Agenda Constructiilor
Marti, 18 Iunie 2024
RAWLPLUG
PAGINA PERSONALIZATA


DICO SI TIGANAS BIROU DE PROIECTARE SRL

DICO SI TIGANAS BIROU DE PROIECTARE SRL

Adresa: Calea Dorobantilor nr. 98-100, Cluj Napoca, Judet Cluj
Telefon: 0264/442.065 , 0264/442.054
Fax: 0264/442.197
E-mail: office@dicositiganas.ro
Web site: www.dicositiganas.ro
Domenii: Arhitectura & design
Descriere activitate
Arhitectura, proiectare si consultanta.
Prezentare companie/institutie
Serban Tiganas: Urmatorii ani depind de ceea ce se decide si se face in 2023
 
 
 
 
 
 
Dr. arh. Serban Tiganas (59 de ani)
Functia/Firma: presedinte al Dico si Tiganas, arhitectura si inginerie;
Experienta profesionala: 34 de ani in domeniul arhitecturii.
 
Romania are o sansa istorica de finantare pentru dezvoltare, datorita Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), iar ratarea acesteia ar fi o "lovitura sub centura" data sectorului constructiilor. Urmatorii ani vor depinde enorm de ceea ce se decide si se face in 2023, potrivit arh. Serban Tiganas, presedintele biroului de arhitectura si proiectare Dico si Tiganas, din Cluj-Napoca. "Ca proiectanti de cladiri publice si private, urmarim cu atentie intreaga piata de finantare si bugetele de proiectare, pentru a evita sa intram in contracte in care stim, prin comparatie cu cele pe care le-am realizat, ca nu s-au alocat resurse suficiente pentru proiectare si/sau executie, ceea ce duce la probleme uneori de nesolutionat rezonabil, mai tarziu. Este, de fapt, unul dintre cele mai mari pericole pentru cineva care proiecteaza sau construieste, dar mai ales pentru beneficiarii investitiei, sa nu fie bugetata corect", a explicat arh. Serban Tiganas.
Dico si Tiganas a implinit, anul trecut, 25 de ani de activitate, prilej cu care, la inceputul acestui an, a publicat si un volum aniversar, cu proiectele de referinta realizate in toti acesti ani.
 
