- La inceputul lunii septembrie, a inceput oficial retehnologizarea Unitatii 1 de la Cernavoda - o investitie de 3 miliarde de euro care va asigura securitatea energetica a Romaniei si care prelungeste cu 30 de ani functionarea reactorului ce alimenteaza in prezent un milion de locuinte. In luna iulie, Ministerului Energiei si Rompetrol au deschis oficial productia la centrala de cogenerare a rafinariei Petromidia, in valoare de 164 milioane de dolari. In plus, ministerul a promovat constant proiecte de cogenerare, precum CET Titan la Bucuresti sau modernizarea centralelor din Craiova, Constanta si Cluj-Napoca, prin Fondul de Modernizare. 

Romania si-a asumat pornirea, pana in acest an, a patru parcuri fotovoltaice mari si a inca doua centrale pe gaz de 1.100 MW, care sunt, insa, in stadiul de proiect. Centrala pe gaz de la Mintia este in stadiu de 75% si va fi gata la jumatatea lui 2026. 

Referitor la proiectele hidro importante, ministerul a asumat finalizarea investitiilor hidroenergetice sistate sau intarziate, precum amenajarile hidroelectrice (AHE) Jiu, Rastolita, Cerna Belareca, Olt, Caineni, Racovita, Lotrioara, Surduc-Siriu si Pascani. De asemenea, Ministerul Energiei a pornit proiectul Centralei Tarnita-Lapustesti, prin consultarea pietei pentru stabilirea valorii estimative a proiectului, a pretului pentru fiecare faza de dezvoltare, a duratei de realizare a fazelor si a documentatiei necesare prestatorului si identificarea companiilor care au experienta necesara pentru intocmirea documentatiilor, prestarea serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate. Ministerul Energiei a ajutat la realizarea a 1.984 MW din proiecte de energie curata, implicand 300 de beneficiari, prin extinderea termenului de finalizare a investitiilor pana in 2026.

 

- Guvernul are in vedere investitii semnificative pentru modernizarea si extinderea retelelor electrice: dublarea capacitatii de schimburi transfrontaliere de energie electrica pana in 2030, atingand 7.000 MW prin noi investitii la Transelectrica; dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale de catre Transgaz (2,5 miliarde lei); cresterea interconexiunilor cu pietele vecine si interconectarea strategica cu Republica Moldova, inclusiv cuplarea pietelor de energie si gaze naturale; continuarea proiectelor pentru infiintarea, dezvoltarea si extinderea retelelor de gaze naturale.

Ministerul Energiei a prelungit cu 30 de zile, pana la 21 septembrie 2025, termenul-limita pentru depunerea proiectelor in cadrul celui de-al doilea apel concurential pentru "Sprijinirea investitiilor in noi capacitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum", aferent Fondului pentru Modernizare. Valoarea totala a finantarii disponibile depaseste 310 milioane de euro, distribuita astfel: energie eoliana: 16,7 miloane de euro; energie solara ≤ 5 MW: 151 milioane de euro; energie solara > 5 MW: 117 milioane de euro; energie hidro: 25 milioane de euro.

Din punct de vedere al imbunatatirii cadrului institutional, Ministerul Energiei urmareste sa delege Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID), controlata de Ministerul Finantelor, implementarea si/sau administrarea de instrumente financiare finantate din Fondul pentru Modernizare al UE. In plus, ministerul vrea ca Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei, prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale (OIPSI), sa fie partener de implementare la Fondul pentru Modernizare, pentru a sprijini eficient implementarea si gestionarea proiectelor europene, avand experienta si capacitate administrativa.

- Am reprezentat Ministerul Energiei la Consiliul informal al ministrilor energiei din Uniunea Europeana, unde am promovat proiectele strategice si consolidarea cooperarii regionale. Romania va continua sa investeasca in surse regenerabile, energie nucleara, dar rolul gazului natural in tranzitia energetica va ramane important. Prioritatile Romaniei sunt investitiile in interconectari, digitalizare si o infrastructura energetica sigura, cu accent pe securitate cibernetica si integrarea surselor regenerabile. Tranzitia energetica trebuie sa fie echilibrata, pentru a nu afecta si mai mult competitivitatea industriei si la nivel european, si in tara. 

De asemenea, constructia de noi centrale electrice este o prioritate a Ministerului Energiei. Romania se confrunta acum cu o situatie deloc usoara: energie insuficienta si scumpa. Ministerul urmareste investitii majore in energie nucleara, pe gaz si hidro, prin parteneriate cu lideri din domeniu si acces la finantare si tehnologii avansate. Printre cele mai importante proiecte care pot elimina dependenta de importuri si pot transforma Romania in exportator sunt reactoarele modulare SMR si Neptun Deep, care ar trebui sa devina operational in 2027 si va dubla productia de gaze naturale. Parteneriatul cu SUA este extrem de important, GNL-ul american ajutand la decuplarea de gazul rusesc.

- Problema esentiala este ca in ultimii 10 ani Romania a renuntat la aproximativ 7.000 MW capacitati de productie a energiei electrice in banda, bazate pe carbune si pe gaz. Au fost inlocuiti doar cu aproximativ 1.200 MW capacitate de productie a energiei electrice, bazata pe gaze. Ne-am asumat tinte de protectie a mediului si de decarbonizare si eliminam, pana la finalul anului 2025, atat minele pe carbune cat si centralele pe carbune de la complexul energetic Oltenia si din Valea Jiului, insa proiectele care sa inlocuiasca aceste capacitati de productie au intarzieri chiar si de 5 ani. La fel de important, avem proiecte strategice care au intarzieri si de 10 ani de zile. De exemplu, in cazul termocentralei de la Iernut, cu puterea instalata de 430 MW, avem o companie care inca din 2016 a inceput sa lucreze la acest proiect, care este din afara Romaniei si se afla in insolventa.

Proiectele Hidroelectrica, care, dupa ce multe dintre ele au primit avize si autorizatii de mediu, au fost contestate din nou, in instanta. Din aceasta cauza, proiecte care au un stadiu de executie de peste 80% sau 90% sunt blocate de ani de zile. Exemplele sunt bine cunoscute, respectiv unitatile Pascani, Rastolita, Surduc-Siriu, Bumbesti-Livezeni, Cornetu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana. In total, vorbim de 350 MW care sunt blocati, din aceste motive.

Romania urmarea sa faca la complexul energetic Oltenia doua parcuri de panouri fotovoltaice care au deja intarzieri de 2-3 ani si doua centrale pe gaz la Turceni si la Isalnita, care au si ele intarzieri de aproximativ 3 ani. Am avut deja discutii pentru a recalibra tehnic proiectele acestor centrale, pentru ca ele au fost gandite la nivelul preturilor anului 2022-2023 si evident preturile s-au modificat. In cazul investitiei de peste 1,4 miliarde euro de la Mintia, Ministerul a avut un program strans de intalniri cu investitorul si cu TransGaz, RomGaz si TransElectrica, pentru a se asigura de punerea in functiune. Exista un mecanism de evaluare-monitorizare saptamanala la nivelul ministerului, prin care responsabili din partea acestuia - secretari de stat, directori, care raspund in mod direct in fata ministrului - prezinta un raport de progres saptamanal, pentru doua obiective prioritare: Romania, din importator net de energie sa se transforme in exportator de energie, si pretul energiei sa fie sub media UE.

- Acolo unde exista depasiri ale termenelor de finalizare din cauza procedurilor administrative complexe, intarzierilor in achizitii publice sau a cresterii costurilor materialelor si echipamentelor, Ministerul Energiei monitorizeaza constant progresul proiectelor, ofera sprijin tehnic beneficiarilor, simplifica procedurile acolo unde este posibil si colaboreaza cu institutiile financiare pentru asigurarea cofinantarii si a garantiilor. De asemenea, fondurile sunt realocate prioritizand proiectele mature, pentru a asigura atingerea obiectivelor de decarbonizare si securitate energetica ale Romaniei.

- Alaturi de ministrul Energiei, domnul Bogdan Ivan, am participat la discutia cu delegatia Fondului Monetar International, unde am analizat politicile din domeniul energiei si am discutat inclusiv de companiile de stat. Aceste companii joaca un rol esential in viitoarele investitii energetice. Sunt deja listate la bursa si dovedesc ca pot livra rezultate solide si ca pot functiona dupa principii de transparenta si guvernanta corecta. Acest lucru le confera credibilitate si capacitatea de a atrage finantare, ceea ce le pregateste atat pentru a concura cu actorii privati, cat si pentru a gestiona proiecte de anvergura strategica pentru Romania. 

