Ghallard Sys, companie specializată în supervizare, dirigenție de șantier și consultanță tehnică pentru construcții, traversează o perioadă de expansiune susținută, pe fondul creșterii investițiilor publice în sănătate, infrastructură strategică, patrimoniu și facilități sportive. Compania are în prezent 88 de proiecte în portofoliu, cu o valoare cumulată a investițiilor de peste 6 miliarde lei, și estimează pentru 2026 o cifră de afaceri de peste 17 milioane de lei, după ce a încheiat anul trecut la 15,3 milioane de lei, aproape dublu față de nivelul din 2024. În portofoliul actual se regăsesc proiecte majore precum Spitalul Clinic de Urgență "Prof. dr. Agrippa Ionescu", restaurarea Palatului Universității din București, investiții NATO sau Stadionul "Nicolae Dobrin" din Pitești. Pentru perioada 2027-2030, compania mizează pe extinderea utilizării BIM, integrarea inteligenței artificiale în managementul operațional și consolidarea echipelor tehnice, într-o piață în care digitalizarea și capacitatea de coordonare devin esențiale pentru implementarea proiectelor publice complexe. Interviu cu George Cococi, director general al Ghallard Sys.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și în ce stadii se află aceste proiecte?
- Ghallard Sys are în prezent 88 de proiecte în portofoliu, acoperind domenii precum sănătatea, învățământul, patrimoniul, infrastructura militară și infrastructura sportivă. Valoarea cumulată a investițiilor depășește 6 miliarde lei și confirmă orientarea pieței publice din România spre modernizare, consolidare și reziliență pentru infrastructura existentă. În zona medicală, Spitalul Clinic de Urgență "Prof. dr. Agrippa Ionescu" din Balotești se află la aproximativ 82% execuție. Este un proiect de 456 milioane de lei, cu cerințe tehnice ridicate și cu o etapă finală care impune coordonare atentă pentru a susține punerea în funcțiune la timp. Tot în sănătate, lucrăm la Spitalul Județean de Urgență Vâlcea, unde intervențiile asupra corpului C5, monument istoric, cer echilibru între conservare și standardele unei infrastructuri medicale moderne.
În zona patrimoniului public, asigurăm dirigenția de șantier pentru restaurarea Palatului Universității din București și pentru sediul istoric al Academiei Române, împreună cu noul corp AULA. Sunt proiecte diferite ca amploare și funcțiune, dar apropiate prin complexitatea intervențiilor și prin nevoia de a corela soluțiile tehnice cu valoarea arhitecturală a clădirilor. Palatul Universității, evaluat la aproximativ 292 milioane de lei, include consolidare structurală, restaurare arhitecturală și reabilitarea completă a instalațiilor, iar la Academia Română accentul cade pe păstrarea caracterului istoric și pe integrarea unui corp nou cu funcțiune complementară.
În domeniul infrastructurii strategice și de apărare, avem proiecte în București, Tuzla, Borcea, Mihai Bravu, Târgoviște și Sibiu. La Cazarma 562 Sibiu sunt în desfășurare lucrările pentru Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO, iar în mai 2026 a fost emis și ordinul de începere pentru proiectul NATO NSIP (Programul NATO de Investiții în Securitate) de la Borcea, care vizează o facilitate off-base pentru stocarea combustibilului de aviație. Aceste proiecte cer standarde foarte ridicate de securitate, conformitate și coordonare operațională.
În sectorul sportiv, Stadionul "Nicolae Dobrin" din Pitești se află în etapa inițială de execuție și este gândit ca un complex multifuncțional la standarde UEFA, categoria 4. În paralel, urmărim și lucrările pentru Sala Polivalentă din Slobozia, un proiect orientat spre competiții și evenimente publice.
Serviciile noastre includ dirigenție de șantier, supervizare, consultanță tehnică, coordonare SSM (securitate și sănătate în muncă) și monitorizarea conformității lucrărilor în raport cu cerințele contractuale și normative. Provocarea principală rămâne corelarea ritmului de execuție cu procesele administrative și financiare ale investițiilor publice. În proiectele complexe, viteza de reacție, claritatea deciziilor și capacitatea de coordonare influențează direct calitatea implementării.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și pentru perioada 2027-2030?
- Anul 2025 a fost pentru Ghallard Sys o etapă de consolidare operațională și de maturizare. Cifra de afaceri a crescut de la 8,8 milioane de lei în 2024 la 15,3 milioane de lei în 2025, iar această evoluție a fost susținută de extinderea portofoliului, dezvoltarea echipelor și investițiile în digitalizarea activității interne. Primele luni din 2026 confirmă un ritm bun al activității, susținut mai ales de proiectele aflate în execuție avansată în sănătate, infrastructură strategică și patrimoniu construit. Pentru anul în curs, estimăm depășirea pragului de 17 milioane de lei cifră de afaceri, cu accent pe consolidarea capacității de coordonare și pe menținerea unui nivel ridicat de calitate.
Pentru perioada 2027-2030, vedem în continuare investiții importante în infrastructură strategică, apărare, sănătate și patrimoniu public. În paralel, crește cererea pentru servicii tehnice care integrează digitalizare, trasabilitate și monitorizare operațională în timp real. Piața infrastructurii publice traversează o transformare accelerată, iar diferența va fi făcută de companiile care reușesc să păstreze echilibrul între ritmul de implementare, controlul calității și capacitatea de adaptare.
- Ce v-ați propus, la nivelul activității companiei, pentru următorii patru ani, în ceea ce privește investițiile în extinderea activității, personal, digitalizare și alte direcții de dezvoltare?
- Pentru următorii patru ani, strategia Ghallard Sys urmărește trei direcții: dezvoltare tehnologică, consolidarea echipelor tehnice și creșterea capacității de gestionare a proiectelor complexe. Prima direcție este îmbunătățirea platformei interne de management operațional, deja folosită pentru trasabilitatea documentației, coordonarea fluxurilor de aprobare, monitorizarea execuției și raportarea tehnică. În etapa următoare, platforma va integra funcționalități bazate pe inteligență artificială pentru analiza predictivă a riscurilor, identificarea decalajelor de execuție și optimizarea proceselor de raportare și monitorizare. În construcții, datele sunt tot mai multe, iar timpul de reacție contează tot mai mult.
A doua direcție este extinderea utilizării metodologiei BIM în proiectele publice. În contextul calendarului european care prevede implementarea BIM în investițiile publice până în anul 2028, vedem această tranziție ca pe o schimbare firească în modul de administrare a proiectelor. Astăzi aplicăm cerințe BIM acolo unde sunt prevăzute contractual sau solicitate de beneficiar. Pasul următor este extinderea graduală a acestei abordări la întregul portofoliu. Pentru activitatea de supervizare și dirigenție de șantier, BIM ajută la coordonare interdisciplinară, la reducerea pierderilor de informație și la o mai bună predictibilitate în execuție.
Investiția în oameni rămâne una dintre componentele centrale ale strategiei noastre. Deficitul de specialiști continuă să fie una dintre cele mai importante provocări ale industriei construcțiilor, iar colaborarea cu mediul universitar devine esențială. Parteneriatul cu Universitatea Tehnică de Construcții București continuă și în 2026 prin programe de practică și mentorat desfășurate în proiecte active. Experiența acumulată direct în șantier rămâne una dintre cele mai eficiente forme de pregătire profesională pentru viitorii ingineri.
- Cum vedeți evoluția cererii de construcții speciale și clădiri publice în 2026 și ce estimări aveți pe termen scurt și mediu?
- Cererea pentru construcții speciale și clădiri publice rămâne ridicată în 2026, dar piața trece printr-o reașezare vizibilă. Finalizarea etapelor asociate PNRR și schimbarea priorităților investiționale la nivel european influențează ritmul unor proiecte, mai ales al celor aflate la început de drum. În acest an vedem o concentrare puternică pe finalizarea proiectelor deja începute și pe respectarea termenelor asumate prin finanțările europene. Această etapă pune presiune pe întregul lanț de implementare, de la beneficiar și proiectant până la antreprenor și echipele de supervizare. În paralel, unele investiții aflate în faze incipiente avansează într-un ritm mai prudent, pe fondul unei recalibrări bugetare și al unui ritm administrativ mai lent. În același timp, infrastructura strategică, reziliența și apărarea devin tot mai importante. Programele europene dedicate consolidării capacităților operaționale și de securitate vor influența semnificativ piața în anii următori. Asta înseamnă proiecte cu cerințe tehnice și standarde de conformitate mai ridicate, iar infrastructura militară, logistică și critică va avea o pondere mai mare în piața construcțiilor publice. Sănătatea, educația și patrimoniul construit vor continua să genereze proiecte relevante. Totuși, nivelul de complexitate este mai ridicat decât în anii anteriori. Beneficiarii publici urmăresc trasabilitate, predictibilitate, integrarea instrumentelor digitale și capacitatea echipelor tehnice de a lucra într-un ritm accelerat și într-un cadru administrativ mai riguros. Pe termen mediu, vor avea avantaj companiile care combină expertiza tehnică, coordonarea interdisciplinară și utilizarea tehnologiilor digitale într-un mod eficient și flexibil.
