Arhitectonic Design Studio își consolidează poziția pe segmentul proiectării de clădiri publice, într-un context în care investițiile în educație, sănătate și infrastructură socială continuă să genereze cerere pentru servicii integrate de arhitectură și coordonare BIM. În acest interviu, arh. Adriana Maria Cristu, Senior Architect and Partner at Arhitectonic Design Studio, vorbește despre direcțiile strategice ale companiei, proiectele speciale aflate în dezvoltare și provocările care marchează piața investițiilor publice din România. De la școli, grădinițe și centre educaționale finanțate prin programe europene, până la proiecte complexe de reconversie funcțională și infrastructură socială, biroul mizează pe concepte arhitecturale solide, eficiență energetică și proiectare integrată. Reprezentanta companiei subliniază că succesul proiectelor publice depinde tot mai mult de coordonarea interdisciplinară, continuitatea implementării și calitatea conceptului de arhitectură, în condițiile în care procedurile de achiziție și lipsa unor fluxuri unitare rămân principalele dificultăți ale pieței.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și ce elemente arhitecturale sau funcționale le definesc?
- În ultimii doi ani, activitatea biroului nostru s-a concentrat în mod semnificativ pe dezvoltarea de proiecte din domeniul educațional - școli, grădinițe, creșe și unități de învățământ special din toată țara, majoritatea fiind finanțate prin programe de fonduri locale sau europene. Considerăm că proiectele se remarcă printr-o abordare integrată, care pune accent pe funcționalitate, siguranță și adaptabilitate la cerințele pedagogice contemporane. Pe lângă segmentul educațional, am dezvoltat și proiecte de sedii de birouri în București, în special prin reconversia funcțională a unor clădiri existente. Aceste intervenții au presupus adaptarea la cerințele actuale de securitate la incendiu - ISU (Inspectoratul pentru Situații de Urgență) -, precum și la standardele moderne de confort și eficiență, contribuind totodată la valorificarea fondului construit existent.
Dintre proiectele aflate în prezent în lucru, cel mai aproape de sufletul nostru este un centru de recuperare și prevenire a adicțiilor, în proximitatea municipiului București, conceput ca un campus integrat dedicat recuperării fizice, psihologice și sociale. Conceptul arhitectural propune realizarea unor spații terapeutice și educaționale specializate, completate de o zonă naturală amenajată pentru activități de terapie ocupațională. Proiectul include, de asemenea, facilități destinate comunității, o bază sportivă, precum și spații pentru formarea profesională a utilizatorilor, susținând reintegrarea acestora și sustenabilitatea activităților centrului. Investiția vizează dezvoltarea unei infrastructuri complete de tip campus, incluzând drumuri interne, spații verzi, zone de recreere, parcări și rețele edilitare moderne. Totodată, sunt prevăzute soluții de eficiență energetică bazate pe utilizarea surselor regenerabile. În prezent, proiectul se află în stadiul de studiu de fezabilitate, având o valoare estimată de aproximativ 30 de milioane de euro.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Finalul anului 2025 a adus o evoluție neașteptată, dar binevenită pentru compania noastră, prin demararea mai multor proiecte rezidențiale. Această diversificare a portofoliului a marcat o etapă importantă de creștere și consolidare a prezenței noastre pe segmentul de locuințe colective. În primele luni ale anului 2026, ne concentrăm pe dezvoltarea acestor proiecte rezidențiale, în special pe ansambluri cu funcțiuni mixte, care integrează locuirea cu servicii complementare - spații comerciale, zone de recreere și facilități pentru comunitate. În paralel, urmărim extinderea activității către proiecte din zona industrială și către programe speciale, care presupun un grad ridicat de complexitate tehnică și funcțională, pentru care am elaborat procese și proceduri de lucru integrate în programe BIM (Building Information Modeling - modelarea informațională a construcțiilor). Pentru anul în curs, estimăm o consolidare a direcțiilor deja conturate, cu accent pe diversificarea tipologiilor de proiecte și adaptarea la cerințele pieței. În perspectiva perioadei 2027-2030, ne propunem o dezvoltare echilibrată, atât pe segmentul rezidențial, cât și în domenii complementare - industrial, educațional și proiecte speciale -, urmărind totodată integrarea unor soluții sustenabile și inovatoare în toate proiectele noastre.
