Guvernul Romaniei a anuntat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economica, construit in jurul sumelor alocate Romaniei de catre Comisia Europeana sub forma de asistenta pentru redresarea societatilor comerciale si pentru iesirea din criza. Planul arata viziunea Guvernului cu privire la modul in care efectele pandemiei de Covid-19 pot fi depasite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, insa, accesat de societatile vizate doar pe baza unor proiecte concrete si a unor planuri de afaceri pe termen lung. 

O parte dintre masurile prezentate sunt deja in vigoare si au avut drept scop accesul rapid la resurse financiare pentru perioada martie-mai, astfel incat sa se asigure pastrarea locurilor de munca pentru salariatii care activau in industriile puternic afectate de restrictiile impuse in contextul pandemiei. Este vorba, in principal, de programul IMM Invest, plata somajului tehnic de catre guvern, plata unei indemnizatii de re-insertie a salariatilor aflati in somaj tehnic, avantaje fiscale precum suspendarea obligatiei de plata a unor taxe, bonificatii la plata impozitelor etc.

Astfel, planul de relansare vine in completarea masurilor deja adoptate, axandu-se, printre altele, pe o noua filosofie sociala, de promovare a capitalului autohton si digitalizare a economiei, abordari noi pentru Romania. 

 

Cand vor putea fi accesate masurile? 

In principiu, schemele de sprijin care se aplica intregii economii, fara a avea caracter selectiv, nu reprezinta masuri de ajutor de stat, deci ar putea fi implementate foarte rapid in legislatia nationala. Daca, insa, schemele respective se limiteaza la anumite sectoare, regiuni sau tipuri de intreprinderi, se considera ca le ofera intreprinderilor beneficiare un avantaj selectiv si, in aceasta situatie, ele se califica drept masuri de ajutor de stat si trebuie notificate Comisiei Europene in vederea aprobarii. Spre exemplu, masurile adoptate deja pentru sustinerea si protejarea locurilor de munca afectate de criza (precum plata de catre stat a somajului tehnic, a indemnizatiei de 41,5% din salariul brut pentru reluarea activitatii angajatilor care au fost in somaj tehnic) nu reprezinta masuri de ajutor de stat, intrucat nu au caracter selectiv. Pe de alta parte, acordarea granturilor directe anumitor companii sau schemele de garantie si instrumentele de asigurare a lichiditatilor oferite in sprijinul anumitor companii reprezinta masuri de ajutor de stat, si, ca atare, se supun obligatiei de notificare la Comisia Europeana. 

Avand in vedere ca masurile de sprijin de tipul ajutoarelor de stat trebuie aprobate de catre Comisia Europeana si ulterior transpuse in legislatia nationala, este de asteptat sa mai treaca cel putin cateva saptamani pana cand fondurile prezentate vor fi accesibile agentilor economici.

 

In primul rand, sunt de mentionat masurile de tipul „helicopter money”. Acestea fac parte din categoria celor mai asteptate masuri de ajutor in cazul societatilor puternic afectate, mai ales ca este pentru prima data de la inceputul crizei generate de pandemia de COVID-19 cand guvernul intentioneaza sa acorde granturi pentru companii (sume nerambursabile acordate direct beneficiarilor). In principiu, acestea se adreseaza microintreprinderilor si IMM-urilor, considerate a fi cele mai vulnerabile in contextul crizei si cu cea mai mare nevoie de lichiditate. 

Totodata, in plan este prevazuta finantarea chiriilor pe durata starilor de urgenta si de alerta. Masuri de ajutor in sprijinul chiriasilor prin acordarea unor granturi directe au luat si alte state membre, precum Republica Ceha, Lituania, Suedia etc. 

Din categoria parghiilor oferite de autoritati IMM-urilor pentru a iesi din criza mai fac parte si schemele de garantare si instrumentele de asigurare a finantarii. Pe langa programul IMM Invest, aflat in derulare la nivel national, regasim in planul de relansare schema de garantare pentru creditarea companiilor cu o cifra de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei pentru capital de lucru si investitii, pe care Ministerul Finantelor Publice a anuntat-o inca de la inceputul lunii iunie si care este foarte asteptata de catre mediul privat. Comisia Europeana a anuntat, pe data de 2 iulie, ca a aprobat aceasta schema de ajutor de stat. In plus, in cadrul programului IMM leasing, se ofera garantii pentru leasingul financiar acordat IMM-urilor cu scopul de a achizitiona echipamente necesare derularii activitatii. 

Dincolo de aceste masuri, ceea ce este cu adevarat important pentru IMM-uri este faptul ca, pentru prima data, Guvernul Romaniei isi stabileste ca prioritate digitalizarea IMM-urilor si decide acordarea unor granturi pentru agentii economici in vederea automatizarii fluxurilor economice si a educatiei digitale a angajatilor. Accesarea acestor granturi ar trebui sa fie o prioritate, deoarece doar prin digitalizare IMM-urile romanesti vor putea sa fie competitive in raport cu societatile mari. 

 

Sumele prevazute in planul anuntat de guvern nu vor putea fi accesate fara un plan de afaceri solid, realizat pe termen lung, astfel ca este esential ca IMM-urile sa gandeasca proiecte concrete de accesare a fondurilor, sa decida cu privire la investitiile pe care le urmaresc, sa identifice fluxurile economice care pot fi automatizate si sa isi faca un plan de dezvoltare profesionala a salariatilor. Totodata, societatile trebuie sa isi evalueze indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru accesarea ajutorului de stat. 

Cu siguranta conditiile de eligibilitate vor fi diferite in functie de facilitatea accesata, dar, in ceea ce priveste masurile adresate IMM-urilor, cel putin doua trebuie sa fie indeplinite de solicitant, respectiv sa se califice drept IMM si sa nu se afle in dificultate financiara. Aceste doua notiuni, insa, trebuie clar definite in actele normative ce urmeaza sa fie adoptate in perioada urmatoare. Desi aparent este simplu de determinat daca o intreprindere este sau nu IMM pe baza definitiei legale, experienta practica arata ca procesul nu este unul la fel de simplu precum pare. Legaturile dintre intreprinderi, detinerile pe verticala si orizontala, structura grupului si relatiile dintre beneficiarii finali si companiile pe care le controleaza sunt elemente ce trebuie luate in considerare la calificarea drept IMM a unei societati. Acest aspect este de interes atat pentru finantatori (care analizeaza documentatia depusa odata cu aplicarea pentru credit), cat si pentru beneficiari. In privinta notiunii de „intreprindere in dificultate”, trebuie definit clar momentul din care societatea se afla in aceasta situatie. Comisia Europeana prevede, in cadrul temporar privind ajutorul de stat, ca potentialul beneficiar poate accesa finantarea daca nu se afla in dificultate financiara la 31 decembrie 2019. Comisia a exceptat recent de la aceasta conditie microintreprinderile. In plus, din criteriile pentru accesarea IMM Invest s-a eliminat conditia cu privire la faptul ca intreprinderea trebuie sa demonstreze ca se afla in dificultate financiara ca urmare a pandemiei de COVID-19. Acesta a fost unul dintre cele mai controversate criterii de aplicare si a pus probleme de interpretare in practica. 

Asadar, efectuarea unui rationament corect este esential din doua perspective. In prima faza, cand se stabileste eligibilitatea beneficiarilor de a accesa anumite scheme de finantare, si, ulterior, cand, in elaborarea documentatiei de accesare a programului, beneficiarii semneaza si depun declaratii pe propria raspundere cu privire la indeplinirea conditiilor, cu toate consecintele legale ce decurg de aici. Pentru ca, in cazul in care rationamentul la momentul analizei a fost unul eronat, beneficiarul risca anularea garantiei/ solicitarea returnarii granturilor acordate si/sau a sumelor subventionate, dupa caz.