- Ce impact au avut programele de finanțare europeană asupra volumului de proiecte de clădiri publice în care este implicată compania?
- Fondurile europene au avut un impact major asupra ritmului investițiilor publice și asupra tipului de proiecte aflate astăzi în implementare. În cazul nostru, o parte importantă dintre proiectele din sănătate, învățământ, patrimoniu și administrație publică sunt finanțate prin PNRR, iar acest lucru a accelerat atât volumul investițiilor, cât și nivelul de exigență privind raportarea, trasabilitatea și monitorizarea implementării. Programele operaționale au susținut, la rândul lor, proiecte publice cu o componentă tot mai clară de eficiență energetică, modernizare funcțională și digitalizare. Aceste finanțări au schimbat modul în care sunt pregătite și urmărite investițiile. Beneficiarii lucrează cu indicatori mai clari, termene ferme și cerințe mai riguroase de conformitate. Un rol important îl au și proiectele finanțate prin NATO NSIP, care reprezintă deja o componentă relevantă pentru România și pentru portofoliul nostru. Aceste proiecte presupun standarde tehnice și administrative specifice, un nivel ridicat de coordonare și o disciplină de raportare adaptată infrastructurii strategice.
În perioada următoare, programul SAFE (Security Action for Europe) va influența semnificativ infrastructura de apărare și pe cea logistică. România beneficiază de 16,68 miliarde euro, a doua alocare ca mărime la nivelul Uniunii Europene, pentru consolidarea capacității de apărare. Acest cadru poate genera proiecte importante în anii următori, inclusiv în zona infrastructurii critice și a facilităților strategice. Diferența reală va fi dată de capacitatea instituțiilor de a accelera procesele de aprobare, coordonare și contractare. Finanțarea există, iar provocarea este să fie transformată eficient în proiecte implementate.
- Ce specificații au noile proiecte de clădiri publice, proiectate după pandemie, din punctul de vedere al consumului de energie, compartimentărilor, designului interior și exterior și tipului de materiale folosite?
- Noile proiecte publice dezvoltate în ultimii ani sunt influențate direct de standardele europene privind eficiența energetică, sustenabilitatea și reziliența operațională. Cerințele NZEB au devenit deja un standard de bază pentru investițiile publice. Accentul se mută tot mai mult către performanța clădirii pe întregul ciclu de exploatare. Beneficiarii pun accent pe consum redus de energie, costuri predictibile de operare, integrarea surselor regenerabile și capacitatea clădirilor de a răspunde flexibil unor funcțiuni în schimbare. În practică, asta înseamnă sisteme HVAC eficiente energetic, ventilație cu recuperare de căldură, panouri fotovoltaice, pompe de căldură și soluții de automatizare tip BMS pentru monitorizarea consumurilor și optimizarea funcționării instalațiilor. În paralel, compartimentările sunt proiectate mai flexibil, pentru a permite adaptarea spațiilor fără intervenții majore asupra structurii. Designul interior pune accent pe lumină naturală, ergonomie și confort funcțional, iar la nivelul materialelor se vede o orientare clară către soluții durabile, cu performanțe bune în exploatare și întreținere pe termen lung.
Aceste direcții se regăsesc și în proiectele din portofoliul Ghallard Sys. La sediul istoric al Academiei Române și noul corp AULA, intervențiile urmăresc integrarea instalațiilor moderne și creșterea performanței energetice, păstrând în același timp caracterul arhitectural și valoarea patrimonială a clădirii. În cazul Spitalului Clinic de Urgență "Prof. dr. Agrippa Ionescu", proiectul include soluții avansate pentru eficiență energetică și optimizarea consumurilor, inclusiv utilizarea energiei geotermale, acolo unde aceasta este parte din conceptul tehnic aprobat. Confortul termic și performanța anvelopei clădirii sunt asigurate prin fațade ventilate, pereți tip cortină și tâmplărie de aluminiu cu sticlă stratificată de siguranță tip tripan - o soluție care îmbină rolul termoizolant și fonoizolant cu protecția la radiațiile UVA (ultraviolet A) și UVB (ultraviolet B). Privind în urmă la felul în care arătau proiectele publice pe care le-am preluat în primii ani și comparându-le cu ce supervizăm astăzi, diferența este clară. Standardul s-a ridicat. Iar obiectivul nostru este să fim între companiile care contribuie activ la ridicarea acestui standard.
