Cu un buget de 2,5 miliarde de lei alocat pentru 2026 și un portofoliu de aproape 1.000 de proiecte aflate în implementare la nivel național, Compania Națională de Investiții (CNI) își concentrează strategia pe finalizarea obiectivelor aflate în stadii avansate și pe menținerea unui ritm susținut al investițiilor publice. Potrivit directorului general al Companiei, Manuela Irina Pătrășcoiu, prioritățile vizează infrastructura educațională, medicală, sportivă și culturală, în paralel cu accelerarea digitalizării și optimizarea managementului proiectelor. Pentru anul 2026, compania estimează recepția și darea în folosință a peste 200 de obiective, în pofida constrângerilor bugetare și legislative care afectează sectorul construcțiilor. În interviul acordat revistei Agenda Construcțiilor, șefa CNI vorbește despre marile investiții aflate în execuție - de la stadioane și spitale regionale până la proiecte universitare și infrastructură rutieră -, despre provocările generate de volatilitatea pieței și schimbările legislative, dar și despre rolul infrastructurii publice în consolidarea rezilienței naționale și reducerea disparităților dintre comunități.
- Care sunt principalele proiecte aflate în prezent în execuție sub coordonarea CNI și ce stadiu de implementare au acestea?
- În prezent, Compania Națională de Investiții (CNI) gestionează un portofoliu extins, concentrat atât pe finalizarea obiectivelor demarate în anii anteriori, cât și pe implementarea unor proiecte emblematice. Printre cele mai importante investiții aflate în derulare se numără proiecte din domeniul educației și culturii, precum reabilitarea sediului istoric al Academiei Române, construirea unui cămin studențesc pentru Universitatea de Vest din Timișoara și restaurarea Palatului Universității din București. În domeniul sportului sunt vizate realizarea sălilor polivalente din Brașov și Tulcea, dar și dezvoltarea unor stadioane de referință, precum "Gheorghe Hagi" din Constanța și Arena Multifuncțională Dinamo. În zona sănătății și a infrastructurii se află în derulare Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Spitalul Orășenesc Sinaia și drumul județean DJ 102I Valea Doftanei, un proiect strategic pentru descongestionarea traficului către centrul țării. De asemenea, portofoliul include Centrul pentru optică de mare putere din orașul Măgurele, județul Ilfov.
- Care sunt domeniile prioritare de investiții pe termen scurt și mediu?
- CNI își aliniază strategia cu direcțiile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, concentrându-se pe domenii cu impact social major și pe implementarea standardelor moderne de eficiență. O prioritate majoră o reprezintă educația timpurie, prin Programul "Sfânta Ana", care vizează extinderea rețelei naționale de creșe. Sunt implementate proiecte-tip moderne, adaptate diferitelor dimensiuni, construite la standarde nZEB, cu utilizarea surselor regenerabile și cu facilități complete pentru copii. În domeniul sănătății, modernizarea infrastructurii medicale continuă, cu accent pe spitale județene și centre specializate, în conformitate cu cele mai recente norme europene privind siguranța sanitară. În domeniul sportului sunt dezvoltate baze sportive multifuncționale pentru comunități, dar și arene de mari dimensiuni, capabile să găzduiască competiții internaționale. Totodată, investițiile în cultură și patrimoniu vizează restaurarea monumentelor istorice și transformarea acestora în spații culturale moderne, echipate cu tehnologie de ultimă generație.
- Cum evaluați ritmul actual de implementare a investițiilor publice prin CNI și ce măsuri aveți în vedere pentru accelerarea acestora?
- Ritmul actual de implementare a investițiilor derulate prin CNI poate fi caracterizat drept unul susținut și stabil, în pofida unui context marcat de constrângeri bugetare, presiuni inflaționiste în sectorul construcțiilor și ajustări legislative recente. Capacitatea companiei de a menține un volum ridicat de livrabile este reflectată de estimarea pentru anul 2026, când peste 200 de obiective urmează să fie recepționate și date în folosință. Această performanță este rezultatul unei abordări integrate, care combină managementul operațional riguros cu instrumente moderne de monitorizare și control. La nivel intern, am consolidat mecanismele de urmărire a progresului fizic și financiar al proiectelor, prin introducerea unor sisteme digitale care permit o vizibilitate în timp real asupra stadiului fiecărui obiectiv. Această transparență operațională facilitează identificarea timpurie a blocajelor și intervenția punctuală înainte ca acestea să genereze întârzieri semnificative. În paralel, am optimizat fluxurile administrative, în special în ceea ce privește analiza și aprobarea documentațiilor, precum și comunicarea cu beneficiarii și antreprenorii. Digitalizarea proceselor de depunere și evaluare a solicitărilor reduce timpii de răspuns și contribuie la creșterea predictibilității în derularea proiectelor. Totodată, menținerea ritmului de execuție trebuie analizată și în raport cu cadrul normativ în vigoare. Prevederile OUG nr. 87/2025 introduc o condiționalitate importantă: pentru obiectivele cu un stadiu fizic sub 50% la momentul intrării în vigoare, ritmul de execuție în anul 2026 trebuie redus cu 50%. Această măsură are un impact direct asupra planificării, impunând actualizarea graficelor de execuție și extinderea duratei contractuale. În acest context, strategia CNI nu vizează doar accelerarea propriu-zisă a lucrărilor, ci mai ales optimizarea alocării resurselor. Ne concentrăm pe prioritizarea proiectelor aflate în stadii avansate, unde finalizarea rapidă poate genera beneficii imediate pentru comunități, și pe menținerea unui echilibru între ritmul de execuție și sustenabilitatea financiară a portofoliului. În concluzie, ritmul investițiilor este rezultatul unui echilibru între ambiția de livrare și constrângerile sistemice. Prin măsuri de digitalizare, disciplină contractuală și prioritizare strategică, CNI își consolidează capacitatea de a livra proiecte relevante într-un cadru predictibil și eficient.
- Ce buget are CNI pentru investiții în anul 2026 și în ce măsură acesta va permite extinderea programelor?
- Conform Legii bugetului de stat pe anul 2026, nr. 43/2026, pentru Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS), derulat de Compania Națională de Investiții, este alocată suma de 2,5 miliarde lei. Acest buget are ca obiectiv principal asigurarea continuității investițiilor aflate deja în derulare, în contextul unui portofoliu extins, care cuprinde aproximativ 1.000 de obiective în implementare la nivel național. Prioritatea pentru 2026 este menținerea unui ritm stabil al lucrărilor și securizarea fluxurilor de plată către constructori, astfel încât proiectele aflate în execuție să poată fi finalizate fără întârzieri. În ceea ce privește extinderea programelor, abordarea pentru anul 2026 este una echilibrată și orientată spre eficiență investițională. Strategia CNI urmărește prioritizarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție, pentru creșterea numărului de obiective recepționate și date în folosință, utilizarea eficientă a resurselor disponibile, prin etapizarea investițiilor și corelarea finanțării cu gradul de maturitate al proiectelor, precum și completarea fondurilor de la bugetul de stat cu surse externe de finanțare, inclusiv programe europene și mecanisme precum PNRR, pentru a susține atât finalizarea investițiilor începute, cât și lansarea unor noi obiective cu impact public și social. În acest context, posibilitatea extinderii programelor va depinde atât de ritmul de execuție al proiectelor aflate în derulare, cât și de capacitatea de atragere a finanțărilor complementare, astfel încât dezvoltarea portofoliului să rămână sustenabilă din punct de vedere bugetar.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în derularea proiectelor?
- Derularea proiectelor de investiții publice la scară națională implică un set complex de provocări, generate de interdependența dintre factori administrativi, economici, tehnici și instituționali. În cazul CNI, aceste provocări nu sunt izolate, ci apar frecvent în lanț, necesitând o abordare integrată și mecanisme flexibile de răspuns. O primă categorie majoră o reprezintă calitatea și completitudinea documentațiilor inițiale furnizate de beneficiari. În practică, apar frecvent situații în care documentele juridice, precum extrasele de carte funciară și clarificările privind regimul proprietății, sau cele urbanistice nu sunt pe deplin actualizate ori conforme. Aceste deficiențe generează întârzieri încă din fazele incipiente ale proiectelor și pot conduce la blocaje administrative sau chiar la necesitatea reluării unor proceduri. În al doilea rând, dinamica pieței construcțiilor rămâne un factor de presiune constant. Volatilitatea prețurilor la materiale, fluctuațiile costurilor cu forța de muncă și dificultățile din lanțurile de aprovizionare afectează direct predictibilitatea execuției. În acest context, CNI aplică mecanismele legale de ajustare a prețurilor, însă aceste instrumente trebuie gestionate cu atenție pentru a menține echilibrul între sustenabilitatea financiară și continuitatea lucrărilor. O altă provocare semnificativă ține de capacitatea operațională a antreprenorilor. Deși procedurile de achiziție publică sunt concepute pentru a selecta operatori economici solizi, realitatea din teren arată că anumite companii se confruntă cu dificultăți financiare sau de mobilizare a resurselor. Aceste situații pot conduce la întârzieri sau chiar la blocaje în execuție, motiv pentru care CNI a consolidat mecanismele de monitorizare și intervenție, inclusiv prin măsuri contractuale ferme. De asemenea, complexitatea proceselor de avizare și coordonare instituțională reprezintă un factor critic. Proiectele de infrastructură implică multiple entități - autorități locale, furnizori de utilități, instituții de reglementare -, iar sincronizarea acestora este esențială. Întârzierile în obținerea avizelor, descoperirea unor rețele necartografiate sau necesitatea descărcărilor arheologice pot afecta semnificativ graficul de execuție. Nu în ultimul rând, cadrul bugetar și legislativ influențează în mod direct ritmul și continuitatea investițiilor. Limitările bugetare impun o prioritizare atentă a proiectelor, iar modificările legislative pot introduce condiționalități suplimentare, care necesită ajustări rapide în planificare și execuție. În fața acestor provocări, abordarea CNI se bazează pe trei direcții principale: creșterea rigurozității în etapele de pregătire a proiectelor, consolidarea monitorizării în faza de execuție și flexibilitatea în adaptarea la schimbările din mediul economic și legislativ. Astfel, provocările nu sunt doar obstacole, ci și factori care determină evoluția continuă a modului în care sunt gestionate investițiile publice, contribuind la profesionalizarea și eficientizarea întregului proces.
- Există în planul CNI proiecte care pot contribui la consolidarea capacității de apărare?
- Mandatul CNI este definit în mod clar de cadrul legislativ, respectiv OG nr. 25/2001, și vizează dezvoltarea infrastructurii civile de interes public. Cu toate acestea, în actualul context geopolitic și de securitate, este din ce în ce mai evident faptul că granița dintre infrastructura civilă și cea strategică devine tot mai permeabilă, în special în ceea ce privește conceptul de infrastructură cu utilizare duală. În acest sens, deși CNI nu implementează proiecte cu destinație militară, o parte semnificativă a investițiilor derulate contribuie indirect la consolidarea capacității de răspuns a statului. Infrastructura rutieră modernizată, în special la nivel județean și regional, facilitează mobilitatea rapidă a resurselor și a intervențiilor în situații de urgență. În același timp, dezvoltarea unităților medicale moderne - spitale, centre de specialitate sau infrastructură de urgență - crește capacitatea sistemului sanitar de a face față unor situații critice, inclusiv celor generate de crize majore sau de evenimente neprevăzute. De asemenea, investițiile în baze sportive sau infrastructură publică multifuncțională pot avea, în anumite contexte, un rol complementar în gestionarea situațiilor de criză, fie prin asigurarea de spații pentru organizare, fie prin suport operațional. Aceste funcțiuni nu sunt primare, dar devin relevante în scenarii de reziliență și răspuns integrat. Prin urmare, rolul CNI în consolidarea capacității de apărare este unul indirect, dar relevant, fiind subsumat obiectivului mai larg de întărire a rezilienței naționale prin infrastructură modernă, robustă și adaptabilă.
- Cum vedeți rolul CNI în susținerea rezilienței naționale pe termen mediu și lung?
- Pentru CNI, reziliența nu este doar un concept abstract, ci se traduce în capacitatea infrastructurii noastre de a rămâne funcțională și utilă. Așa cum am subliniat constant, investițiile publice reprezintă un motor esențial al dezvoltării economice, dar și un pilon al stabilității sociale. În acest sens, programele de modernizare a infrastructurii medicale - de la spitale județene până la centre de excelență precum Institutul Regional de Oncologie Timișoara sau Spitalul "Agrippa Ionescu" - contribuie direct la consolidarea capacității sistemului sanitar de a răspunde unor nevoi complexe și imprevizibile. Nu vorbim doar despre extinderea capacității, ci despre crearea unor unități adaptate standardelor moderne, capabile să funcționeze eficient în orice scenariu. Un alt element definitoriu îl reprezintă intervențiile în comunitățile mici și medii. Prin dezvoltarea de utilități, baze sportive și așezăminte culturale, inclusiv în zonele rurale sau slab dezvoltate, CNI contribuie la reducerea disparităților teritoriale și la limitarea fenomenului de depopulare. O comunitate devine rezilientă atunci când are acces la servicii de bază și la oportunități de dezvoltare, indiferent de poziționarea geografică.
În același timp, integrarea standardelor de eficiență energetică și utilizarea tehnologiilor moderne transformă aceste investiții în active sustenabile pe termen lung. Clădirile eficiente energetic nu doar reduc costurile operaționale, ci cresc autonomia și capacitatea de adaptare a comunităților în fața unor eventuale crize energetice. În esență, rolul CNI depășește dimensiunea strict constructivă. Prin natura și distribuția investițiilor, compania contribuie la construirea unui sistem infrastructural coerent, care susține funcționarea continuă a serviciilor publice, întărește coeziunea socială și oferă statului instrumentele necesare pentru a gestiona perioade de incertitudine și transformare.
În completarea acestor direcții strategice, Compania Națională de Investiții continuă dezvoltarea infrastructurii educaționale prin Programul guvernamental de construire de creșe "Sfânta Ana", unul dintre cele mai importante proiecte naționale dedicate educației timpurii. Finanțarea acestor obiective de investiții, care vizează construirea primelor creșe de stat din ultimele trei decenii, este asigurată atât prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, subprogramul "Unități și instituții de învățământ de stat", cât și prin fonduri din PNRR, în cadrul Componentei C15 - Educație. Noile creșe sunt proiectate după standarde moderne, sustenabile și prietenoase cu mediul, energia necesară fiind asigurată parțial din surse regenerabile, inclusiv prin utilizarea panourilor fotovoltaice. Fiecare clădire este organizată în trei nuclee funcționale distincte - zona administrativă, zona destinată copiilor și zona spațiilor tehnico-gospodărești - și include dormitoare, camere de joacă, vestiare, grupuri sanitare, spații pentru servirea mesei, cabinet medical, precum și funcțiuni auxiliare, precum spălătorie, călcătorie, biberonerie și bucătărie. Rezultatele acestui program confirmă capacitatea de implementare și impactul direct al investițiilor: până în prezent au fost inaugurate 68 de obiective în cadrul Programului guvernamental de construire de creșe "Sfânta Ana", dintre care 22 de creșe doar în anul 2026, demonstrând că alocările bugetare din 2026 vor susține nu doar continuitatea proiectelor aflate în execuție, ci și extinderea unor investiții strategice cu efect direct asupra comunităților și familiilor din întreaga țară.
Un alt exemplu relevant al capacității CNI de a gestiona investiții majore, cu impact strategic asupra infrastructurii publice, este proiectul "Răspunsul sectorului public din România la COVID-19 II", al cărui cost total, conform contractului de finanțare, se ridică la peste 210 milioane de euro. Proiectul are ca obiectiv consolidarea capacității sistemului sanitar românesc de a răspunde situațiilor sistemice de urgență sanitară, contribuind atât la restabilirea și conservarea integrității sistemului medical pe termen mediu, cât și la creșterea rezilienței și îmbunătățirea funcționării acestuia pe termen lung. Implementat în perioada iunie 2021 - decembrie 2029, proiectul susține reabilitarea, reamenajarea și extinderea a 26 de unități sanitare din întreaga țară, dintre care 7 obiective sunt recepționate până în prezent, 16 obiective se află în execuție, iar 3 obiective sunt în promovare, astfel încât acestea să fie mai bine pregătite pentru gestionarea unor eventuale pandemii viitoare și pentru reducerea presiunii asupra sectorului spitalicesc public. Acest tip de investiții demonstrează că strategia de finanțare a CNI nu se rezumă exclusiv la alocările din bugetul de stat, ci valorifică în mod activ și sursele complementare de finanțare pentru dezvoltarea unor proiecte esențiale în domenii-cheie precum sănătatea și educația. Alături de Programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana”, aceste investiții confirmă faptul că bugetul alocat pentru 2026 creează premisele pentru continuarea și extinderea unor programe cu impact structural major asupra infrastructurii publice din România