- Luna trecuta, printr-o singura runda de licitatii in cadrul Contractelor pentru Diferenta (CfD), am reusit sa atragem investitii pentru 2.751 MW in energie curata si accesibila, depasind cu 37% tinta de 2.000 MW stabilita prin PNRR. Acest mecanism ofera investitorilor predictibilitate si contribuie direct la accelerarea tranzitiei energetice. Noile capacitati de productie cresc independenta energetica a Romaniei si aduc mai aproape obiectivul unui viitor verde.

Am avut chiar la finalul anului trecut o consistenta finantare destinata Hubului Roman de Hidrogen: 130 de milioane de euro din fonduri europene pentru a valorifica potentialul tarii in domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen. Ro-HydroHub reuneste expertiza Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice (ICSI) Ramnicu Valcea, Universitatii Politehnica din Bucuresti, Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca si a noua IMM-uri partenere. Obiectivul este dezvoltarea de tehnologii noi in acest domeniu.

- Romania este afectata de preturile ridicate la electricitate, iar planul de masuri propus de ministrul Energiei pentru reducerea pretului trebuie aplicate cat mai repede, pentru ca unele dintre masuri cer timp de implementare. Ca secretar de stat care coordoneaza relatia europeana si internationala a Ministerului Energiei, unul dintre obiectivele mele este de a actiona insistent si sustinut fata de Comisia Europeana si fata de statele din regiune, pentru a creste capacitatea de interconectare, ca o solutie cu impact in scaderea pretului energiei, esentiala pentru competitivitatea industriei nationale. 

Si am in vedere aici chiar propunerea ministrului Energiei privind decuplarea temporara a preturilor de impactul pretului marginal ridicat in situatii de criza, masura discutata impreuna cu Bulgaria si Grecia. De asemenea, Romania isi afirma sustinerea pentru Ucraina si pentru Republica Moldova si se alatura efortului Uniunii Europene de a consolida rezilienta energetica a celor doua tari.

Chiar recent, in cadrul unei discutii despre tehnologiile curate si viitorul energetic al regiunii, am reamintit despre nevoia ca PINC (Programul Ilustrativ Nuclear al Comisiei) sa recunoasca contributia energiei nucleare in atingerea obiectivelor de decarbonizare si de garantare a securitatii energetice a UE. Iar pentru aceste proiecte de productie de electricitate din nuclear avem nevoie de investitii, fiind important si rolul Bancii Europene de Investitii si sprijinul prin Fondul de Modernizare.

- In 2022, mixul energetic al Romaniei era diversificat si echilibrat. Conform datelor Transelectrica, situatia este urmatoarea: eolian (25,08% - 1.425 MW), nuclear (22,63% - 1.286 MW), hidrocarburi - gaz, petrol (16,75% - 952 MW), carbune (15,33% - 871 MW), fotovoltaic (11,49% - 653 MW), hidro (7,74% - 440 MW), biomasa (0,62% - 35 MW) si instalatii de stocare (0,35% - 20 MW). 

Datele arata ca energia eoliana instalata a crescut de la 2.966 MW in decembrie 2022 la 3.035 MW la finalul anului 2024, in timp ce capacitatea centralelor fotovoltaice dispecerizabile a urcat de la 1.307 MW la 1.763 MW, cu 143 MW instalati in 2023 si 213 MW in 2024. Segmentul prosumatorilor a crescut semnificativ, de la 110.355 prosumatori (1.442 MW) in 2023 la 198.756 prosumatori (2.376 MW) la sfarsitul lui 2024.

Privind spre 2030, investitiile in retehnologizarea Unitatii 1 si constructia Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda, dezvoltarea eolianului offshore si a tehnologiilor de hidrogen verde vor creste ponderea energiei nucleare si regenerabile, reducand dependenta de combustibilii fosili. Pe termen lung, pana in 2050, Romania vizeaza un mix energetic aproape complet decarbonizat, bazat pe surse regenerabile, energie nucleara si hidrogen verde, asigurand atat independenta energetica, cat si posibilitatea de a exporta surplus de energie curata in regiune.