Agenda Constructiilor
Vineri, 24 Septembrie 2021
PlanRadar
Home - Stiri - Arhitectura & Proiectare - OAR Muntenia Vest: Pandemia schimba nevoile de locuire ale populatiei
OAR Muntenia Vest: Pandemia schimba nevoile de locuire ale populatiei
Arhitectura & Proiectare Publicat de Cornel Dinu 04 Aug 2021 06:45
Filiala Muntenia Vest a Ordinului Arhitectilor din Romania a inregistrat o crestere consistenta a stocului de proiecte de arhitectura generate de judetele Dambovita, Giurgiu si Ilfov. "Daca inainte de pandemie aveam circa 110 dovezi de luare in evidenta a proiectelor de arhitectura, pe luna, acum avem circa 180-200", sustine arh. Emil Stanescu, presedintele OAR Muntenia Vest. In opinia sa, o explicatie pentru aceasta evolutie este efervescenta constructiva a populatiei. Emil Stanescu a lucrat ca arhitect la Alba Iulia (1982-1985) si Targoviste (1985-1989). Din 1990 si-a deschis propriul birou de arhitectura, realizand proiecte interesante ce au contribuit la imbogatirea zestrei urbanistice a Targovistei.
 
- Cum a evoluat piata proiectelor de arhitectura din judetele Dambovita, Giurgiu si Ilfov, in 2020 si 2021? Ce impact a avut pandemia asupra acestui domeniu de activitate?
- Acesti ani au adus cu ei o ingrijorare in privinta viitorului arhitecturii in sensul producerii unor mutatii in cadrul programelor de arhitectura, dar si al structurii functiunilor din fiecare program in parte, insa cea mai mare potentiala schimbare ar putea viza tocmai programul de locuire, care va trebui sa-si amplifice spatiile destinate muncii la domiciliu sau educatiei si jocului pentru copii. In plus, zonele de intrare vor trebui sa fie blindate sau doar agrementate cu spatii tampon de tip sanitar (chiuvete cu dezinfectanti, zona de schimb al incaltamintei si hainelor etc.), dupa care sa se intre in locuinta propriu-zisa. Preferinta pentru apartamente mai mari si pentru locuinte individuale, la curte, de aici provine. Pandemia nu a avut, deocamdata, un efect drastic asupra numarului de proiecte inregistrate la filiala OAR Muntenia Vest, cuprinzand arhitectii din judetele Dambovita, Ilfov si Giurgiu, ba dimpotriva.
 
- Care a fost efectul asupra cererii de proiecte? Ati observat schimbari in structura cererii sau preferinta pentru un anumit tip de proiect in ultimele luni?
- Daca inainte de pandemie aveam circa 110 dovezi de luare in evidenta a proiectelor de arhitectura, pe luna, acum avem circa 180-200. O explicatie ar fi efervescenta constructiva a populatiei care, dupa constrangerile recente, a gasit in locuinta ultimul refugiu, pe care l-a privit brusc cu alti ochi si de aici o serie de lucrari mici, dar numeroase: anexe, extinderi, imprejmuiri, care domina cererea de proiecte, actualmente. S-a trecut de la „cum traim?” la „unde traim?”. Probabil... Altfel, se observa aici, in sudul tarii, in zona de campie a filialei OAR Muntenia Vest, o scadere a interesului fata de locuintele cu P+M si cresterea cererii de locuinte cu parter si etaj (cu placa de beton peste etaj), ca reflex de respingere a servitutilor induse in prima varianta, de izolarea termica deficitara, mai ales in verile toride ce fac de nelocuit mansarda, daca nu s-a facut o termoizolare corespunzatoare a acoperisului. De altfel, si imaginea caselor cu streasina mare, dar cu pante mici (acoperis in patru ape) este cea solicitata tot mai mult de beneficiari in zona de sud.
 
- Ce previziuni aveti cu privire la evolutia pietei arhitecturii si a constructiilor in general in urmatorii 2 ani, ce domenii vor fi mai efervescente, raportandu-ne la valoarea investitiilor atrase?
- Telemunca si normele sanitare vor duce la cresterea interesului fata de locuintele la curte, cu garaj, spatii verzi si case P+1E. Este in curs aceasta orientare a clientilor de pe piata de arhitectura si constructii, dar cred ca odata cu atragerea fondurilor europene prin PNRR pentru izolarea termica a fondului construit existent cererea de adaptare la aceasta tema va presupune o munca destul de complicata, mai ales in cazul unor constructii cu elemente decorative speciale sau al celor cu statut de monument istoric sau de arhitectura. Pentru moment, semnalam abordari brutaliste, cvasi-simpliste, care trebuie urgent eliminate pentru pastrarea specificului oraselor noastre mai ales in zone cu traditii deosebite in arhitectura. 
 
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina arhitectii din Romania in aceasta perioada si care sunt riscurile/ provocarile de pe piata pe care le intrevedeti in perioada urmatoare?
- Este evident ca digitalizarea a adus dificultati de adaptare a generatiilor obisnuite cu munca la planseta. Anumite frumoase deprinderi nu au fost abandonate, pentru ca nu poate fi contestata creativitatea speciala a celor scoliti la Arhitectura pe vremea studiului „pe foita” la teu si echer. Cunosc arhitecti care continua sa elaboreze solutiile la planseta, cu creioane mecanice Koh-I-Nor, si apoi dau juniorilor solutiile sa le introduca in BIM, Auto-Cad, Archicad sau Nemetschek etc. Asadar, lucrurile merg inainte, iar vechiul si noul mod de concepere plus redactare coexista fara dificultati. Daca este sa vorbim de anumite riscuri, ele tin de o tendinta solipsista a arhitectilor contemporani, care au uitat de legatura vitala cu natura, iar ca un pandant periculos asistam si la indepartarea de principiul foarte vechi al lui Francis Bacon, care spunea ca oamenii au facut locuintele (constructiile) pentru a trai in ele si nu pentru a te uita la ele.
 
- Cum vedeti viitorul proiectarii si constructiilor in perioada post Covid-19? Cum credeti ca se va lucra in acest domeniu dupa incheierea pandemiei, la nivel de colaborare cu autoritatile, constructorii sau alti parteneri?
- Cred ca va trebui sa ne gandim la perioada viitoare ca una de convietuire cu pandemiile, ceea ce inseamna o mai mare grija acordata Naturii in mare (teritoriu, geografie, mediu), dar si in mic (gradini, spatii verzi, arbori, arbusti si flori), prin studii peisagistice aplicate cu strictete, in echipe complexe, incluzand, alaturi de arhitecti si constructori, pe beneficiarii proiectelor si autoritatile locale sau teritoriale. Se lucreaza astazi foarte mult cu imaginea, iar imaginea va conta tot mai mult in viitor. Tocmai de aceea, ca specialisti in domeniul conformarii cadrului construit viitor, arhitectii trebuie sa isi pastreze pozitia privilegiata printr-o conduita socio-profesionala ireprosabila si acest lucru nu va putea fi realizat decat tinand cont de resorturile adanci, cultural-umaniste ale meseriei noastre.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
ALLBIMTERAPLASTgamma_2021VideoConfAC-iulAUTODESK
ROCKWOOL 196
A aparut editia
SEPTEMBRIE 2021!
 
 

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
cv water 2021
Acvatot 2019
ERBASU CONSTRUCT
strabag nivel 1
Ubitech
leviatan
hilti
CELCO 2020
rigips
hidroplasto

Parteneri

HABITAT
FPSC_2019
C4E FORUM
bienala
ROGBC 2016
AICPS_30
econet
AHK 2018
ef-de-n
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere