Urban Scope traversează una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din istoria companiei, având în derulare proiecte majore de infrastructură publică, mobilitate urbană, educație și industrie strategică. Cu peste 500 de proiecte realizate și mai mult de 3 miliarde euro în fonduri nerambursabile atrase pentru beneficiari între 2020 și 2025, compania este implicată în dezvoltarea unor investiții cu impact direct asupra modernizării orașelor și infrastructurii publice din România. Portofoliul actual include hub-uri de transport public, campusuri universitare, infrastructură feroviară și proiecte industriale inovatoare, precum instalația GRAPH-SECURE, prima de acest tip din Uniunea Europeană. Urban Scope urmărește, totodată, extinderea regională în Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, mizând pe proiecte complexe, digitalizare, integrarea inteligenței artificiale și implementarea standardelor ESG. Potrivit lui Radu Dragomir, CEO al Urban Scope, următorii ani vor aduce un nou val de investiții publice majore, alimentate de finanțările europene și programele naționale de dezvoltare. În continuare, managerul prezintă principalele rezultate obținute în ultimii ani, direcțiile de extindere și obiectivele companiei pentru perioada 2026-2030.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru?
- Proiectele de mai jos transmit, mai bine decât orice listă, ce face Urban Scope astăzi. La Galați proiectăm hub-ul Transurb - 37 de troleibuze, 132 de autobuze, opt corpuri tehnice, stații de încărcare și o rețea de contact bifilară. La Alexandria, autobaza este deja în execuție. La Constanța, Focșani, Buzău și Buftea, proiectele tocmai au fost finalizate și urmează să intre în licitație. Sunt lucrări care nu rămân pe hârtie. Sunt scheletul pe care funcționează, zi de zi, transportul public al unui oraș. În învățământul superior semnăm două proiecte care se vor citi peste decenii. La Bacău, ca proiectant de specialitate - electrice, sanitare, peisagistică, drumuri -, lucrăm la campusul universitar finanțat prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), aflat în execuție. În Sectorul 3 al Bucureștiului, pe Bulevardul Basarabiei, este în plină execuție Universitatea "Carol Davila" - un nou centru universitar medical de anvergură națională. La Făurei, în județul Brăila, lucrăm pentru AFER (Autoritatea Feroviară Română) - autoritatea care omologhează tot ce circulă pe șine în România - la modernizarea Centrului de Testări Feroviare. Este singurul de acest tip din țară. Proiectăm o nouă hală, dimensionată să primească două rame electrice în paralel, la standard NZEB (nearly zero-energy building - clădire cu consum de energie aproape zero), alături de reconfigurarea infrastructurii feroviare exterioare. Este, de fapt, garanția că România rămâne pe harta europeană a testării feroviare. La Baia de Fier, în județul Gorj, contribuim cu design industrial integrat la GRAPH-SECURE - prima instalație HPSA (High-Pressure Selective Attrition - atriție selectivă la presiune înaltă) din UE pentru procesarea grafitului natural, finanțată cu 21,42 milioane de euro din Fondul pentru Inovare al UE. Alături de SALROM (Societatea Națională a Sării), Institutul Geologic al României și Disa Technologies (SUA), aducem expertiza Urban Scope într-un proiect care poziționează România în lanțul valoric european al materiilor prime critice. Ceea ce leagă aceste proiecte - atât de diferite între ele - este un singur lucru: fiecare schimbă concret felul în care funcționează un oraș, o instituție sau o industrie. Asta este, de fapt, semnătura Urban Scope.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Anul 2024 a fost, pentru Urban Scope, anul în care am ales - deliberat - să creștem organic, nu rapid. Am extins echipa, am intrat pe specialități noi, am pariat pe complexitate. A fost o decizie strategică pe termen lung, având la bază un portofoliu de oportunități pe care îl vedeam deja la orizont. Anul 2025 ne-a confirmat strategia. A fost anul proiectelor mari și complexe: proiecte portuare, studiul de obstacolare pentru Aeroportul Craiova, clădirile de locuințe nZEB pentru tinerii specialiști din educație și sănătate ale Sectorului 5, campusul universitar de învățământ dual pentru municipiul Buzău, Parcul Pantelimon din Sectorul 3 și Spitalul din Ploiești - alături de o serie consistentă de lucrări de construcții civile, regenerare urbană și mobilitate urbană derulate pentru administrația publică. Este perioada în care am depășit pragul de 500 de proiecte derulate cu succes și 3 miliarde euro în fonduri nerambursabile atrase pentru beneficiari, în intervalul 2020-2025.
