Indiferent de formula politică votată de Parlament pentru noul Guvern, prioritatea ar fi recâștigarea competitivității economice a României și tranziția pe un nou model de creștere economică, bazat pe stimularea inovației, arată Corina Vasile, director executiv al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), într-un punct de vedere emis recent. Ea consideră că dezvoltarea inovării necesită politici publice coerente, predictibilitate fiscală și instrumente dedicate susținerii transformării digitale, după modele aplicate cu succes în state precum Estonia, Cehia sau Polonia.
"Oricâte pasiuni stârnesc disputele politice curente, ceea ce contează la sfârșitul zilei este dacă România rămâne competitivă sau nu. Dacă va fi, în viitorul previzibil, un loc mai prosper, unde antreprenorii să aibă încredere să investească și unde oamenii să vrea să trăiască și să muncească, sau nu. De ce sunt astfel de analize mai relevante decât simpla comparație de PIB sau PIB/capita sau creșterea de PIB în ultimul an? În primul rând pentru că înglobează încrederea (sau lipsa de) în instituții - percepția top executivilor este încorporată în cam o treime dintre metricile utilizate pentru analiză, pe lângă două treimi hard data. Și asta este un indicator predictiv pentru investițiile private. În al doilea rând, la fel de important, este că evaluează performanța relativă a țărilor pe patru grupe de metrici, pentru că degeaba am face noi binișor (și nu facem), dacă cei din jurul nostru sunt rachete", notează Corina Vasile.
România pierde teren la toate capitolele competitivității
Analiza a fost făcută în contextul în care România a pierdut 12 poziții într-un singur an în clasamentul global al competitivității realizat de IMD Lausanne, coborând pe locul 61 din 69 de economii analizate. Raportul evidențiază o deteriorare accentuată a poziției țării în raport cu economiile concurente din regiune. Datele raportului IMD indică scăderi în toate cele patru categorii majore analizate:
• Locul 62 la performanță economică, față de 56 în 2025;
• Locul 61 la eficiența guvernamentală, față de 44;
• Locul 69 la eficiența mediului de afaceri, față de 50;
• Locul 55 la infrastructură, față de 45.
De asemenea, România a înregistrat regres în ceea ce privește infrastructura de bază (-18 locuri), infrastructura tehnologică (-20 locuri), infrastructura științifică (-8 locuri) și educația (-6 locuri).
"Cea mai alarmantă cifră: -20 de locuri la infrastructura tehnologică într-un singur an. Ca să înțelegem cum au progresat alte țări prin comparație cu noi", a notat Corina Vasile.
Este nevoie de un model economic bazat pe productivitate și valoare adăugată
Printre recomandările formulate de IMD pentru România se numără creșterea eficienței cheltuielilor publice, reducerea deficitului bugetar, accelerarea investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare, susținerea transformării digitale a companiilor, modernizarea sistemelor de sănătate și educație, precum și dezvoltarea industriei naționale de apărare.
Potrivit Corinei Vasile, recomandarea referitoare la investițiile în specializare inteligentă și inovare reprezintă cheia unui nou model economic.
"Să ne oprim la accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare, dezvoltare și inovare. Este o recomandare logică, în esență ce spune este că dacă ai bani puțini (deficit bugetar), îi investești acolo unde ai un factor de multiplicare mai mare pe termen rezonabil și te păstrează competitiv", subliniază reprezentanta ANIS.
Corina Vasile critică programele de guvernare prezentate în ultimul an, considerând că acestea nu propun un model de creștere economică bazat pe productivitate, inovare și dezvoltarea capitalului uman.
"Aceste recomandări sumare conțin mai multă viziune economică decât ultimele 3 programe de guvernare publicate în ultimul an (Bolojan, Tomac, Veștea). Niciunul dintre cele trei programe nu propune un model de creștere endogenă - adică unul bazat pe productivitate, inovație și capital uman ca motoare principale. Toate trei tratează creșterea economică fie ca un rezultat al stabilizării fiscale, fie ca un efect al investițiilor publice în infrastructură (mai mult sau mai puțin din fonduri europene). Sectorul privat apare în principal ca sursă de venituri fiscale, nu ca protagonist al unui model de dezvoltare.
Documentul propus de Tomac identifică legătura dintre reforma instituțională și debirocratizare și atragerea investițiilor private. Dar și acolo lipsește o teorie explicită despre cum România trece de la economie de costuri reduse la economie de valoare adăugată.
Transformarea digitală apare la nivel operational, nu ca un pas strategic, sau ca sursă de eficiență și creștere. Mai mult sau mai puțin racordată la 'ce se cere' de la Bruxelles (portofel electronic, cloud etc), digitalizarea e strecurată punctual pe domenii/ministere, cu unele îmbunătățiri de guvernanță a digitalizării în programul Tomac. Punctual ne-am digitalizat și până acum, și n-am avansat în vreun top, inclusiv în cele oficiale ale Uniunii Europene", a mai notat Corina Vasile în analiza sa.
Economia României, afectată de stagflație
Din perspectiva mediului privat, economia României traversează o perioadă dificilă, caracterizată prin stagnare economică și inflație ridicată. "România are stagflație cu trei straturi suprapuse - externă (energie), administrativă (ajustare fiscală) și structurală (productivitate scăzută) - și instrumentele disponibile sunt toate parțiale: dobânzile mari nu rezolvă oferta, austeritatea nu rezolvă productivitatea, iar politica industrială e absentă ca viziune coerentă", subliniază Corina Vasile.
În acest context, reprezentanții ANIS susțin că este necesară o strategie economică orientată către inovare și transformare digitală, capabilă să stimuleze productivitatea și competitivitatea pe termen lung.
Industria IT, exemplu de motor economic cu efect multiplicator
ANIS a realizat un studiu privind impactul economic pe care l-ar avea dezvoltarea accelerată a industriei IT din România până la nivelul atins de Cehia sau Polonia.
Potrivit organizației, sectorul IT contribuie direct cu 6-8% la PIB și generează, prin efecte directe, indirecte și induse, peste 14% din economia națională. Industria susține aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe și are un impact total estimat la circa 900.000 de locuri de muncă.
În scenariul în care România ar ajunge la dimensiunea industriei IT din Cehia, efectele estimate includ o creștere a PIB cu 6 miliarde euro, crearea a 45.000 de noi locuri de muncă și venituri fiscale suplimentare de 13 miliarde euro.
În varianta mai ambițioasă, care presupune atingerea nivelului Poloniei, impactul ar putea fi de 40 miliarde euro în plus la PIB și aproape 295.000 de noi locuri de muncă în economie.
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este organizația reprezentativă a industriei IT din România. Asociația reunește peste 150 de companii membre și promovează de 25 de ani digitalizarea, inovarea și dezvoltarea de politici publice care sprijină valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea economică și socială.
