Rata anuala a inflatiei a ajuns la 15,32 la suta in august, marginal peste nivelul prognozat, dupa ce in luna iulie a scazut la 14,96 la suta, de la 15,05 la suta in iunie. Cresterea a fost antrenata aproape in totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansata totusi in mare parte de scaderea pretului combustibililor (pe fondul compensarii pretului carburantilor si al descresterii cotatiei petrolului), precum si de efectele de baza asociate evolutiei preturilor la energie.

Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a continuat sa creasca intr-un ritm sustinut in primele doua luni ale trimestrului III, dar incetinit in raport cu trimestrele precedente, urcand la 10,4 la suta in iulie, de la 9,8 la suta in iunie, si la 11,2 la suta in luna august, usor peste nivelul prognozat, in principal sub influenta unor noi cresteri ale preturilor alimentelor procesate. Astfel, evolutia componentei continua sa reflecte efectele majorarilor ample ale cotatiilor materiilor prime agroalimentare si ale costurilor crescute cu energia si transportul, alaturi de influentele blocajelor in lanturi de productie. Acestea au fost potentate de cotele inalte ale asteptarilor inflationiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum si de ponderea insemnata detinuta in cosul de consum de produsele alimentare si de cele importate.

Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut in luna august la 13,3 la suta, de la 13,0 la suta in iunie. Totodata, rata medie a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit in august la 11,0 la suta si la 9,5 la suta, de la 9,3 la suta, respectiv, 7,9 la suta, in iunie 2022.

Efecte inflationiste ale socurilor pe partea ofertei continua sa creasca in Europa si alte tari dezvoltate, semnificativa fiind dinamica la nivelul inflatiei de baza. In zona euro, rata anuala a inflatiei IPC a ajuns la 10 la suta in luna septembrie, iar in tari vecine Romaniei aceasta se situeaza intre 15 la suta si 19 la suta.

Activitatea economica si-a incetinit considerabil cresterea in trimestrul II, fata de intervalul precedent, la 2,1 la suta, de la 5,1 la suta in trimestrul I, dar mult mai modest decat s-a anticipat. Evolutia face probabila o crestere moderata a excedentului de cerere agregata si in acest interval, contrar asteptarilor.

In termeni anuali, cresterea PIB a decelerat doar usor in trimestrul II, la 5,3 la suta, de la 6,4 la suta in trimestrul I, continuand astfel sa depaseasca semnificativ previziunile. Aportul majoritar la cresterea economica a fost adus insa de variatia stocurilor (7,3 puncte procentuale), in timp ce contributia consumului privat - secundara ca marime - s-a diminuat mult fata de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formarii brute de capital fix a ramas foarte modesta, desi s-a marit usor. Totodata, evolutia exportului net a redevenit puternic contractionista, in conditiile scaderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabila a celei a importului de bunuri si servicii.

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecventa ridicata sugereaza o incetinire puternica a cresterii economiei in trimestrul III fata de intervalul precedent, sub impactul escaladarii razboiului din Ucraina si al extinderii sanctiunilor asociate. Evolutia implica totusi o majorare semnificativa a dinamicii anuale a PIB in acest interval, pe seama unui efect de baza, dar in conditiile decelerarii cresterii consumului privat.

Relevanta din aceasta perspectiva este scaderea dinamicii anuale a comertului cu amanuntul si a comertului auto-moto, dar mai cu seama a serviciilor prestate populatiei in luna iulie. In acelasi timp, productia industriala si volumul comenzilor noi in industria prelucratoare si-au amplificat contractia in termeni anuali, dar volumul lucrarilor de constructii si-a accelerat semnificativ cresterea anuala.

Totodata, exporturile de bunuri si servicii si-au diminuat marginal variatia anuala in luna iulie, in timp ce importurile si-au majorat-o usor, inclusiv pe fondul evolutiei nefavorabile a preturilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale inalte a deficitului comercial fata de media trimestrului II, si mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat si o deterioarare a evolutiei soldului balantelor veniturilor secundare in aceasta luna.

Efectivul salariatilor din economie si-a incetinit cresterea in iunie-iulie, pe seama evolutiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei somajului BIM, pana la 5,1 la suta in luna august, a fost insotita pe parcursul trimestrului II de restrangerea usoara a cererii de forta de munca. Totodata, cele mai recente sondaje indica o scadere usoara a deficitului de forta de munca raportat de companii, dupa cresterea neintrerupta a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum si o relativa slabire a intentiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, in contextul costurilor extrem de ridicate cu energia si al incertitudinilor generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile tot mai severe asociate.

Pe piata financiara, principalele cotatii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat in perioada recenta la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, dupa usoare ajustari in scadere inregistrate in august, pe fondul ultimei decizii de politica monetara si al mesajelor transmise de banca centrala in acest context. La randul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat partial descresterile consemnate in iulie-august, plasandu-se pe o traiectorie moderat ascendenta in septembrie, similar evolutiilor din economiile avansate si din regiune, in contextul intaririi ferme a politicii monetare de catre banci centrale majore, asociata cu o deteriorare a sentimentului pietei financiare internationale. Rata medie a dobanzii la creditele noi, dar si cea aferenta depozitelor noi la termen si-au accelerat insa puternic cresterea in iulie-august, inclusiv pe segmentul populatiei.

In aceasta conjunctura, leul si-a corectat integral in luna septembrie aprecierea semnificativa fata de euro acumulata in iulie-august, alimentata consistent si de evolutii interne de natura sezoniera. In raport cu dolarul SUA , moneda nationala s-a depreciat ca urmare a evolutiilor de pe pietele financiare internationale.

Dinamica anuala de doua cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendenta la inceputul semestrului II, reducandu-se treptat pana la 15,9 la suta in luna august (de la 17,5 la suta in iunie), in conditiile accentuarii descresterii variatiei inalte a componentei in lei. Astfel, ponderea acesteia in creditul acordat sectorului privat s-a redus usor, la 71,8 la suta in august (de la 72,0 la suta in iunie).

Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa mai creasca spre finele anului curent, sub impactul socurilor pe partea ofertei, dar intr-un ritm vizibil incetinit. Determinante pentru inrautatirea suplimentara a perspectivei apropiate a inflatiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate in lunile urmatoare de preturile gazelor naturale si energiei electrice – inclusiv in conditiile modificarii caracteristicilor schemei de plafonare a preturilor la energie electrica -, precum si de preturile alimentelor, sub influenta cresterii ample a cotatiilor marfurilor agroalimentare, pe fondul razboiului din Ucraina si al sanctiunilor instituite, dar si al secetei prelungite si extinse la nivel european din aceasta vara. Impactul acestor factori va fi doar partial contrabalansat de efecte de baza dezinflationiste anticipate a se manifesta in perspectiva apropiata inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea razboiului din Ucraina si sanctiunile tot mai severe asociate genereaza insa incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple cai, asupra puterii de cumparare si increderii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.

Totodata, absorbtia fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor aprobate. Ea este insa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina.

Incertitudini si riscuri majore sunt asociate si conduitei politicii fiscale, avand in vedere cerinta continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al tendintei generale de inasprire a conditiilor de finantare, dar intr-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de masuri de sprijin pentru populatie si firme, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.