Perioada 2021-2027 poate fi cea mai buna pentru dezvoltarea Romaniei luand in calcul toate instrumentele de finantare ne­rambursabila alocate tarii noas­tre de catre Uniunea Euro­pea­na pentru a reduce decala­jele de dezvoltare economica si sociala comparativ cu alte state membre.

In acest context, majo­ri­tatea progra­me­lor de finantare tintesc proiectele care vin sa sustina com­petitivitatea businessurilor, inovarea, digitalizarea, atribute care tin de tranzitia catre industria 4.0 si care impul­sioneaza cresterea valorii adaugate in eco­nomie, sustine Oana Bara, coordonator pro­grame de finantare in cadrul BCR.

"Traim o epoca de aur a fondurilor nerambursabile. Suntem la congruenta mai multor tipuri de finantari europene. Cele mai multe fonduri merg catre cele doua tranzitii gemene, cea verde si cea digitala, iar industria 4.0 le poate incorpora foarte bine pe ambele. Astazi, asistam la o revo­lutie industriala, iar companiile care decid sa nu investesca in inovatie ar putea sa dispara din piata in urmatorii ani. In acest con­text, putem sa spunem ca aceste fonduri reprezinta o sursa de dez­vol­tare, dar si un colac de salvare pentru viitor“, a spus Oana Bara in cadrul emi­siunii Indus­trii Inteligente, proiect re­a­lizat de ZF in parte­neriat cu Confe­de­ratia Patronala Con­cor­dia si sustinut de BCR.

Din bugetul multianual al UE, Roma­nia beneficiaza de aproape 47 de miliarde de euro, bani care vin pentru pro­gramele de coeziune, dezvoltare rurala, cer­ce­tare, agri­cultura sau tranzitie justa. Pe fon­durile din politica agricola valoarea totala aferen­ta perioadei 2021-2027 trece de 20 de mili­ar­de de euro, iar prin PNRR suma totala pe care Romania urmeaza sa o primeasca este de 28,5 miliarde de de euro. Oana Bara sustine ca in zona de industrie inte­ligenta cel mai rele­vant pro­gram de finantare este POCIDIF (Progra­mul Opera­tional Cres­tere Inteli­genta, Di­gi­tali­zare si Instrumente Finan­ciare) prin care com­pa­niile pot accesa fon­duri pentru sus­tinerea cercetarii-dez­voltarii, pentru inovare, pen­tru implemen­tarea de tehno­logii digitale avansate, inclu­siv pentru coope­rarea cu di­verse institute de cerce­tare, universitati etc.

"De fondurile din acest program pot be­neficia inclusiv companii mari, dar cu o in­ten­sitate mai redusa a ajutorului finan­ciar. In general, proportia grantului este mai mica pentru companiile mari“, adauga Oana Bara. Ea a precizat ca aceste inten­sitati ale ajutorului financiar acordat sunt stabilite la nivel european.

"Exista o harta a intensitatii ajutoarelor de stat si in functie de tipul de ajutor de stat si de regiunea de dezvoltare sau chiar si judetul in care se implementeaza respectiva investitie, procentul de contributie proprie difera. Practic, cu cat o zona este mai dezvoltata, cu atat contributia proprie solicitata companiilor este mai mare“.

Pe de alta parte, atunci cand sunt luate in calcul investitii in surse regenerabile de energie se merge la o intensitate de 100% a ajutorului de stat, indiferent de dimen­siunea companiei.

"Sunt multe variabile - locatia investi­tiei, tipul de de investitie, dimensiunea com­paniei. In functie de asta se calculeaza toti acesti indicatori, practic valoarea pe care o primeste compania“, spune Oana Bara.

Ea mentioneaza ca in momentul de fata exista deja anumite apeluri deschise prin care antreprenorii se pot finanta.

"Exista un apel finantat din programul pentru tranzitie justa, dedicat firmelor din sa­se judete, respectiv Dolj, Golj, Mehe­dinti, Mures, Prahova si Hunedoara. Sunt pe masa 777 de milioane de euro pe care com­paniile le pot accesa. Grantul poate sa urce pana la 8 milioane de euro pe compa­nie, iar pragul minim este de 200.000 de euro".

"Chiar daca firma nu are sediul social in unul dintre judetele respective, poate sa faca investitii acolo. Acestea pot cuprinde de la constructie de fabrica, la tot ce in­seam­na echipamente, utilaje. Sunt finan­tate investitiile initiale, durabile si sustenabile. Nu trebuie neaparat sa construiesti o fabrica de la zero. Poti sa schimbi radical procesul de productie, sa treci la ceva mult mai digitalizat, cu o valoare adaugata mai mare. Eu cred ca vor fi peste 400 de proiecte aprobate si implementate in aceste zone".

Un mare minus legat de reticenta antreprenorilor in a accesa fonduri nerambursabile vine din durata indelungata din momentul depunerii proiectului pana la obtinerea finantarii.

"Din pacate, inca mai sunt apeluri de propuneri de proiecte unde dureaza mai mult de un an din momentul in care proiectul este depus, pana se semneaza contractul de finantare. Este unul dintre motivele care ii face pe antreprenori sa se gandeasca de doua ori, pentru ca vorbim de industria 4.0. Lucrurile se misca foarte, foarte repede. Un antreprenor are nevoie sa faca investitia acum. Daca are sursele de finantare, cateodata nici nu-si permite sa astepte un an sau poate chiar si mai mult. Dar sunt solutii si pentru antreprenorii care sunt mai grabiti si situatia financiara a companiei le permite sa faca genul acesta de investitie".

Pe de alta parte, Oana Bara sustine ca instrumentele financiare incep sa fie utilizate si in Romania din ce in ce mai des, chiar si avand ca sursa fondurile europene.

BCR este una dintre bancile care a semnat un acord de colaborare cu Fondul European de Investitii pentru doua garantii de portofoliu dedicate IMM-urilor si firmelor mici cu capitalizare de piata medie.

"Practic, un astfel de imprumut este garantat pana la 70% de FEI, lucru care ii permite bancii sa mearga catre client cu o marja a dobanzii semnificativ mai mica fata de un imprumut clasic. Nu se mai cer alte garantii, maturitatile pot fi mai mari, deci poate reprezenta o varianta buna pentru un antreprenor care are nevoie de bani".