- Ce obiective aveți pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Pentru perioada următoare, ne propunem consolidarea poziției biroului nostru în zona proiectelor publice, prin extinderea portofoliului și diversificarea tipologiilor abordate. Vizăm în mod special continuarea implicării în proiecte din domeniul educațional, dar și accesarea unor programe din sfera sănătății, infrastructurii sociale și proiectelor comunitare, unde considerăm că putem aduce valoare prin experiența acumulată. Un obiectiv important îl reprezintă creșterea nivelului de expertiză în gestionarea proiectelor publice complexe, atât din perspectiva cerințelor tehnice și legislative, cât și a coordonării interdisciplinare. În acest sens, investim în dezvoltarea echipei și optimizarea proceselor interne, cu accent pe proiectare integrată, rolul de proiectant general și implementarea procedurilor BIM, pentru o coordonare mai eficientă și o calitate crescută a proiectelor.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- Cererea pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice a avut, în general, o evoluție pozitivă, susținută de fondurile europene și de necesitatea modernizării infrastructurii existente. Totuși, în contextul actual, marcat de o anumită instabilitate la nivel politic, investițional și economic, se resimte o prudență crescută în demararea și derularea proiectelor, ceea ce considerăm că va influența ritmul de dezvoltare a acestui segment. În perioada următoare, este de așteptat ca investițiile în educație și sănătate să rămână prioritare, alături de proiectele din zona infrastructurii sociale.
Din perspectiva activității noastre, observăm totodată o creștere constantă a cererii pentru proiecte industriale, segment pe care ne propunem să îl dezvoltăm în paralel cu cel al clădirilor publice, ca răspuns la dinamica pieței și la nevoia de diversificare.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Experiența noastră arată că proiectele publice pot varia semnificativ din punct de vedere al calității. În special, proiectele dezvoltate doar în fazele incipiente - SF (studiu de fezabilitate), DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenții) -, fără asigurarea continuității în implementare, își pierd adesea coerența și o parte din calitatea soluției de proiectare. Considerăm că nivelul este încă inegal, existând diferențe semnificative între proiecte, în funcție de tipul de procedură și de calitatea temei de proiectare. Pe de altă parte, concursurile de arhitectură contribuie în mod esențial la creșterea nivelului arhitectural al investițiilor publice, prin selecția unor soluții coerente, inovatoare și bine fundamentate. Acestea asigură, în general, o mai bună calitate a conceptului și o relație mai atentă cu contextul urban și funcțional, însă ar fi de dorit o utilizare mai extinsă a acestui instrument în practica curentă a investițiilor publice, accesibilă tuturor birourilor de arhitectură.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementări tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- În anul 2025, aproximativ 60% dintre proiectele dezvoltate în biroul nostru au fost publice. Cu certitudine, putem afirma că nu există proceduri unitare la nivel național, fiecare autoritate definind propriile etape și fluxuri de lucru, în funcție de cerințele interne sau de experiența acumulată. În practică, cele mai mari dificultăți sunt generate de durata procedurilor de achiziție și de ritmul de implementare a proiectelor. În relația cu beneficiarii publici, procesele decizionale sunt adesea fragmentate sau îngreunate de factori administrativi, ceea ce poate afecta coerența demersului. În acest context, coordonarea eficientă între toți actorii implicați devine esențială pentru asigurarea calității și consistenței proiectelor.
- Ce evoluție anticipați pentru investițiile publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- Am dori să fim mai optimiști, însă prognozele actuale nu ne permit acest lucru în mod realist. Evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 va depinde în mare măsură de stabilitatea contextului economic și politic, precum și de capacitatea de absorbție și implementare a fondurilor disponibile. Cu toate acestea, considerăm că domenii precum educația, sănătatea și serviciile sociale vor rămâne prioritare, chiar dacă ritmul de implementare poate fi inegal. Pentru birourile de arhitectură, oportunitățile vor exista în continuare, însă vor fi strâns legate de capacitatea de adaptare la condițiile de finanțare, de eficientizarea proceselor și de implicarea în proiecte complexe, unde expertiza tehnică și coordonarea integrată devin esențiale.