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii la inceputul anului 2023 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu?
- Raspunsul pe care pot sa il dau se bazeaza pe activitatea noastra. Nu am date si preocupari statistice pentru a califica intregul sector al constructiilor, desi am fost implicat in mai multe forumuri si conferinte la Timisoara, Cluj si Bucuresti, in care s-a discutat la scara regionala sau nationala despre aceste evolutii. In consecinta, accentuez faptul ca ne-am specializat cu biroul pentru anumite tipuri de proiecte, de mari dimensiuni si pentru clienti nespeculativi si din aceasta perspectiva vad lucrurile evoluand pozitiv pe termen scurt si mai ales mediu, pentru noi. Pentru ceilalti, cred ca lucrurile vor diferi in functie de clientela pe care si-au ales-o, au format-o sau la care aspira. In general, nevoia de proiecte si de capacitati de construire va creste datorita disponibilitatilor de finantare, ceea ce va face cererea mai mare cu destul de mult decat oferta. In consecinta, vor aparea oportunitati mari pentru proiectare si executie, dar cu presiuni foarte mari de timp si unele, mai ales cele publice, cu riscuri de anulare. Se practica din ce in ce mai mult contractele publice cu clauza suspensiva, adica daca entitatea achizitoare nu obtine finantarea, contractul nu se executa si toate eforturile de ofertare, de asigurare a capacitatii de realizare a lucrarilor au fost in zadar.
- Cum considerati ca sunt preturile de proiectare in raport cu realitatea pietei, inflatia si volumul de lucru? Cum estimati ca vor evolua preturile de proiectare, in 2023?
- Preturile de proiectare, sau mai corect onorariile si costurile, sunt in Romania de peste trei decenii prea mici pentru a asigura o calitate rezonabila a produselor vizate. Acest lucru este demonstrat sistematic statistic de studiile sectoriale ale profesiei de architect din UE. In prezent, preturile de proiectare nu au crescut cot la cot cu cele ale materialelor si manoperei si, deci, au ramas in urma. Este absolut necesara o adecvare a preturilor proiectelor cu cerintele de calitate si viteza a realizarii, care sa inglobeze si cresterile viitoare, pentru ca proiectele dureaza mult. Daca pe parcursul a 3-5 ani, cat dureaza in medie proiectarea si executia, timp in care cei care proiecteaza sunt implicati uneori intens in evolutia santierului, se modifica anumite componente cu impact in activitate, un proiect considerat azi rentabil sau chiar profitabil va aduce pierderi pe durata contractului. Unde se reflecta pierderile? In calitate. Pagubitul este intotdeauna si beneficiarul final al lucrarii.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si design in aceasta perioada, la nivel national?
- In arhitectura disting mai multe asa numite tendinte pe care as putea sa le comentez. Putem vorbi de arhitectura buna, facuta de cei buni, care nu acopera nici pe departe majoritatea covarsitoare a ceea ce se construieste. Aici pot sa remarc detasarea unui segment subtire de arhitectura comerciala subtila, de foarte buna calitate, care nu exista in trecut. Dezvoltatorii s-au adresat arhitectilor foarte buni din dorinta de a se diferentia prin calitatea vizibila care le aduce evidente beneficii comerciale. Ma bucura foarte mult asta, dar cum spuneam, se intampla rar. Ceea ce se vede, insa, peste tot pe unde se construieste, este o exploatare intensiva a potentialului de dezvoltare oferit de regulamentele de urbanism, care conduce spre cladiri inghesuite la limita, sau peste aceasta, masive, butucanoase, unde nu se poate vorbi despre eleganta, suplete sau rafinament. Lame inalte si complet lipsite de creativitate, mai slabe arhitectural cu mult fata de ce se construia cu mai mult de 50 de ani in urma, asalteaza siluetele oraselor noastre. Arhitectii incearca sa compenseze aceste abordari dominate de scopurile profitabile prin folosirea de materiale mai speciale, placaje de fatada, parapeti de sticla sau alte artificii care, in fapt, nu sunt convingatoare. De cele mai multe ori, vedem colaje de prea multe materiale, contraste fortate, utilizarea culorilor foarte inchise alaturi de alb sau nuante foarte deschise, toate acestea reflectand, de fapt, modalitatile prin care "foamea" de profit imobiliar se adreseaza unei clientele destul de usor de ademenit comercial si fara o cultura care sa ii ofere discernamant. Pentru ca arhitectura nu este doar forma, fiind si functiune, daca ne uitam inauntrul cladirilor de locuinte colective ne confirmam faptul ca "afara e vopsit gardul", in cele mai multe cazuri. Apartamentele sunt mici, pentru a tine preturile de vanzare in zona pe care o suporta piata, dar cu profituri mari. Principiile sanatoase ale sustenabilitatii, ventilatia realizata transversal, umbrirea fatadelor vara si folosirea culorilor deschise care nu absorb radiatiile termice, nu pot fi aplicate. Cele mai multe structuri sunt dictate de necesitatile parcajelor subterane, pentru a economisi terenul si maximiza construitul, astfel incat apartamentele sunt, de cele mai multe ori, tributare autoturismelor si axelor constructive ale parcarilor. Si as putea continua. Alte tendinte se manifesta in special in amenajarile interioare si designul pentru spatiile de lucru din birouri si cele comerciale. Aici lucrurile stau mai bine, pentru ca se da o altfel de lupta pentru a le face atractive. In ceea ce priveste amenajarea birourilor, pentru a retine si cointeresa salariatii, sunt mai multe exemple reusite. Magazinele si localurile fac si ele exces de creativitate, pentru ca ambianta vinde bine.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Mai 2023)
 

 
DICO si TIGANAS, in fata unui nou an de dezvoltare si proiecte realizate
 
 
 
 
 
 
Dr. arh. Serban Tiganas (59 de ani)
Functia/Firma: presedinte al Dico si Tiganas, arhitectura si inginerie;
Experienta profesionala: 34 de ani in domeniul arhitecturii.
 
