Într-un context regional marcat de tensiuni de securitate și de accelerarea consolidării flancului estic al NATO, Ministerul Apărării Naționale (MApN) derulează unul dintre cele mai ample programe de investiții în infrastructura militară din ultimele decenii. Cu un buget al apărării de 49,4 miliarde lei în 2026, echivalentul a 2,45% din PIB, și alocări de 2,82 miliarde lei pentru lucrări de infrastructură, MApN își propune să accelereze implementarea proiectelor de investiție imobiliară. În prezent, Direcția domenii și infrastructuri (DDI), structura din cadrul MApN care asigura administrarea patrimoniului imobiliar și avizarea proiectelor de investiții, gestionează 338 de proiecte aflate în diferite stadii de implementare, printre care se află dezvoltarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu - investiție estimată la peste 12 miliarde lei,dar și obiective strategice precum cele de la Câmpia Turzii, Sibiu, Vlădeni sau Constanța. Despre prioritățile investiționale în infrastructură ale Armatei României, impactul creșterii bugetului apărării și provocările implementării unor proiecte de asemenea anvergură au vorbit, într-un interviu acordat revistei Agenda Construcțiilor, cpt. ing. Bogdan-Ionuț Neacșiu și cpt. ing. Daniela Andonie, reprezentanți ai Direcției domenii și infrastructuri din cadrul MApN.
- Care sunt principalele proiecte de investiții în derulare în acest moment la nivelul MApN și în ce stadiu se află acestea?
- Dintre lucrările semnificative ale Ministerului Apărării Naționale, care se implementează prin grija Direcției domenii și infrastructuri, amintim infrastructura Bazei 57 Aeriene din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2019, valoarea totală a investiției fiind de 12,17 miliarde lei, respectiv circa 2,57 miliarde euro. Realizarea investiției imobiliare este împărțită în patru etape, pe o perioadă de circa 20 de ani, prioritate având lucrările de asigurare a utilităților, amenajarea terenului, realizarea pistei de decolare-aterizare și a zonelor de mișcare aeroportuară. Lucrările au început în anul 2023. Finalizarea investiției, în funcție de alocările bugetare, este estimată pentru anul 2040. Un alt obiectiv este realizarea infrastructurii - zona operațională - în cazarma 1833 Câmpia Turzii, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 754/2018, valoarea totală a investiției fiind de 1,67 miliarde lei. Lucrările au fost începute în anul 2023 și au termen de finalizare în 2030. De asemenea, se află în implementare realizarea infrastructurii în cazarma 3600 Mihai Bravu, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 309/2021, valoarea totală a investiției fiind de 1,14 miliarde lei. Lucrările pentru prima etapă de implementare au început în septembrie 2024, durata de execuție fiind de 48 de luni.Un alt proiect vizează realizarea infrastructurii necesare Școlii de Instruire a Forțelor pentru Operații Speciale în cazarma 1181 Vlădeni, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost reaprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 483/2025, valoarea totală a investiției fiind de 771,34 milioane de lei. Lucrările pentru faza I de execuție au început în luna mai 2024 și au termen de finalizare în noiembrie 2027, urmând ca faza a II-a să fie contractată și executată în termen de 34 de luni.
Totodată, este în curs realizarea infrastructurii necesare Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est în cazarma 562 Sibiu, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost reaprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1258/2022, valoarea totală a investiției fiind de 749,15 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2021, primele două etape ale investiției fiind finalizate, iar cea de-a treia și ultima etapă aflându-se într-un stadiu avansat de execuție, cu termen preconizat pentru finalul anului 2026. În derulare sunt și lucrările de infrastructură necesare funcționării Colegiului Național Militar "Alexandru Ioan Cuza" în cazarma 3607 Constanța, investiție ai cărei indicatori tehnico-economici au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 309/2021, valoarea totală a investiției fiind de 206,7 milioane de lei. Lucrările au fost demarate în luna mai 2025 și au o durată de implementare de 48 de luni.
- Ce proiecte majore aveți în plan pentru următorii ani și care sunt prioritățile strategice care stau la baza selecției acestora?
- Pentru perioada următoare, prioritățile investiționale vizează continuarea procesului de modernizare și extindere a infrastructurii militare, în concordanță cu obiectivele asumate de România în cadrul NATO și cu evoluțiile actuale ale mediului de securitate regional. Pe termen mediu, principalele investiții vizează realizarea infrastructurii aferente programelor de înzestrare esențiale. Selecția acestor investiții are la bază criterii precum necesitatea operațională, creșterea interoperabilității cu aliații NATO, eficiența logistică și adaptarea la noile provocări de securitate, inclusiv în domeniul cibernetic și al amenințărilor hibride.
- Cum influențează actualul context geopolitic și de securitate din regiune deciziile privind investițiile în infrastructura militară și capabilitățile de apărare?
- Actualul context geopolitic și de securitate din regiunea Mării Negre determină o reevaluare continuă a priorităților privind infrastructura militară și dezvoltarea capacităților de apărare. Astfel, deciziile investiționale sunt orientate către modernizarea și dezvoltarea bazelor militare, precum și către creșterea nivelului de interoperabilitate cu structurile NATO. Prin urmare, contextul regional actual confirmă faptul că infrastructura militară modernă reprezintă un element esențial al capacității de descurajare și apărare, iar investițiile realizate contribuie atât la consolidarea securității naționale, cât și la întărirea posturii de apărare colectivă a NATO.
- Care este valoarea bugetului de care dispune MApN în 2026 și ce fonduri vor fi alocate pentru investiții? În ce măsură creșterea bugetului alocat apărării se reflectă concret în accelerarea sau extinderea proiectelor de investiții?
- În conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2026 a bugetului de stat pe anul 2026, bugetul apărării prevede 49,4 miliarde lei, reprezentând 2,45% din PIB, din care 18,6 miliarde lei, respectiv 37,58% din bugetul apărării, sunt destinate achiziționării de echipamente majore și activităților de cercetare asociate. Această alocare marchează o creștere de aproximativ 19% comparativ cu bugetul apărării corespunzător anului 2025. Pentru perioada 2027-2029, media alocărilor bugetare pentru apărare se situează peste 3% din PIB, din care 44% sunt destinate achiziționării de echipamente majore și activităților de cercetare, ceea ce asigură un cadru favorabil pentru atingerea obiectivului de 3,5% pentru investiții directe în apărare mai devreme de anul 2035.
Pentru lucrările de investiții în infrastructură, în anul 2026 au fost alocate 2,82 miliarde lei, fonduri suficiente pentru continuarea implementării obiectivelor de investiții destinate îmbunătățirii condițiilor de instruire și de cazare ale militarilor, precum și creșterii capacității de apărare și securitate regională. Creșterea procentului din PIB alocat bugetului apărării la 2,5%, începând cu anul 2023, a facilitat alocarea suplimentară de fonduri pentru implementarea proiectelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii militare, aspect care a permis o creștere semnificativă a numărului de obiective de investiții aprobate în Consiliul Tehnico-Economic al MApN în ultimii trei ani. În acest moment, la nivelul Direcției domenii și infrastructuri se află, în diferite stadii de implementare, 338 de proiecte de investiții, unele de nivel major.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în implementarea proiectelor de investiții - financiare, birocratice, logistice - și cum sunt acestea gestionate?
- Implementarea proiectelor de investiții în domeniul apărării se desfășoară într-un context geopolitic regional complex, marcat de necesitatea accelerării modernizării infrastructurii militare și a consolidării capacităților de apărare. Principalele provocări sunt legate de creșterea costurilor materialelor și echipamentelor, complexitatea procedurilor de achiziție, cerințele ridicate de securitate și interoperabilitate NATO, precum și presiunile logistice generate de actualul context de securitate. Pentru gestionarea acestora, MApN urmărește optimizarea proceselor administrative, digitalizarea fluxurilor de lucru, consolidarea managementului de proiect și dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici.
- Cum contribuiți, prin aceste investiții, la modernizarea infrastructurii militare și la creșterea interoperabilității cu aliații NATO?
- Investițiile în infrastructura militară contribuie indirect la consolidarea capacității de apărare și la întărirea posturii NATO pe flancul estic. Prin aceste investiții este îmbunătățită capacitatea de sprijin pentru forțele aliate, desfășurarea exercițiilor multinaționale și interoperabilitatea cu structurile NATO.
- Cât de importantă este accelerarea investițiilor în apărare în actualul context al conflictelor internaționale și ce riscuri există în cazul unor întârzieri?
- Accelerarea investițiilor în apărare reprezintă o necesitate strategică în actualul context regional și internațional, marcat de instabilitate și de transformări rapide ale mediului de securitate. Modernizarea infrastructurii militare și logistice contribuie direct la creșterea capacității de reacție, a mobilității și a rezilienței operaționale, precum și la consolidarea rolului României în cadrul NATO. Întârzierile în implementarea proiectelor pot genera riscuri importante, precum creșterea costurilor, afectarea calendarului de modernizare, diminuarea capacității de interoperabilitate și vulnerabilități în raport cu noile provocări de securitate. În acest context, MApN urmărește accelerarea implementării proiectelor de investiții, simplificarea procedurilor administrative și consolidarea cooperării cu partenerii instituționali, astfel încât investițiile imobiliare să răspundă eficient cerințelor actuale de securitate.
