Agenda Constructiilor
Duminica, 25 Octombrie 2020
GRUNDFOS
Home - Stiri - Punct de vedere - Deloitte: Incertitudinea si lipsa de transparenta vor afecta mediul de afaceri
Deloitte: Incertitudinea si lipsa de transparenta vor afecta mediul de afaceri Imprimare Email
Punct de vedere Publicat de Stelian DINCA 14 Oct 2020 17:23
Criza generata de pandemia de COVID-19 in intreaga lume, inclusiv in Romania, a accelerat procese demarate de multa vreme, dar care progresau lent inainte de criza, cum ar fi automatizarea, digitalizarea sau implementarea muncii la distanta, insa incertitudinea fiscala si lipsa de transparenta persista si vor afecta in continuare mediul de afaceri, sustin expertii fiscali si juridici din cadrul Deloitte Romania. In acelasi timp, avand in vedere scaderea veniturilor la buget si intentia autoritatilor de a nu majora taxe si impozite in perioada urmatoare, acestia se asteapta la o accentuare a digitalizarii administratiei fiscale, dar si, probabil, la intensificarea controalelor in zone cu risc fiscal ridicat.
Lipsa de transparenta in legiferare si intetirea controalelor in zone de risc
Dan Badin (foto), Partener Impozitare Directa: „Incertitudinea cauzata de pandemia de COVID-19 este resimtita inclusiv in domeniul fiscalitatii si vine atat din nesiguranta companiilor cu privire la adoptarea unor masuri fiscale solicitate de multa vreme de mediul de afaceri, cat si din surprizele legislative ce pot aparea inainte sau dupa alegerile parlamentare. Constatam ca procesul de legiferare continua in conditii de netransparenta, iar numeroase decizii de impact pentru anumite domenii sunt luate fara consultare prealabila. Exemple relevante in acest sens sunt modificarea legii energiei electrice si a gazelor naturale (prin legea nr. 155/2020) si noua lege privind vanzarea terenurilor agricole (nr. 175/2020), adoptate in aceasta vara, care introduc impozite noi in procente greu de suportat, de 80% si 90% din valoarea adaugata generata de companii. Intre timp, mediul de afaceri inca asteapta modificarea legii offshore, care blocheaza dezvoltarea de proiecte in zona Marii Negre, sau adoptarea actului normativ care sa permita consolidarea fiscala si alte masuri care ar duce la cresterea atractivitatii Romaniei in fata investitorilor”.
Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale si Juridice: „Acest an si cel ce urmeaza vor fi extrem de complicati prin prisma echilibrului bugetar. Nivelul de colectare a veniturilor fiscale la bugetul de stat in primele opt luni ale acestui an se afla sub cel din aceeasi perioada a anului trecut. La TVA, in mod special, scaderea este de aproape 15% in perioada mentionata, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Printre factorii care au generat diminuarea incasarilor la buget se numara evolutia economica nefavorabila cauzata de pandemia de COVID-19 si faptul ca multe companii au optat pentru facilitatea acordata de stat de a amana plata taxelor, fara dobanzi si penalitati, pana la data de 25 octombrie 2020. Este de asteptat, asadar, ca nivelul de colectare a veniturilor de la finalul lui 2020 sa fie sub cel de anul trecut, in timp ce cheltuielile vor fi mult mai mari. Mai mult, decalajul de incasare la TVA ramane cel mai mare din Uniunea Europeana, de aproximativ 33% in 2018, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. In aceste conditii, estimam o intetire a controalelor fiscale in perioada urmatoare pe zona de TVA, in special in anumite arii in care autoritatile fiscale deja se dovedesc mai active decat in trecut”.