La începutul lui 2026, am urcat din nou ștacheta. Am semnat contractul pentru Centrul Național Multirol Izvorani, alături de Coridorul de Mobilitate din Municipiul Botoșani - Pasajul Rutier Subteran. Tot la începutul lui 2026 am intrat efectiv în proiectul GRAPH-SECURE, prima instalație HPSA din UE. Pentru anul în curs, estimăm o creștere susținută a complexității proiectelor și a cifrei de afaceri.
Pentru perioada 2027-2030 vizăm proiecte de importanță națională: investițiile care vor defini cum arată România peste un deceniu. În paralel, continuăm extinderea regională - în Republica Moldova, unde dezvoltăm Strategia de Sisteme Inteligente de Transport, Bulgaria și Polonia - și colaborarea cu o companie din SUA pe soluții MaaS (Mobility-as-a-Service - mobilitate ca serviciu).
- Ce obiective aveți pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Strategia noastră se așază pe cinci direcții care, împreună, formează coloana pe care se ridică un oraș modern: mobilitate urbană, construcții civile, regenerare urbană, eficiență energetică și digitalizare. Pe mobilitate, vrem să rămânem partenerul natural al tranziției către un transport public curat - cel care face diferența dintre un oraș european și o localitate captivă în deceniul trecut. În domeniul construcții civile, consolidăm poziția câștigată prin proiectele majore deja realizate, extinzându-ne în domenii precum sănătatea, educația și infrastructura industrială. În planul infrastructurii rutiere, continuăm să livrăm soluții care schimbă, kilometru cu kilometru, siguranța circulației din România. În ceea ce privește regenerarea urbană, avem una dintre cele mai consistente experiențe din piață - de la parcuri publice și maluri de apă până la cartiere întregi tratate ca un singur proiect integrat. Pe digitalizare și smart city, ducem mai departe abordarea de tip "turnkey solutions provider" (furnizor de soluții integrate la cheie), cu care ne-am consacrat: de la strategia urbană și planificare, prin proiectare, până la managementul implementării. Pe toate aceste segmente țintim proiecte de interes major, cu impact național - și ne păstrăm angajamentul față de finanțările europene cu care ne-am consacrat: apelurile de proiecte prin care, alături de autoritățile locale, am ajutat zeci de orașe românești să se dezvolte.
La nivel de organizație, prioritățile sunt clare: extinderea echipei - suntem deja peste 60 de experți dedicați -, integrarea inteligenței artificiale în procesele interne și consolidarea criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance - mediu, responsabilitate socială și guvernanță) în toate proiectele.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?- Cererea pentru proiectare în zona clădirilor publice crește vizibil - dar este o evoluție care urmează, pas cu pas, harta finanțărilor. În următorii ani, cererea va merge acolo unde există finanțări. De aceea urmărim cu o atenție specială sursele de finanțare viitoare: ele vor decide nu doar volumul, ci și natura proiectelor care vor remodela orașele. În acest moment se aliniază trei valuri rare: ultimele etape PNRR, intrarea efectivă în execuție a exercițiului european 2021-2027, completat de PNSC (Planul Național Social pentru Climă), și bugetele naționale derulate prin Compania Națională de Investiții și prin ministerele de resort. O asemenea suprapunere se întâmplă, în medie, o dată la cincisprezece ani. Sănătatea și infrastructura rutieră vor concentra cea mai mare creștere - spitale județene noi, ambulatorii, centre de diagnostic, un domeniu cu deficite acumulate de decenii. Învățământul superior rămâne, de asemenea, consistent în prezent. Mobilitatea urbană intră într-o tranziție tehnologică majoră - orașele care nu și-au regândit soluțiile de trafic și infrastructura vor fi nevoite să o facă acum, fără excepție, pentru redarea spațiilor publice pietonilor. Regenerarea urbană își păstrează ritmul, cu accent crescut pe abordări integrate. Iar standardele tehnice - nZEB/nZEB+, BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a construcțiilor), criteriile ESG - devin obligatorii. Riscul real al perioadei nu este lipsa proiectelor. Este capacitatea pieței de a le absorbi la un nivel de calitate superior.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Răspunsul scurt: am avansat, dar nu suficient. Decalajul față de Europa Centrală nu este unul de competențe în proiectare, ca breaslă. Este un decalaj de organizare și de proces, iar procesele se schimbă greu. În ultimii ani, ștacheta proiectelor publice s-a ridicat semnificativ. PNRR, fondurile europene, presiunea pe eficiența energetică - toate ne-au împins, vrând-nevrând, către standarde tehnice pe care nu le aveam acum zece ani. Apar tot mai des clădiri publice nZEB, dar și soluții de mobilitate urbană la care, acum cinci ani, abia visam. Remarcăm și o sensibilitate reală a beneficiarilor publici față de calitatea spațiului construit.
Concursurile de arhitectură rămân, fără îndoială, instrumentul cu cel mai mare impact asupra calității. Acolo unde au fost organizate corect - cu jurii competente și beneficiari serioși - au produs proiecte cu o cu totul altă valoare urbană decât achizițiile clasice. Concursul forțează beneficiarul să-și clarifice tema, deschide piața către soluții pe care o procedură standard nu le-ar atrage niciodată și aduce viziuni alternative pe care orașul le câștigă, indiferent de cine este declarat câștigător. Există, totuși, și limite: concursurile sunt greoaie procedural și rareori potrivite pentru proiecte de mică anvergură, unde un cadru mai agil ar produce rezultate la fel de bune. Nu cadrul legal ne lipsește, ci practica largă: prea puține concursuri reale, dar prea multe achiziții pe preț.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementări tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- Provocările sunt reale și se manifestă pe două fronturi: procedurile de achiziție și cadrul tehnic. Pe achiziții, problema fundamentală este, de ani de zile, aceeași - criteriul de atribuire. Legislația permite criterii calitative, practica le ignoră. Prețul cel mai scăzut continuă să domine atribuirile pentru servicii de proiectare. Este un paradox absurd, dacă ne gândim că proiectarea reprezintă, de regulă, sub 3% din valoarea unei investiții - dar determină 100% din calitatea ei. O alegere greșită la nivel de proiect costă, peste ani, mult mai mult decât economia aparentă din ofertă. Soluția nu este complicată: profesionalizarea achizițiilor de servicii intelectuale și pregătirea serioasă a temei înainte de licitație. Acestea sunt, de altfel, două dintre direcțiile pe care le promovăm activ în cadrul Patronatului Proiectanților în Construcții (PPC), unde mi-am asumat rolul de vicepreședinte.
Pe reglementări, lucrăm cu un cadru stufos, fragmentat, deseori contradictoriu. Multe normative au rămas în urmă tehnologic. Coexistența normelor românești cu Eurocodurile și cu cerințele europene de eficiență energetică pune reconcilierea integral pe umerii proiectantului. La toate acestea se adaugă imprevizibilitatea avizelor - un capitol în care nu legea este principala problemă, ci practica autorităților emitente. Colaborarea cu beneficiarii publici s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Mai avem însă mult de lucrat la cultura tehnică a temei: prea multe proiecte încă încep dintr-o temă sumară, iar costul real al acestei improvizații se plătește, invariabil, în execuție. Soluțiile există. Sunt cunoscute. Ne lipsește, în primul rând, consecvența aplicării lor - și asta este o discuție care ține mai mult de voință administrativă decât de cadrul legal.
- Ce evoluție anticipați pentru investițiile publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru companiile de proiectare?
- Următorii doi ani vor fi, după toate semnele, anii de vârf ai investițiilor publice în infrastructura socială - cei mai consistenți din ultimul deceniu și jumătate. Cele trei valuri rare de finanțare de care vorbeam mai devreme - PNRR, exercițiul european 2021-2027, cu PNSC inclus, și bugetele naționale prin CNI (Compania Națională de Investiții) și ministerele de resort - converg în același orizont de timp. Sănătatea va concentra cel mai mare volum: spitale județene noi, extinderi de unități existente, ambulatorii, centre de screening. Învățământul rămâne consistent prezent, cu campusuri universitare, cămine moderne, infrastructură de cercetare. Mobilitatea urbană intră într-o tranziție tehnologică majoră - flote electrice de autobuze, hub-uri intermodale, infrastructură de încărcare. Regenerarea urbană își continuă ascensiunea, cu accent pe abordările integrate și pe recâștigarea spațiului public urban de către pietoni.
Pentru companiile de proiectare, oportunitățile vor merge însă către birourile cu capacitate reală - cele care pot livra proiecte complexe, multidisciplinare, cu termene strânse și cerințe tehnice ridicate. Volumul mare al perioadei va expune diferențele de capacitate din piață: birourile mici, generaliste, vor avea dificultăți; echipele specializate, cu portofoliu solid, vor fi suprasolicitate. Pentru Urban Scope, acești doi ani sunt, înainte de orice, oportunitatea de a face mai mult din ceea ce facem deja consecvent - să livrăm proiecte care schimbă, concret, modul în care funcționează orașele acestei țări. Și, deopotrivă, să exportăm modelul: în Republica Moldova, Bulgaria, Polonia și mai departe.
