Concelex se află în proces de extindere accelerată a portofoliului, pe fondul intensificării investițiilor publice în infrastructură, mobilitate urbană, energie și construcții civile complexe. Compania este implicată în proiecte cu grad ridicat de dificultate tehnică, de la lucrări de infrastructură rutieră și transport public urban până la investiții strategice din sectorul energetic, ceea ce presupune capacitate de coordonare, resurse tehnice solide și un control riguros al execuției. Într-o piață în care termenele de finanțare, disponibilitatea forței de muncă, costurile materialelor și viteza de reacție a administrației publice influențează direct ritmul șantierelor, capacitatea constructorilor de a livra proiecte mari devine un indicator esențial al maturității sectorului. Concelex mizează pe consolidarea competențelor interne, digitalizare, formarea specialiștilor și extinderea în domenii cu potențial ridicat, într-un context în care programele de finanțare europene și naționale pot susține o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii din România. La proiectele aflate în derulare, evoluția activității, riscurile pieței și direcțiile de dezvoltare ale companiei, se referă în continuare Cătălin Vișan, director general adjunct al Concelex.
- La ce proiecte de infrastructură de transport lucrați în această perioadă și ce tipuri de servicii asigurați? La ce valoare se ridică portofoliul total de proiecte al companiei și ce orizont temporal acoperă?
- În prezent, avem trei proiecte majore de infrastructură de transport urban, care combină lucrări de mobilitate rutieră și transport public. Unul dintre cele mai importante este extinderea Bulevardului Ghencea, un proiect complex care vizează modernizarea unei artere esențiale de acces între București și zona Domnești. Lucrările includ lărgirea Prelungirii Ghencea la patru benzi de circulație, pe un tronson de aproximativ 2,46 km, precum și extinderea și modernizarea liniei de tramvai pe o lungime totală de 5,73 km cale dublă. Proiectul integrează și componente importante de infrastructură urbană: amenajarea trotuarelor și a pistelor pentru biciclete, modernizarea iluminatului public cu soluții eficiente energetic, implementarea unui sistem inteligent de management al traficului și lucrări edilitare extinse, inclusiv rețele de utilități și canalizare pluvială. Totodată, realizăm o parcare de tip Park & Ride, cu o capacitate de peste 490 de locuri, concepută pentru a încuraja utilizarea transportului public. În ceea ce privește progresul, acesta diferă în funcție de tronsoane. Pe unele dintre ele am avansat cu montarea liniilor de tramvai la aproximativ 60%, cu lucrările rutiere la circa 40% și am finalizat lucrările edilitare. Termenul estimat de finalizare pentru întregul proiect este prima jumătate a anului 2028.
Un alt proiect major este extinderea, în asociere, a Magistralei 4 de metrou București, Lotul 2 - Tronson Eroii Revoluției - Gara Progresul, care include realizarea a peste 5,6 km de structuri subterane, șase stații noi, șapte intersecții și un depou, cu integrare în magistralele existente și cu termen de finalizare în 2031. În prezent, se lucrează la elaborarea proiectului tehnic, la expertizele tehnice pentru monitorizarea structurilor existente și la obținerea autorizației de construire, în timp ce studiile hidrogeologice, topografice și geotehnice sunt aproape finalizate.
Concelex a câștigat recent și contractul pentru reabilitarea și consolidarea pasajului Bucur Obor, unde va realiza lucrări de consolidare a infrastructurilor existente, înlocuirea suprastructurii și reabilitarea celor două sensuri de circulație, precum și a trotuarelor de serviciu.
Valoarea contractelor semnate depășește 3 miliarde de euro, cu un orizont de execuție de cinci ani.
Prelungirea Ghencea
- Cum a evoluat activitatea companiei în prima jumătate a acestui an și ce estimări aveți pentru următoarele șase luni și pentru perioada 2027-2030?
- Prima jumătate a anului 2026 a adus o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului anterior, principalul motor fiind accelerarea proiectelor finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care au ca termen de finalizare 31 august 2026, precum și câștigarea unor noi contracte. Astfel, am fost selectați de Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) pentru lucrări în cadrul retehnologizării Unității 1 a CNE (Centrala Nuclearoelectrică) Cernavodă, iar recent am semnat și contractul pentru reabilitarea pasajului Bucur Obor. Tot anul acesta am câștigat două proiecte de regenerare urbană în Șimleu Silvaniei: modernizarea promenadei râului Crasna și dezvoltarea unui coridor de mobilitate care integrează piste pentru biciclete, trasee pietonale și spații verzi. Pentru 2026, dar și pe termen mediu, perspectivele rămân pozitive. Avem un portofoliu contractat solid, iar programul SAFE deschide o nouă fereastră investițională cu sume semnificative alocate.
În 2025, am înregistrat o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei, mai mare cu 17% față de anul anterior, și ne-am îmbunătățit profitabilitatea, ajungând la un profit net de 202 milioane de lei, în creștere cu 33% comparativ cu 2024. Pentru 2026, pe fondul volumului ridicat de lucrări în execuție și al extinderii portofoliului, avem ca obiectiv o creștere a cifrei de afaceri cu peste 70%.
Prelungirea Ghencea
- Cum vedeți evoluția investițiilor în infrastructură în 2026 și cum credeți că se va dezvolta aceasta pe termen scurt și mediu? Ce impact estimați că va avea asupra pieței programul SAFE?
- 2026 este un an intens din punct de vedere investițional, datorită atât finalizării termenelor PNRR, cât și programului SAFE. România are o alocare de 16,68 miliarde euro, a doua ca mărime din UE, cu 4,2 miliarde euro destinați continuării A7 și A8. Dincolo de volumul fondurilor, programul SAFE adaugă predictibilitate pe termen mediu și lung, o resursă la fel de valoroasă ca finanțarea în sine. Astfel, investițiile în infrastructura rutieră vor rămâne la un nivel ridicat și în perioada următoare, susținute atât de proiectele deja aflate în execuție, cât și de finanțările prin SAFE. Ne așteptăm ca dezvoltarea infrastructurii feroviare să accelereze, întrucât există finanțare disponibilă, precum și un interes mai clar al autorităților comparativ cu anii anteriori. În București și în Cluj, metroul va rămâne un vector important de investiții, cu mai multe proiecte aflate în diferite stadii. În același timp, infrastructura de sănătate va intra într-o fază de maturizare, pe măsură ce marile proiecte, precum spitalele regionale, se finalizează.
- Ce impedimente ar putea frâna absorbția fondurilor și dezvoltarea proiectelor în termenele asumate?
- Cel mai important factor de risc rămâne capacitatea instituțională a statului de a absorbi administrativ creșterile masive de volum. Există un decalaj real: procesele administrative nu țin ritmul șantierului, pentru că digitalizarea aparatului de stat întârzie, ceea ce se traduce în sincope la avizare, recepție și decontare. Al doilea impediment este lipsa unei viziuni coerente privind forța de muncă. În condițiile unui deficit de resursă umană cunoscut inclusiv la nivelul autorităților, a fost adoptată recent o ordonanță de urgență care a blocat procesul de obținere a avizelor necesare aducerii lucrătorilor străini în țară și va avea un impact semnificativ negativ pe termen lung, îngreunând procesele de angajare. Fără o soluție clară pentru forța de muncă, riscăm să avem finanțare disponibilă, dar capacitate de execuție insuficientă.
Prelungirea Ghencea
- Care sunt principalele provocări pe care le întâmpinați în prezent în industria construcțiilor?
- Cea mai mare provocare este deficitul de forță de muncă calificată. Sectorul a atins un maxim istoric de angajați, dar cererea a crescut mai rapid decât oferta. Salariul minim în construcții a crescut cu aproape 53% în cinci ani. Concurăm cu Vestul Europei, dar totuși nu reușim să acoperim întregul necesar. Nu este o problemă conjuncturală, ci structurală, având în vedere evoluția demografică, astfel că statul trebuie să asigure un climat favorabil importului de forță de muncă. Din păcate, OUG nr. 32/2026 are efectul contrar. Susținem și înțelegem obiectivele ordonanței, însă, în această formă, riscul major este să limităm accesul la forță de muncă exact în sectoarele care susțin creșterea economică. A doua provocare o reprezintă fluctuațiile de cost la materiile prime, pe fondul instabilității geopolitice. Înregistrăm deja creșteri de până la 25% pentru anumite produse și, chiar dacă situația s-ar stabiliza rapid, impactul la nivel de costuri se va resimți pe un orizont de câteva luni, chiar de jumătate de an.
Prelungirea Ghencea
- Nominalizați direcțiile de acțiune viitoare pentru dezvoltarea companiei. Vizați extinderea și în alte sectoare de activitate?
- În perioada următoare, ne concentrăm pe creșterea eficienței operaționale și pe consolidarea capacităților interne. În acest sens, în primul rând, investim în digitalizare, nu ca tendință, ci ca necesitate operațională. De la optimizări ale sistemelor ERP (Enterprise Resource Planning) și DMS (Document Management System) la BIM (Building Information Modeling), prioritizăm implementările care reduc timpul de lucru, optimizează coordonarea și asigură suportul pentru decizii bazate pe date. Investim în același timp în oameni, prin programe structurate de formare a specialiștilor. Deficitul de personal calificat este o realitate a pieței, iar soluția pe termen lung nu o poate da doar mediul privat, ci este nevoie de programe educaționale în sistemul formal de învățământ pentru instruirea specialiștilor. Nu în ultimul rând, urmărim să ne consolidăm prezența în arii unde avem experiență puternică și capabilități demonstrate, precum energie, infrastructură și construcții civile complexe. În același timp, dorim să ne extindem către segmente care vor susține economia viitorului, bazată pe noile tehnologii.