Ciprian Gavriliu, Partener Preturi de Transfer: „Criza actuala a pus o presiune foarte mare si asupra sistemelor internationale de fiscalitate, inclusiv asupra regulilor ce sunt aplicate in cadrul grupurilor multinationale. Acestea din urma, dar si autoritatile fiscale, ar trebui sa reconsidere impactul crizei din acest an cand vor analiza preturile din cadrul aranjamentelor dintre companiile afiliate, pentru a asigura plata taxelor in diferite jurisdictii sau atribuirea pierderilor din grup astfel incat sa reflecte realitatea economica. In acest context, provocari ale preturilor de transfer apar in efectuarea analizelor de justificare a acestor preturi, ale redeventelor pentru marci si transfer de know-how si in atribuirea pierderilor inregistrate in acest an in cadrul grupului. Astfel de ajustari ale preturilor vor influenta taxele platite in diferite tari, inclusiv in Romania, si vor genera dispute cu autoritatile fiscale. Pentru a limita aparitia unor astfel de dispute, este necesar ca OECD sau chiar autoritatile din Romania sa furnizeze recomandari si sa ghideze companiile cu privire la ajustarea preturilor cu partile afiliate, in functie de impactul suferit din cauza crizei economice, si privind modul in care ar trebui atribuite profiturile sau pierderile in cadrul grupului. Daca inainte de criza se discuta de transferul de profituri efectuat la nivel de pret de piata, acum, atentia autoritatilor si a companiilor se concentreaza pe transferul de pierderi, conform riscurilor asumate in cadrul grupului”.
Digitalizarea aduce numeroase oportunitati, dar si riscuri
Andrei Burz-Pinzaru, Partener Reff & Asociatii | Deloitte Legal: „Pandemia a accelerat digitalizarea, transformand un proces pe care unii il considerasera pana recent drept un deziderat de lux intr-un imperativ imediat general valabil. In prezent, partile implicate se concentreaza pe fiabilitate, eficienta si pe experienta clientului/utilizatorului. Semnalez insa ca este nevoie de mare atentie pentru a nu se pierde din vedere aspectele juridice asociate, care au doua dimensiuni mari: una de conformitate (GDPR, protectia consumatorului, AML, KYC) si alta care tine de forta juridica a documentelor digitale, pentru ca, sa nu uitam, contractele sunt semnate inclusiv pentru a fi puse in executare. In acest sens, pe de o parte este nevoie de o accelerare a familiarizarii instantelor cu subiectul documentelor semnate digital pentru a ne asigura ca vom avea cat de curand o jurisprudenta consecventa in materie, iar in cazul agentilor comerciali este necesara o atentie sporita si gandire in perspectiva potential litigioasa, pentru a adauga beneficiilor digitalizarii si siguranta juridica”.
Raluca Bontas, Partener Gobal Employer Services, Deloitte Romania: „Transformarea pe care pandemia de COVID-19 a generat-o in piata muncii era de neconceput la inceputul acestui an, deopotriva de catre angajatori si angajati. Telemunca sau munca la distanta erau relativ putin aplicate in practica, intr-un numar limitat de domenii. Din martie, insa, s-a dovedit ca aceste modalitati de desfasurare a muncii se pot aplica pe scara larga si ca abilitatea de a ne adapta de facto la un nou mod de lucru a fost subapreciata. Insa conformarea cu cerintele legale asociate a pus, deseori, angajatorii in postura de «super-eroi», cladind peste noapte infrastructura necesara sustinerii acestui nou mod de lucru - actualizarea contractelor de munca si a politicilor interne pentru aplicarea corecta a telemuncii si a muncii de la domiciliu, accesarea somajului tehnic sau implementarea programului de lucru cu timp redus pe modelul kurzarbeit, reactia rapida in fata oricarei modificari legislative. Si toate acestea s-au realizat, deseori, tot la distanta, asa incat digitalizarea si adaptarea proceselor au reprezentat nu doar cel mai mare efort de transformare, dar si cea mai importanta platforma a schimbarii pentru majoritatea organizatiilor. Facilitatile acordate de stat au fost foarte apreciate de angajatori, chiar daca aplicarea acestora a fost, uneori, complicata din cauza procedurilor incerte. Este nevoie in continuare de clarificari pe anumite teme, dar si de mentinerea sau regandirea acestora. Perioada dificila nu s-a terminat si, in plus, este nevoie de solutii adaptate perioadei de redresare (spre exemplu, tratamentul fiscal al cheltuielilor suportate de angajator in beneficiul angajatului in regim de telemunca pe termen lung, stimularea fiscala a anumitor sectoare sau categorii de salariati etc.)”.
Georgiana Singurel, Partener Reff & Asociatii | Deloitte Legal: „Numeroase companii active in toate sectoarele economiei au analizat conditiile si impactul mutarii afacerii in mediul online, schimband, in multe situatii, strategia anterioara. Acest demers, insa, implica si o serie de provocari juridice, precum asigurarea conformarii in materia protectiei datelor cu caracter personal, a protectiei consumatorilor si a regulilor de concurenta. Intr-un mediu concurential tot mai acerb, diferentierea intre comercianti se poate face prin promovarea unei culturi a protectiei datelor cu caracter personal. Majoritatea companiilor au avut in vedere diferite planuri pentru implementarea GDPR, in scopul alinierii la cerintele legale si pentru evitarea amenzilor aferente. Insa in viitor se vor diferentia jucatorii care vor crea o experienta unica si perfect adaptata nevoilor specifice ale utilizatorilor. In privinta protectiei consumatorilor, la nivel european a fost lansata o consultare publica privind noua agenda a consumatorului, ca urmare a mutarii multor afaceri in online si pentru ca se simte nevoia unei politici care sa puna accentul pe sustenabilitate, utilizarea pe scara larga a tehnologiilor digitale si pe globalizarea fara precedent a pietelor de consum. Totodata, respectarea regulilor de concurenta in mediul online reprezinta o preocupare relativ recenta, dar foarte importanta, atat a Comisiei Europene, cat si a Consiliului Concurentei, in contextul cresterii vanzarilor in acest mediu si a unor eventuale restrictii de concurenta, fiind de asteptat activitati intense de monitorizare si control din partea autoritatii de concurenta”.
Alexandra Smedoiu, Partener Impozitare Directa: „Beneficiile digitalizarii sunt evidente, insa, de cativa ani, companiile din tehnologie au atras atentia autoritatilor fiscale europene. Recent, Comisia Europeana a anuntat o completare a directivei privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal, DAC 7, care contine obligatii de raportare fiscala pentru platformele digitale. Scopul DAC 7 este de a monitoriza operatiunile din sfera economiei digitale, care, in absenta unor astfel de mecanisme, ar fi greu de identificat si de verificat de catre autoritatile fiscale. Impactul directivei va fi semnificativ pentru entitatile care opereaza platformele digitale, pentru ca obligatiile de raportare sunt complexe (identificarea naturii tranzactiilor realizate, colectarea datelor furnizorilor activi pe platforma, validarea corectitudinii acestora, sortarea datelor, raportarea etc.). Proiectul nu prevede o suma limita peste care o operatiune devine raportabila, ceea ce inseamna ca obligatiile de raportare se vor aplica tuturor jucatorilor eligibili, aspect descurajant pentru start-up-urile din domeniu. Initiativa reprezinta un pas inainte catre taxarea economiei digitale. De altfel, taxa digitala este luata in calcul de autoritatile europene pentru finantarea planului de redresare a economiei ca urmare a pandemiei de COVID-19, cu aplicare cel tarziu de la 1 ianuarie 2023”.
 
ABONARE (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulALLBIMCOVID-19AUTODESKelmas_1oct
ROCKWOOL 196
A aparut editia
OCTOMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
strabag nivel 1
hilti
Acvatot 2019
CELCO 2020
rigips
ERBASU CONSTRUCT
ssab ag antrepriza generala

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
ROGBC 2016
AHK 2018
ef-de-n
AICPS_30
econet
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere