Cresterea pretului de achizitie la bitum, recunoscuta prin Instructiunea ANAP nr 2/2018 ca situatie imprevizibila, care permitea actualizare valorii contractelor de lucrari de drumuri, dar eliminata prin Instructiunea nr 1/2019, ramane una din cele mai grave probleme din piata constructiilor. Vorbim de bitum, care in ultimii ani a avut o crestere exceptionala de pret , ajungandu-se la dublarea valorii de achizitie, dar poate fi vorba de orice cresteri exagerate de preturi, care nu pot fi estimate de autoritati/ ofertanti si care depasesc, in mod evident, limita riscului asumat.

In conditiile in care Romania a vandut sau a inchis platforme, bitumul pentru drumurile noastre provine din surse externe, constructorii fiind fortati, pe de o parte de furnizori, sa accepte preturile si conditiile acestora, pe de o parte de autoritatile contractante, sa execute contractul la pret fix, indiferent ca, fata de momentul ofertarii au trecut ani de zile. In aceste conditii, nu numai ca nu putem avea drumuri, contractele aflate in executie nu vor putea fi finalizate, dar multe firme de constructii romanesti vor disparea de pe piata.

Semnarea ACORDULUI intre Guvernul Romaniei si Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) din data de 29.11.2018, prin care sectorul constructiilor a fost declarat sector prioritar, a reprezentat pentru constructori cel mai important moment din istoria recenta, OUG 114/2018 si Instructiunea ANAP nr 2/2018 fiind emise in sensul acestui acord. Odata cu intrarea in vigoare a Instructiunii ANAP nr 1/2018 pentru modificarea Instructiunii Presedintelui Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice nr. 2/2018 privind ajustarea pretului contractului de achizitie publica/sectoriala, cresterea pretului la materiale nu mai este recunoscuta ca situatie imprevizibila.

Va rugam sa acceptati insa ca anumite cresteri exceptionale ale pretului de achizitie a anumitor materiale de constructii, care nu puteau fi estimate la momentul ofertarii, depasesc cu mult orice limita a riscului pe care un operator economic si-l putea asuma la momentul ofertarii.

Impreviziunea este recunoscuta in orice tip de contract, Codul Civil stabilind la art 1271 ca ”daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei”. In achizitiile publice situatiile imprevizibile pot fi asimilate cu ”circumstantele pe care o autoritate contractanta care actioneaza cu diligenta nu ar fi putut sa le prevada”, caz ce poate determina - in conformitate cu art 221 (1) c), modificarea contractului de achizitie publica

Apreciem astfel ca exista baza legala la nivel de lege, deci la un nivel ierarhic superior fata de o Instructiune, de a ajusta valoarea contractelor de executie drumuri, corespunzator cresterii exagerate si imprevizbile a pretului de achizitie a bitumului, dar este necesar ca in situatiile imprevizibile enumerate in Instructiunea 1/2019 sa se regasesca - bineinteles, in conditii bine determinate - si cresterea preturilor la materiale de constructii. Fenomenul cresterii pretului la bitum in ultimii ani este cunoscut si recunoscut, datele INS aratand ca pretul de import al bitumului a crescut cu peste 40% in 2 ani, un procent pe care nici autoritatile contractante, nici ofertantii si nicio entitate nu le puteau estima.

Mentionam ca fata de preturile de import, preturile de achizitie pe care constructorii le-au platit furnizorilor de bitum au fost si de 70% fata de valoarea de pe piata la momentul ofertarii. Va rugam sa constatati ca pentru un contract semnat in 2016, ofertele nu puteau sa tina cont de dublarea pretului de achizitie, niciun operator sau autoritate neputand sa prevada o astfel de crestere exagerata.

Opinam ca astfel de situatii pot fi incadrate in categoria ”cazului fortuit”, care - avand in vedere ca legislatia achizitiilor publice nu defineste aceasta sintagma - trebuie inteleasa in sensul art 1351 Cod Civil: ” alin. (3) “Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu s-ar fi produs.” In lipsa unei instructiuni in aceasta directie interpretarile entitatilor contractante exclud aceasta posibilitate, fara o minima analiza a situatiei de fapt (de ce constructorul este obligat sa lucreze la preturile ofertate cu 4 ani in urma, desi lipsa fondurilor sau alte motive neimputabile constructorului au dus la decalarea termenelor? Pana unde se poate extinde riscul asumat de constructor? Poate fi obligat constructorul sa execute un contract in pierdere? Este de preferat sa se reia procedura pe restul de executat, cu actualizarea preturilor la nivelul actual, decat contractele in derulare sa fie actualizate in mod just, pentru acoperirea (cel putin partiala) a costurilor reale, demonstrate prin facturi, REVISAL, etc?)

Astfel, avand in vedere atat situatia exceptionala identificata, cat si limitele legii, va rugam sa veniti in sprijinul contractelor de executie - inclusiv a celor de drumuri, aflate intr-o situatie critica - aflate in derulare, astfel incat sa nu fie necesara blocarea lucrarilor, reluarea licitatiilor (timp si costuri suplimentare) sau incalcarea echilibrului contractual, constructorul fiind fortat sa execute lucrarile in pierdere sau, in caz de refuz, sa primeasca document constatator negativ.

Propunerile pe care va rugam sa le analizati se refera la:

1 - emiterea unei Instructiuni de completare a Instructiunii ANAP nr 1/2019, care sa recunoasca imprevizibilitatea datorata cresterii exagerate a preturilor unor materii prime/ materiale care influenteaza pretul ofertei, prin crestere exagerata intelegandu-se cresterile ce depasesc cu 5 % evolutia generala a inflatiei

Sau

2 - emiterea unei Instructiuni referitoare la forta majora si cazul fortuit in achizitii publice, in cea de-a doua categorie intrand cresterea exagerata a preturilor unor materii prime/ materiale care influenteaza pretul ofertei, prin crestere exagerata intelegandu-se cresterile ce depasesc cu 5 % evolutia generala a inflatiei. In acest caz, nu se va retine garantia de buna executie si nu se vor emite documente constatatoare negative.

Este in interesul investitiilor, in interesul imbunatatirii infrastructurii din Romania, in interesul mentinerii pe piata a societatilor de constructii, care risca sa intre in faliment in noile conditii, sa fie gasita o solutie legala si justa. Ramanem la dispozitia dumneavoastra pentru a analiza in mod constructiv situatia de fapt si a gasi in cel mai scurt timp, solutii reale, in concordanta cu Acordul asumat de Guvern in anul 2018, pentru sustinerea unui sector vital pentru dezvoltarea tarii.