dezvoltarea industriilor ce aduc valoare adaugata ridicata.
 
Interventiile statului in economie ar trebui sa respecte o serie de principii, care in ultimii ani au fost ignorate:
- cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel incat sa se evite risipa banului public;
- cota unica de impozitare se bazeaza pe principiul impozitarii proportionale a muncii (in fapt, prin numeroase derogari de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung sa fie impozitati regresiv, in timp ce alti contribuabili sunt impozitati proportional, ceea ce erodeaza spiritul de echitate si solidaritatea din societate);
- firmele nu ar trebui sa beneficieze de privilegii fiscale, unele chiar multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui sa vizeze cresterea capacitatii investitionale si productive a acestora si nu doar pastrarea unui anumit nivel al puterii de cumparare sau al consumului;
- nu se pot finanta cheltuieli permanente cu venituri de natura temporara, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.
 
Regandirea regimului fiscal trebuie sa aiba in vedere aspecte principiale ce privesc transparenta, echitatea, repartizarea corecta a poverii ajustarilor la diverse socuri adverse, solidaritatea, incurajarea participarii pe piata muncii, incurajarea conformarii la plata si a onorarii obligatiilor, descurajarea evaziunii fiscale si a arbitrajului fiscal etc.
Frontul de actiune urgenta priveste reducerea semnificativa a evaziunii fiscale si eliminarea de exceptii si scutiri, implicit o ameliorare majora a colectarii taxelor si impozitelor in urmatorii ani. O asemenea actiune tine cont de actualul context, marcat de incetinirea cresterii economice, criza energetica, razboiul din Ucraina etc., context ce nu permite majorarea de cote de impunere pentru contribuabilii care nu beneficiaza de scutiri. In functie de circumstante, pot fi examinate si masuri suplimentare de echilibrare a bugetului public, respectiv o crestere a unor impozite, precum cele de mediu sau pe proprietate, aflate la un nivel scazut fata de standardele europene.
 
Alternativa la a nu creste veniturile fiscale in mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastica de cheltuieli (cu cateva procente din PIB), ceea ce este o ecuatie pe 4 care membrii Grupului o considera imposibil de rezolvat. Aceasta nu inseamna ca eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesara si posibila.
Consolidarea bugetara prin cresterea veniturilor fiscale reprezinta o problema de securitate economica nationala si de solidaritate nationala, mai ales daca avem in vedere provocarile enorme pentru economie, societate - tranzitia energetica, efecte ale schimbarilor climatice, demografia (mai ales emigratia - exodul de capital uman), nevoia de a creste cheltuielile de aparare (care echivaleaza cu erodarea „dividendului pacii” obtinut dupa caderea Zidului Berlinului), de a mari investitii in sanatate si educatie.
 
Daca recomandarile din prezentul studiu ar fi implementate, atunci s-ar putea creste veniturile fiscale (incluzand contributiile de asigurari) cu circa 3,7 - 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corectia dezechilibrului bugetar. Din aceasta crestere, aproximativ jumatate ar proveni din eliminarea scutirilor si tratamentelor discriminatorii (indeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit si la contributii de asigurari), circa o treime - din imbunatatirea colectarii (indeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, si aproximativ o sesime - din cresterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu si cele pe proprietati). O asemenea crestere ar permite corectia bugetara necesara iesirii din Procedura de Deficit Excesiv si, mai ales, ameliorarea bonitatii financiare a Romaniei, sustenabilitatea datoriei publice. In perspectiva, ar trebui ca veniturile fiscale ale Romaniei sa se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere in PIB, pentru a face fata la provocari ce deriva din multiple socuri adverse (schimbari climatice, tranzitia energetica, noul razboi rece in Europa).
 
Analiza pune in evidenta, intre altele:
- situatia comparativa a regimului fiscal autohton in raport cu ce exista in UE; rate de impozitare si colectare, cu estimari de posibile venituri fiscale suplimentare;
- starea colectarii veniturilor fiscale; baze de impozitare, exceptii si scutiri ce erodeaza veniturile posibile si ce se poate face in acest sens;
- situatia impozitelor pe proprietate si mediu, precum si cauzele pierderii de venituri fiscale in aceste domenii;
- digitalizarea ca mijloc de a ajuta reforma ANAF, de a ameliora colectarea veniturilor fiscale, care insa presupune vointa politica de a confrunta grupuri de interese ce doresc mentinerea sistemului actual.
Ultima sectiune este dedicata concluziilor si recomandarilor de regandire a regimului fiscal. Un mesaj cheie al analizei este ca veniturile fiscale in Romania trebuie sa se apropie de media din Europa Centrala si de Est, pentru ca bugetul public sa faca fata la nevoi foarte mari actuale si viitoare. Acest mesaj este sustinut si de concluzii si recomandari ale unor institutii internationale si ale Comisiei Europene.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMTERAPLASTVideoConfAC-iulAUTODESK
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A aparut editia
SEPTEMBRIE
2022!
 
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
FRONTALE
ERBASU CONSTRUCT
leviatan
BMI_Icopal
Acvatot 2019
strabag nivel 1
hilti
Ubitech
rigips
CONCEPT STRUCTURE
viarom
leviatan
CELCO 2020
MAKITA

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
ROGBC 2016
ef-de-n
econet
AICPS_30
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere