Platforma Rebuilding Ukraine se conturează, în prezent, ca un instrument pragmatic de conectare directă între mediul de afaceri din România și cel din Ucraina, într-un moment în care reconstrucția devine o temă regională strategică. Misiunea sa este de a facilita parteneriate concrete pentru proiecte de reconstrucție, prin mecanisme de "matchmaking", schimb de informații și dezvoltarea de colaborări bilaterale sau joint-venture-uri, reducând riscurile inerente unui context complex și accelerând accesul la oportunități reale. Implicarea Camerei de Comerț Bilaterale România-Ucraina (CCBRU) oferă companiilor românești un avantaj competitiv esențial: acces la informații locale, expertiză practică și parteneri validați, într-un cadru instituțional structurat. Platforma deschide perspective consistente în domenii-cheie precum infrastructură, energie, construcții, agricultură, industria alimentară, digitalizare și IT, sectoare care vor beneficia de finanțări europene și internaționale pe măsură ce Ucraina va avansa spre stabilizare. Prin evenimente dedicate, rețele de parteneri și coordonare cu autoritățile, Rebuilding Ukraine își propune să transforme interesul economic într-o participare activă și sustenabilă a companiilor românești la procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Interviu cu prof. univ. dr. Nasty-Marian Vlădoiu, președintele Camerei de Comerț Bilaterale România-Ucraina (CCBRU).
- Ce tipuri de firme vizați să atrageți în platformă și care sunt criteriile-cheie de eligibilitate/ validare pentru înscriere?
- Platforma Rebuilding Ukraine urmărește atragerea companiilor care pot contribui direct la reconstrucție, precum firme de construcții și infrastructură, proiectare și inginerie, instalații și utilități, materiale de construcție, energie, logistică și transport, energie, apărare, comerț strategic, cyber security, precum și companii din agricultură, industria alimentară, digitalizare și IT. Criteriile-cheie de eligibilitate vizează înregistrarea legală, experiența relevantă, capacitatea tehnică și financiară, respectarea standardelor de calitate și conformitate și disponibilitatea pentru parteneriate bilaterale sau joint-venture.
- Ce rezultate aveți după 3 ani de la implementarea platformei? Câte companii s-au înscris și ce perspective au acestea?
- Platforma are până în prezent peste 200 de companii înscrise, românești și ucrainene, și continuă să se dezvolte, noi firme înscriindu-se permanent, ceea ce îi asigură continuitate și creștere constantă.
Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina a început integrarea companiilor ucrainene în platformă, facilitând colaborarea directă cu firmele românești. Astfel, companiile ucrainene pot identifica parteneri români pentru proiecte comune, iar firmele românești au acces la informații locale și experiență practică. Abordarea prin joint-venture și parteneriate bilaterale sprijină dezvoltarea de proiecte eficiente și sustenabile. Membrii beneficiază de: expunere online prin profilul fiecărei companii pe platformă, vizibil altor potențiali parteneri; participare gratuită la evenimente și sesiuni de matchmaking; informații actualizate online despre oportunități de afaceri, cereri de proiecte, contacte instituționale și evenimente relevante; oportunitatea de a se implica în parteneriate bilaterale și joint-venture.
- Din perspectiva dumneavoastră, care sunt domeniile "cu pornire rapidă" în reconstrucție, unde companiile românești pot intra mai repede cu know-how și capacitate de execuție?
- Din perspectiva noastră, domeniile cu "pornire rapidă" în procesul de reconstrucție, în care companiile românești pot intra relativ repede cu know-how și capacitate de execuție, sunt: infrastructură și utilități de bază, energie, locuințe și construcții modulare, clădiri publice, logistică și suport tehnic. O parte dintre firmele care au obiect de activitate cum ar fi industrie de apărare, cyber security, comerț strategic, energie etc., deja sunt implicate în procesul de reconstrucție a Ucrainei și nu trebuie să aștepte finalitatea războiului.
- Ce obstacole întâmpină astăzi companiile și ce soluții vedeți pentru reducerea acestor bariere?
- În primul rând, trebuie subliniat faptul că situația actuală, în care Ucraina este încă afectată de conflict, generează un nivel ridicat de incertitudine, care nu permite, în acest moment, o implicare pe scară largă a companiilor în proiecte de reconstrucție de amploare. Acest context influențează direct accesul la finanțare, asigurarea riscurilor, structurarea contractuală și planificarea logistică, precum și disponibilitatea forței de muncă. În acest cadru, soluțiile vizează proiecte etapizate, parteneriate cu firme locale, mecanisme internaționale de garantare și asigurare, precum și o coordonare strânsă cu autoritățile și instituțiile financiare internaționale, pentru a reduce riscurile și a permite o implicare graduală, pe măsură ce condițiile de securitate și stabilitate se îmbunătățesc.
- Cum se leagă inițiativa Rebuilding Ukraine de dialogul economic bilateral România - Ucraina și ce rol are mediul privat în consolidarea acestui parteneriat pe termen lung?
- Rebuilding Ukraine a devenit, într-un timp foarte scurt, un model de cooperare economică și instituțională, bazat pe un concept modern: diplomația comercială asociativă. Aceasta este o formă evoluată a diplomației economice, desfășurată prin intermediul Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale din România (UCCBR) și al Camerei de Comerț Bilaterale România - Ucraina (CCBRU) - o diplomație care unește forțele mediului privat, ale camerelor bilaterale de comerț și ale partenerilor guvernamentali, pentru a construi punți reale între economii, nu doar protocoale. Diplomația comercială asociativă înseamnă acțiune concretă, cooperare instituțională și încredere reciprocă. Prin acest mecanism, România și Ucraina au reușit să conecteze peste 200 de companii românești și ucrainene, integrate astăzi în Platforma "Rebuilding Ukraine", un instrument economic dedicat reconstrucției durabile și transparente a Ucrainei. Din această perspectivă, ne aflăm deja în cadrul conceptual "De la război, la reconstrucție".
- Care sunt obiectivele pentru 2026: ce ținte aveți în privința numărului de companii înscrise, a tipurilor de proiecte urmărite și a modului în care platforma va evolua (extindere, parteneri internaționali, noi funcționalități, evenimente etc.)?
- Pentru 2026, platforma Rebuilding Ukraine vizează creșterea numărului de companii înscrise din România și Ucraina și extinderea platformei prin noi funcționalități, parteneriate și evenimente de matchmaking. Evenimentul strategic "Secure Rebuild Romania - Ukraine" (programat în luna septembrie 2026) reprezintă un cadru integrat care leagă securitatea, parteneriatele industriale speciale, comerțul strategic, tehnologia și reconstrucția, subliniind rolul României ca hub regional euro-atlantic într-o dimensiune conceptuală bilaterală ÎMPREUNĂ CU UCRAINA. Viziunea CCBRU din perspectiva "România hub logistic" este legată intrinsec de bilateralism.
Tot în 2026 va fi lansată Alianța Internațională a Camerelor de Comerț pentru Reconstrucția Ucrainei (AICCRU), o platformă de diplomație comercială asociativă, care coordonează implicarea camerelor de comerț și a mediului de afaceri internațional, pentru parteneriate industriale speciale, comerț strategic etc., care vor să se implice în reconstrucția Ucrainei. În mod facil se poate observa că proiectul bilateral Rebuilding Ukraine a fost apariția AICCRU, scalat la nivel internațional, iar România trebuie să valorifice raporturile foarte bune de vecinătate cu Ucraina, cu care împarte 605 km de graniță, pentru a sprijini cooperarea economică și participarea în reconstrucția Ucrainei. Împreună, aceste inițiative consolidează platforma ca arhitectură strategică pe termen lung, generând încredere, stabilitate și impact real.