Anul 2022 a fost unul cu rezultate foarte bune pentru biroul de proiectare Dico si Tiganas, din Cluj-Napoca, tendinta crescatoare fiind estimata a se mentine si in 2023, avand in vedere portofoliul aflat pe masa arhitectilor. Compania a aniversat, anul trecut, 25 de ani de activitate, prilej cu care va fi publicat si un volum ce urmeaza sa fie lansat in curand, la inceputul acestui an. Pe termen mediu, obiectivele Dico si Tiganas vizeaza extinderea echipei, prin atragerea de arhitecti tineri.
In ceea ce priveste proiectele in lucru, in 2023 specialistii asteapta finalizarea si luarea in primire de catre Universitatea Tehnica a cladirilor cumparate de aceasta si refunctionalizate, in centru orasului. De asemenea, tot in 2023 este programata finalizarea celei de-a doua cladiri din ansamblul Bosch Engineering Center, vor continua lucrarile la Sala Polivalenta de la Brasov si vor fi demarate lucrarile pe santierul stadionului de la Targoviste, dar si la Institutul de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca.
 
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2022 si ce estimari aveti pentru 2023 si in perspectiva?
- Anul 2022 a fost unul excelent pentru biroul nostru. Pana acum, daca ne uitam in portofoliul de contracte, 2023 va fi si el tot asa. Avem asteptari bune. Speram ca in 2023 sa se construiasca proiectele pe care le-am lucrat pana acum si bineinteles, sa facem unele noi. Avem emotii cu cele doua spitale de la Cluj pe care le-am proiectat in 2021 si 2022, foarte importante, dar care nu s-au calificat pentru finantarea din PNRR, desi erau complet pregatite pentru realizare. Banii au fost distribuiti politic, ca de obicei, si ne este teama sa nu fi lucrat degeaba. Macar daca logica politica ar fi buna, dar am rezerve si de data aceasta. E tare greu cu dezvoltarea in Romania! Ar trebui sa fie o bucurie pentru toti, dar e un chin pentru majoritatea.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Pe termen scurt ne-am facut bilanturi, ne uitam la portofoliul de lucrari si incercam sa ne organizam echipele pentru a putea livra. Am scris o carte despre primii 25 de ani ai biroului nostru, care se afla sub tipar si pe care o vom lansa public acum, a inceputul anului 2023. Sunt prezentate acolo, dincolo de introspectii si povesti cu oamenii care au stat in spatele proiectelor si lucruri care tin de fenomenele pietei in care suntem prezenti. Sper ca va va interesa cartea noastra. Pe termen mediu, ne crestem constant echipa, atragand mai ales tineri, pentru ca am constatat ca ne vine mai usor sa formam, decat sa reformam. Pe termen lung, ne uitam catre colegii mai tineri, dar care lucreaza deja de aproape doua decenii cu noi si ne sunt ca parteneri.
- La ce proiecte majore lucrati, in aceasta perioada?
- In 2023, asteptam finalizarea si luarea in primire de catre Universitatea Tehnica a cladirilor cumparate de aceasta si refunctionalizate in centru orasului. Asteptam ca a doua cladire din ansamblul Bosch Engineering Center sa fie finalizata si oferita ocupantilor. Are un standard deosebit si multe inovatii spatiale. Asteptam finalizarea unui garaj colectiv privat in zona centrala a Clujului, foarte important pentru utilizatorii orasului. Asteptam ca unitatile de productie din industria alimentara, la care am lucrat, sa devina operationale. Asteptam ca Sala Polivalenta de la Brasov sa progreseze frumos si sa ne indreptam spre inaugurare. Asteptam ca santierul stadionului de la Targoviste sa porneasca voiniceste, dupa grafic. La fel, asteptam ca santierul Institutului de Cercetare pentru Inteligenta Artificiala al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca sa porneasca si sa progreseze. Ne dorim foarte mult ca cele doua spitale de care aminteam, Centrul Integrat de Transplant si Spitalul Pediatric de Urgente, ambele la Cluj si ambele predate integral, sa fie finantate si sa porneasca santierele. Ne dorim pace si normalitate.
 
- Cum considerati ca sunt preturile de proiectare in raport cu realitatea pietei, inflatia si volumul de lucru? Cum estimati ca vor evolua preturile de proiectare, in 2023?
- Aici e o situatie grea. Daca cresc preturile materialelor, creste si manopera, care oricum a urcat (e de bine) datorita majorarii salariilor minime si atunci valoarea proiectarii ar trebui sa tina pasul cu acestea. Problema e ca proiectele care se realizeaza acum in santier sau inca sunt pe monitoare au fost contractate mai demult, cu unul sau doi ani in urma, la alte valori. Ar trebui toate actualizate, dar niciun client, public sau privat, nu are acest interes. Sper ca preturile de proiectare sa se alinieze macar cu piata constructiilor, daca nu chiar sa mai recupereze din handicapul istoric, pe care nu au reusit sa il depaseasca. In Romania avem subfinantare cronica a proiectarii, din diferite motive, atat in zona publica, cat si in cea privata, cu consecinte reflectate in calitate. Dar despre asta ar trebui un intreg articol, separat.
 
- Ati observat schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata, in contextul actual al crizei de energie si obligativitatii de a proiecta NZEB?
- Bineinteles. Nu pot insa sa emit o parere generalizata, depinde in ce cercuri te invarti. Cred insa ca autoritatile sunt, ca de obicei, cam prea tolerante si incompetente, in acelasi timp, pentru a aplica aceasta lege. Beneficiarii sunt, fara indoiala, multumiti ca primesc locuinte eficiente energetic. Ar fi trebuit sa primeasca asa ceva de vreo 30 de ani, dar asta nu s-a intamplat prea mult inca. Exista multa neclaritate in legi si practica. Cine raspunde de eficienta energetica a unei locuinte, care se va dovedi doar in utilizare? E proiectantul general, cel de specialitate, expertul verificator sau evaluator, autoritatea care autorizeaza, dezvoltatorul, care construieste, vinde si pleaca, cel care a facut receptia? Cui ii ceri socoteala dupa ce te-ai mutat, daca factura e totusi mare, ca si cand locuinta nu ar fi NZEB? Cine da garantii? Nu e clar, cum spuneam, si nici metoda de calcul a costului pe durata de viata a constructiei nu e clara, omologata. Ceea ce remarc aici e faptul ca sta sa apara o alta piata conexa, dupa mine demult asteptata: facility managementul constructiilor si in domeniul rezidential. Cei care se vor ocupa in numele si pentru locatari de tot ce insemna intretinere, reparatii si mentinerea calitatilor proprietatilor rezidentiale.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Ianuarie/Februarie 2023)
 

 
Arh. Serban Tiganas: Anul 2022 incepe incert - se poate intampla orice
 
 
 
 
 
 
Arh. Serban Tiganas (58 de ani)
Functia/Firma: presedinte, Dico si Tiganas;
Experienta profesionala: 33 de ani in domeniul arhitecturii.
 
Problemele energetice sunt destul de severe si vor deveni critice, in contextul conflictului armat de la granitele tarii, care are deja consecinte legate de aprovizionarea cu combustibili fosili. Acestea se suprapun peste provocarile celor doi ani de pandemie, in care preturile au crescut considerabil si inca exista dificultati in lanturile de aprovizionare. In acest context, anul 2022 sta sub umbra incertitudinii, orice estimari sau prognoze fiind dificil de realizat, deoarece "se poate intampla orice", dupa cum remarca si arh. Serban Tiganas, fondator al biroului Dico si Tiganas si secretar general al Uniunii Internationale a Arhitectilor (UIA). "Pentru anul 2022, nu stiu ce sa spun din motive evidente, legate de o realitate cu impact extraordinar: razboiul. Practic, se poate intampla orice. Bineinteles ca viata merge inainte, ca lucram la contracte ca si cand totul e normal, dar...", spune Serban Tiganas.
In cei 25 de ani de experienta pe piata romaneasca, biroul Dico si Tiganas a semnat proiecte emblematice, precum Sala Polivalenta din Cluj-Napoca, stadioanele Cluj Arena si Ion Oblemenco din Craiova, cladirea de birouri Binarium, spitalul Monza Ares din Cluj-Napoca si multe altele. In total, peste 3,7 milioane de metri patrati de constructii proiectate, din care s-au realizat 1,6 milioane mp, prin 357 de proiecte pentru mai mult de 140 de clienti publici si privati. Compania a luat fiinta la initiativa fondatorilor ing. Florin Dico si arh. Serban Tiganas, care colaborau deja in realizarea de proiecte. Echipa clujeana a adoptat, din 2013, si instrumentarul BIM, fiind unul dintre pionierii acestui mod de lucru in Romania.
 
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2021 si ce estimari aveti pentru 2022, in noul context, marcat de incertitudine?
- As spune ca anul 2021 a fost unul normal, odata obisnuiti cu schimbarile in modul de lucru aduse de pandemie. Suntem atenti la cash-flow si incasarile pe faze, pentru ca acestea sunt fundamentale pentru ca o firma care lucreaza mereu in avans pentru diferite proiecte sa nu se decapitalizeze. Exista o tendinta generalizata a clientilor, atat privati cat si publici, de a plasa riscurile pe firmele de proiectare si de a nu plati faze ale proiectelor decat dupa obtinerea diferitelor aprobari, care nu tin de munca acestor birouri, fiind dependente de administratii. Incercam sa tratam cu mare atentie toate contractele, pentru a ne afla cat mai putin sub dependenta de decizii externe si a ne pune munca proprie in valoare. Pentru anul 2022 nu stiu ce sa spun din motive evidente, legate de o realitate cu impact extraordinar: razboiul. Practic, se poate intampla orice. Bineinteles ca viata merge inainte, ca lucram la contracte ca si cand totul e normal, dar...
- Ce proiecte aveti in lucru, in acest moment?
- E o intrebare care ni se pune de multe ori, dar de fiecare data trebuie sa aduc aminte cititorilor faptul ca in proiectarea de arhitectura exista obligatii deontologice care tin de secretul de serviciu. Noi am rezolvat aceasta problema destul de simplu: ceea ce am publicat pe site-ul de internet al biroului e public, in timp ce restul, inca nu. In general, dupa ce predam un concept si este aprobat de clientul public sau dupa ce se emite o autorizatie de construire, proiectele devin publice. In acest moment, avem proiecte in studii incipiente, de concept si fezabilitate, proiecte in dezvoltare sau gata pentru a fi construite si proiecte in santier. Studiile actuale se concentreaza catre cateva proiecte de infrastructura sportiva mare, pentru care ne-am specializat, fiind angajati in gandirea zonei stadionului din Bacau. De asemenea, avem in faze de adaptare urbanistica stadioanele din Oradea si Bistrita. Despre acestea e greu de vorbit de termene, dincolo de termenele noastre de livrare a documentatiilor. Totul depinde de solutiile de finantare. Lucram la proiecte majore din domeniul industriei alimentare, aflate in diferite stadii de autorizare. Foarte recent, am terminat si predat proiectul tehnic pentru Centrul Integrat de Transplant din Cluj-Napoca, pe care l-am dezvoltat in ultimul an, si asteptam procedura de achizitie a executiei, pentru ca, odata cu inceperea lucrarilor, vom reveni pe proiect pentru misiunile de pe durata santierului. Dupa cum probabil puteti observa, am renuntat complet la proiectele de rezidential speculativ, foarte multe si foarte controversate, la Cluj mai ales. Suntem insa extrem de interesati de proiectele complexe, public-private, care necesita combinatii functionale si o intelegere profunda a mecanismelor de dezvoltare si gestiune urbana. Altfel spus, suntem interesati de masterplanuri complexe. In constructie avem proiecte pe mai multe santiere. Cele mai multe sunt la Cluj, respectiv cladirile Universitatii Tehnice din centru, fosta Casa de moda si fosta cladire a Bancii Transilvania, care se transforma in spatii pentru cercetare, conferinte si educatie, disponibile pentru urmatorul an universitar. Mai avem in santier a doua cladire destinata cercetarii, Bosch Engineering, care va fi terminata spre sfarsitul anului, acesta fiind ultima cladire din ansamblul care s-a dezvoltat integral dupa proiectele noastre pe terenul fostei fabrici de confectii Flacara, tot din Cluj. Foarte asteptat este si parcajul de mare capacitate din zona centrala, din imediata vecinatate a intrarii in cimitirul Hajongard. Cladirea se afla in stadiul finalizarii lucrarilor de infrastructura. La Bistrita, se apropie de finalizare Sala Multifunctionala de Sport, cu hotel pentru sportivi. Pentru a incheia turul santierelor, mentionez si Judecatoria de la Targu Neamt, un proiect mai vechi caruia i-a venit de abia acum randul sa fie realizat.
 
 
- Cum se resimt, in cadrul companiei, efectele pandemiei legate de cresterea preturilor din domeniul constructiilor? Ati observat o reducere a cererii de proiecte, in acest context?
- Preturile in constructii nu au crescut doar din cauza pandemiei din ultimii doi ani. Problemele energetice sunt, in opinia mea, si mai severe si vor deveni critice. Revin din nou la razboiul cu care ne invecinam, care are deja consecinte legate de aprovizionarea cu combustibili fosili. Vedeti ca se discuta de reactivarea mineritului de carbune ca solutie de urgenta, deci problema e foarte serioasa, dupa ce s-au cheltuit sume imense in Uniunea Europeana pentru a inchide exploatarile si a diminua consecintele sociale si economice ale acestor actiuni. In opinia mea, nu exista o legatura directa de tipul "au crescut preturile - scade numarul proiectelor". Poate ca e valabil doar mai ales in segmentele de piata in care activam si ca nu e generalizabil. In ceea ce ne priveste, pot spune ca nu a scazut numarul proiectelor. Noi nu suntem interesati de a avea un numar mare de proiecte, dimpotriva, ne dorim mai putine proiecte, dar de amploare mai mare, fiind mai usor de organizat si gestionat si mai ales pentru ca echipa noastra e pregatita pentru astfel de contracte. Sunt de parere ca a venit vremea unor proiecte majore in Romania, mai ales in domeniul sanatatii, al spitalelor, dar si al altor programe de arhitectura. Din ce in ce mai mult, cum spuneam si mai inainte, apar ansamblurile multifunctionale integrate si nevoia de parteneriat public-privat. Acestea sunt altfel de proiecte, carora le lipseste precedentul, dar care reprezinta modalitatea eficienta, as spune normala, de dezvoltare, pentru a obtine zone urbane functionale.
- Ati observat schimbari in ceea ce priveste cererea de constructii cu eficienta energetica ridicata, la un an de la intrarea in vigoare a standardelor nZEB? Cum va aliniati acestui trend?
- Bineinteles ca am observat anumite schimbari, dar tot bineinteles, din pacate, nu asa cum ar fi fost firesc. Romania nu este tara in care noile reguli sunt imbratisate cu rigoare si disciplina, chiar daca in cazul energiei, lucrurile vor deveni in curand dramatice, influentate de conflictul armat de care aminteam si care este in atentia tuturor. Totul tine de felul in care clientii isi formuleaza temele de proiect. Bineinteles ca legile trebuie respectate integral, dar atunci cand sunt exprimate cu ambiguitati interpretabile, sau cand ele mizeaza pe resurse sau structuri functionale inexistente, e mai greu. Exista o inertie careia eu i-as spune toleranta in complicitate, sau daca doriti, o parte din fenomenul NIMBY. La intrebarea cum ne aliniem noi, as raspunde prin invatare si adaptare. La Centru Integrat de Transplant, am preluat mult din experienta partenerilor internationali, care s-au intalnit mai devreme cu aceste standarde si practici. O parte din temele de proiect mentioneaza cerintele de performanta energetica avansate, unele inca imprecis sau chiar stangaci, pentru ca nu sunt inca in limbajul comun. Clientii privati internationali stiu foarte bine care sunt avantajele in operare si chiar in piata atunci cand construiesti sustenabil.
 
 
- Care credeti ca vor fi tendintele in arhitectura/proiectare in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Nu imi place sa ma refer la arhitectura prin "tendinte", ca in moda sau in diferite ramuri comerciale, pentru ca aceasta se refera la sustenabilitate pe termen lung. Cred ca tot ceea ce vedem si stim va continua si se va contura in procesul firesc prin care experimentele devin modele, modelele devin practici standard, iar standardele practici curente. Totusi, nu cred ca sectorul constructiilor se misca foarte repede, fiind lent prin definitie. Desi exista tot mai multa cercetare, inventie si inovatie in acest domeniu, jocul aproape pervers al costurilor si profiturilor, dublate de o publicitate bine cunoscuta ca inflorita, inverzita si departe de obiectivitate, vor continua. Estimez ca o atentie si mai mare asupra eficientei pe durata de viata a constructiilor sa determine si o luare in calcul a costurilor pentru mentenanta. Pentru acestea nu exista insa o modalitate de calcul aplicabila cunoscuta. Mai cred ca va spori atentia pentru calitatea spatiilor interioare, pentru multifunctionalitate si pentru confortul de acasa, dar mai ales de la locul de munca, acum cand transformarile din piata muncii fac ca un job sa nu mai fie neaparat o pozitie de aparat cu orice pret. Impredictibilitatea viitorului si volatilitatea valorilor vor face insa sa creasca exigentele in constructii, dar proportional cu acestea si speculatiile. Pandemia, razboiul, migratiile de persoane, crizele de tot felul duc la solutii inteligente pe de o parte, dar si la comportamente nedorite de tot felul, pe de cealalta.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii si asupra fortei de munca si a productivitatii din acest sector? Ce investitii aveti in plan in sensul digitalizarii activitatii?
- Noi suntem digitali de 25 de ani si tinem pasul cu evolutiile din acest domeniu, din principiu. Faptul ca se vorbeste mai mult de digitalizare acum, dupa izolarea cauzata de pandemie, mi se pare firesc, dar pentru noi nu e nimic spectaculos. Din pacate, constat ca eforturile de rezistenta prin digitalizare nu au condus la o finalitate evidenta la noi si ma uit cu invidie spre tari ca Estonia, care exceleaza in acest domeniu pentru ca si-au propus si au realizat ceea ce si-au propus. Traim, din pacate, intr-o tara in care neterminatul, amanatul si uneori neinceputul sunt obisnuinte. De obicei nu sunt atat de critic, sau daca sunt impachetez totul in optimismul necesar practicarii profesiei de arhitect, dar acum, vazand cum lumea sufera de maladii pe care nu le mai credeam a fi ale secolului in care traim, nu pot sa nu fiu sceptic si dezamagit.
In final, mai adaug faptul ca facem parte dintr-un grup de profesii care constituie un domeniu fundamental pentru modul in care traiesc oamenii si comunitatile din care fac parte, in fiecare zi. Cu toate acestea, sectorul constructiilor nu este unul al certitudinilor si performantelor generalizate. Totul seamana mai mult cu aventura, cu curajul, de multe ori fara acoperire si, as adauga - cu ceva tristete - cu un domeniu in care eforturile majore nu sunt recompensate la adevarata lor valoare. Am auzit clienti care mi-au spus ca ar trebui sa fim multumiti ca reusim sa facem unele lucruri care raman in istorie, deci ne putem potoli pretentiile financiare pentru eforturile de realizare a lor. Eu cred ca e exact invers, dar nu mai detaliez, fiind convins ca aveti aceeasi intelegere.
 
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Martie/Aprilie 2022)

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
hiltiALLBIMABONARE REVISTESISECAM
ROCKWOOL 196
Editia
MAI 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 182 (Mai 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
EDIT-Structural
ness project
quadratum
CDS
MAKITA
strabag nivel 1
theda mar
konsent
siniat
ERBASU CONSTRUCT
noark
Ubitech
concelex
leviatan
viarom
CONCEPT STRUCTURE
rigips
Acvatot 2019

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
top 500
FPSC_2019
AICPS_30
econet
ef-de-n
ROGBC 2016
top 500
top 500

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander