Administrația publică din România continuă să fie fragmentată, supradimensionată și ineficientă în raport cu rezultatele obținute, iar distribuirea fondurilor publice se face fără criterii clare și echitabile. Aceste concluzii reies din Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat de Cancelaria Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor aferente anului 2024.
Documentul, prezentat de Guvern drept "prima radiografie completă a statului român", analizează structura administrației centrale și locale, situația companiilor de stat, cheltuielile de personal, accesarea fondurilor europene și guvernamentale, precum și performanța serviciilor publice. Executivul susține că publicarea raportului reprezintă "o obligație față de cetățeni", în contextul în care administrația publică a funcționat ani la rând fără transparență reală și fără o imagine unitară asupra dimensiunii aparatului administrativ.
Guvernul recunoaște lipsa transparenței și fragmentarea sistemului administrativ
Potrivit raportului, informațiile privind personalul și costurile instituțiilor publice sunt dispersate între mai multe instituții și baze de date incompatibile între ele, ceea ce îngreunează evaluarea corectă a sistemului public. "Nu există o bază unitară, integrată și standardizată a personalului și posturilor din sectorul public", se arată în document. Datele colectate de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, ANFP, MDLPA sau MIPE diferă semnificativ și folosesc formate și nomenclatoare nearmonizate.
Raportul evidențiază și probleme majore legate de acuratețea datelor administrative. Sistemele de raportare precum FOREXEBUG, REVISAL sau bazele ANFP sunt alimentate manual de mii de raportori locali, ceea ce permite apariția unor erori sistemice.
În plus, autorii raportului au identificat un număr ridicat de angajați cu contracte multiple, inclusiv cazuri în care persoane figurează cu mai multe contracte cu normă întreagă. "Aceste situații ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora și utilizarea resurselor", precizează documentul.
Totodată, analiza a descoperit inconsistențe evidente în datele raportate, inclusiv companii de stat care înregistrează cheltuieli fără venituri.
Discrepanțe majore între județe în alocarea fondurilor publice
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului vizează distribuirea inegală a fondurilor guvernamentale și europene între județe și unități administrativ-teritoriale. Potrivit analizei, investițiile europene s-au concentrat în special în județe precum Cluj, Bihor, Alba sau Ilfov, în timp ce alte regiuni - Teleorman, Vaslui sau Caraș-Severin - au rămas constant subfinanțate. Guvernul avertizează că lipsa unei corelări clare între finanțare, nevoi reale și performanță administrativă contribuie la accentuarea decalajelor teritoriale.
Potrivit raportului, ritmul de contractare a fondurilor din PNRR este "lent și neuniform", iar lipsa contractării la nivel de consilii județene în peste 90% dintre județe este "în mod special îngrijorătoare". Deși unele județe - precum Bihor, Hunedoara, Mehedinți sau Galați - au contractat un număr semnificativ de proiecte în perioada 2021-2025, majoritatea consiliilor județene și a UAT-urilor mici nu aveau contracte semnate până în 2025. Această situație generează riscuri majore de neutilizare a fondurilor și pierderea unor oportunități strategice de dezvoltare.
Doar municipiile și orașele mai mari au contracte relevante în actuala perioadă de finanțare (2021-2027)
O altă observație a raportului arată că doar municipiile și orașele mai mari au reușit, până la jumătatea exercițiului financiar 2021-2027, să încheie contracte europene relevante, în timp ce marea majoritate a comunelor sunt încă absente. "Discrepanțele nu țin doar de geografie, ci și de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor", se menționează în raport.
Din perspectiva fondurilor guvernamentale atrase, cele mai performante UAT-uri (în lei/locuitor) sunt Bunila (Hunedoara), Brebu Nou (Caraș-Severin), Baldovinești (Olt), iar din perspectiva fondurilor europene atrase în perioada 2016-2024 se remarcă Pardinia (Tulcea), Socodor (Arad) și Lelese (Hunedoara). Crevedia (Dâmbovița), Dragoslavele (Argeș), Secuieni (Harghita) sau Izvoare (Dolj) se regăsesc constant în categoriile inferioare privind atât veniturile și cheltuielile din fonduri guvernamentale, cât și europene. De asemenea, în unele cazuri se observă diferențe semnificative între fondurile atrase și cele cheltuite, semnalând probleme de absorbție sau de implementare locală.
Și la nivelul Consiliilor județene sunt consemnate performanțe variate în funcție de sursa de finanțare și de capacitatea de execuție, fiind menționate și exemple relevante pentru fiecare categorie.
Companiile de stat continuă să consume miliarde fără rezultate
Raportul critică și situația companiilor de stat, în special a celor care funcționează pe pierdere și sunt menținute prin subvenții publice. "Companiile de stat subvenționate, în special cele cu pierderi structurale, absorb anual miliarde de lei fără o perspectivă de redresare sau evaluare a performanței reale", se arată în document.
Autorii raportului consideră că sectorul companiilor publice este marcat de dezechilibre majore și recomandă politici mai stricte privind execuția bugetară, dar și procese de reorganizare și consolidare.
Cheltuielile cu personalul, la media UE, dar în creștere
Conform raportului, cheltuielile cu personalul în România au reprezentat 10,1% din PIB, nivel apropiat de media Uniunii Europene. Totuși, documentul subliniază că există state europene cu ponderi semnificativ mai reduse, precum Irlanda (6,2% din PIB), Elveția (7,3%) sau Germania (8,1%). Analiza arată și că România a depășit media europeană în ceea ce privește ponderea angajaților la stat în totalul populației ocupate, după o creștere accentuată începând cu anul 2020.
Guvernul cere digitalizare și restructurarea aparatului administrativ
Executivul susține că dificultățile întâmpinate în colectarea și corelarea datelor reprezintă "încă o dovadă a necesității digitalizării". Raportul a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, iar datele au fost colectate exclusiv din surse oficiale, în formă anonimizată.
În capitolul dedicat soluțiilor, raportul recomandă: reducerea cheltuielilor instituțiilor publice, comasări administrative și reduceri proactive de personal, eficientizarea companiilor de stat, politici mai stricte privind cheltuielile și veniturile bugetare și extinderea digitalizării și integrarea bazelor de date.
Exemple de bune practici în administrație și companii de stat
Raportul subliniază, totuși, că există și exemple pozitive în sectorul public românesc. Unele autorități locale și companii cu capital de stat au reușit să își crească veniturile și să reducă cheltuielile fără impact negativ asupra comunităților. "Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorități publice performează, atât prin creșterea veniturilor din surse multiple, cât și prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunității", se mai arată în document. Raportul concluzionează că reforma administrației publice trebuie să se bazeze pe corelarea clară dintre resurse, performanță și impact, în condițiile în care actualul sistem generează ineficiență și risipă de bani publici.
