Cubicon Invest mizează pe extinderea portofoliului de proiecte publice complexe, cu accent pe infrastructura medicală. În prezent, compania lucrează la proiecte de anvergură, precum Spitalul Județean Piatra-Neamț, Institutul Regional Oncologic Timișoara sau modernizarea Secției de Psihiatrie a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, dezvoltate pe baza unor concepte arhitecturale axate pe funcționalitate, flexibilitate și integrare urbană. În paralel, biroul de proiectare își diversifică activitatea prin investiții din zona educațională, turistică și industrială, strategie care urmărește echilibrarea riscurilor generate de volatilitatea finanțărilor publice. După un an 2025 influențat de întârzieri și incertitudini în sectorul sanitar, Cristina Cuceu, director general Cubicon Invest, estimează pentru 2026 o revenire pe creștere, pe fondul reluării proiectelor și al clarificării surselor de finanțare. Pentru perioada 2027-2030, managerul vede oportunități importante în infrastructura socială și în proiectele publice cu grad ridicat de complexitate, susținute de investiții în expertiza echipei, digitalizare și implementarea metodologiilor BIM.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru și ce elemente arhitecturale sau funcționale le definesc?
- În prezent, Cubicon Invest este implicată în mai multe proiecte de construcții speciale și clădiri publice, cu accent pe infrastructura de sănătate, dar și pe alte tipuri de investiții strategice. Proiectele la care lucrăm acoperă atât spitale publice de mari dimensiuni, cât și clădiri cu funcțiuni educaționale, turistice sau industriale, fiecare cu propriile particularități funcționale și tehnice. În continuare, menționăm câteva dintre proiectele reprezentative aflate în derulare, care ilustrează atât complexitatea temelor de arhitectură, cât și nivelul de coordonare interdisciplinară necesar pentru astfel de investiții. Pentru Spitalul Județean Piatra-Neamț, conceptul arhitectural urmărește o adaptare naturală la terenul în pantă și o organizare pavilionară, care permite separarea clară a funcțiunilor medicale. Am acordat o atenție specială integrării în peisaj, printr-o volumetrie fragmentată și regimuri de înălțime adaptate contextului, astfel încât imaginea finală să fie una echilibrată, contemporană și apropiată de scara umană.
În cazul Institutului Regional Oncologic Timișoara, conceptul arhitectural a urmărit valorificarea fondului construit existent, prin păstrarea unui corp de clădire de pe amplasament și adaptarea acestuia pentru funcțiuni administrative. Noul ansamblu este alcătuit din cinci corpuri conectate la nivelurile inferioare și prin pasarele cu corpul administrativ, organizate flexibil, astfel încât să permită adaptarea în timp la nevoile unității medicale. Proiectul include și un corp independent destinat spațiilor tehnice și echipamentelor, contribuind la eficientizarea funcționării întregului complex.
Un alt proiect de infrastructură medicală pe care îl avem în portofoliu este modernizarea și extinderea Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca. Proiectul acoperă desființarea corpurilor vechi degradate, extinderea funcțiunilor medicale și reamenajarea completă a ansamblului. Autorizația de construire a fost emisă, iar proiectul tehnic este în curs de finalizare, cu predare la finalul lunii. Din punct de vedere arhitectural, proiectul pornește de la o convingere fundamentală: mediul construit joacă un rol activ în procesul terapeutic. De aceea, un element definitoriu al intervenției este fațada de cărămidă aparentă, un material care conferă clădirii căldură, autenticitate și continuitate cu specificul arhitectural al zonei, evitând aspectul rece și instituțional al unui spital convențional. În interior, organizarea funcțională pune accent pe spațiile dedicate ergoterapiei și terapiei prin atelier, încăperi generoase, bine luminate natural, gândite ca locuri de activitate creatoare pentru pacienți. Acestea se articulează firesc cu spațiile verzi extinse din jurul clădirii, amenajate ca zone de recreere și plimbare, esențiale pentru recuperare și pentru reducerea stresului în rândul pacienților internați.
De asemenea, avem în lucru Bazinul de Înot din Vatra Dornei, un proiect aflat în execuție, cu termen de finalizare în anul 2026.
Spital Județean de Urgență - Piatra Neamț
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- În 2025, activitatea societății a fost influențată semnificativ de contextul politic și de schimbările apărute în zona finanțărilor pentru spitale. Trecerea unor proiecte de pe PNRR pe alte surse de finanțare, care la finalul anului 2025 nu erau încă definite clar, a dus la suspendarea sau întârzierea unor contracte în derulare și, implicit, la imposibilitatea de a factura o parte din serviciile deja prestate. Din acest motiv, cifra de afaceri a înregistrat o ușoară scădere față de anul anterior. Pentru noi a fost important însă să nu rămânem blocați în această perioadă de incertitudine. Ne-am concentrat pe consolidarea poziției pe segmentul spitalelor, dar, în același timp, am accelerat diversificarea portofoliului prin proiecte din alte domenii: turism, industrie, producție, respectiv clădiri educaționale. Această deschidere ne-a permis să echilibrăm mai bine riscurile, să ne menținem echipa ocupată pe proiecte complexe și să transferăm expertiza acumulată în sănătate către alte tipuri de investiții publice și private. Pentru 2026, estimăm o creștere susținută atât a cifrei de afaceri, cât și a volumului de lucru, pe măsură ce proiectele de spitale își clarifică schema de finanțare și noile investiții în infrastructura socială intră în implementare.
În perspectiva anilor 2027-2030, vedem o evoluție bună și un potențial semnificativ atât în zona infrastructurii medicale, cât și în segmente precum educațional sau turism, dar rămânem realiști: contextul politic intern și situațiile la nivel mondial - conflicte, blocaje economice, presiuni bugetare - pot duce la blocarea sau decalarea unor investiții. Chiar și în acest scenariu, considerăm că poziționarea noastră ca birou specializat în proiecte de spitale, cu experiență și în alte tipuri de clădiri publice și private, ne oferă un avantaj important pentru a valorifica oportunitățile care vor apărea.
- Care sunt obiectivele Cubicon Invest pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Pentru perioada următoare, principalul nostru obiectiv este consolidarea poziției Cubicon Invest în zona proiectelor publice complexe, cu accent în continuare pe infrastructura de sănătate. Considerăm că segmentul spitalelor va rămâne unul strategic pentru companie, atât prin nevoia reală de modernizare a infrastructurii medicale din România, cât și prin expertiza pe care am construit-o deja în acest domeniu. Ne propunem să dezvoltăm în continuare un portofoliu solid de proiecte publice, în special în sectorul sanitar, dar și în alte domenii în care există cerere pentru proiectare specializată și coordonare interdisciplinară, precum clădirile educaționale, investițiile din turism, proiectele industriale și cele de producție. Pentru noi, diversificarea nu înseamnă schimbarea direcției, ci extinderea firească a competențelor acumulate într-un sector foarte exigent către alte tipuri de investiții care presupun rigoare tehnică, eficiență și capacitate bună de integrare între specialități. Un alt obiectiv important este consolidarea expertizei interne. Avem deja o echipă integrată de arhitecți și ingineri formați în proiectarea de spitale, iar în perioada următoare vom continua să investim în specializarea acestei echipe, în digitalizarea proceselor de lucru și în dezvoltarea metodologiilor de proiectare în sistem BIM. În contextul actual, considerăm că performanța în proiectarea clădirilor publice nu mai depinde doar de capacitatea de a livra documentația tehnică, ci și de modul în care reușești să gestionezi colaborarea între specialități, cerințele beneficiarului, etapele de avizare și presiunea termenelor de implementare. În același timp, urmărim să fim implicați în proiecte relevante încă din fazele incipiente, acolo unde se stabilesc premisele de funcționare, eficiență și dezvoltare pe termen lung ale investiției. Din această perspectivă, obiectivul nostru este nu doar să creștem ca volum, ci să ne consolidăm ca partener de proiectare capabil să aducă valoare reală în proiectele publice majore, prin competență tehnică, viziune integrată și experiență aplicată.
- Cum apreciați evoluția cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- În ultimii ani, cererea pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice a fost puternic influențată de programele de finanțare dedicate infrastructurii de sănătate și de nevoia reală de modernizare a spitalelor existente. Din perspectiva noastră, unitățile sanitare vor continua să fie un pilon central al investițiilor publice, atât prin proiecte noi, cât și prin extinderi, reabilitări și reorganizări funcționale ale unităților medicale actuale. Aceste investiții sunt deja susținute de politici publice și de așteptările comunităților în ceea ce privește accesul la servicii medicale moderne. În paralel, se conturează tot mai clar un val de investiții în infrastructura militară, pe fondul contextului de securitate din regiune și al procesului de consolidare a capacităților de apărare la nivel european. Modernizarea și extinderea unităților militare, dezvoltarea de baze, facilități logistice sau spații de instruire vor genera, la rândul lor, cerere pentru servicii de proiectare specializată, cu cerințe tehnice ridicate și standarde stricte de funcționare și securitate. Din acest punct de vedere, experiența acumulată în proiectarea spitalelor, unde coordonarea interdisciplinară, integrarea instalațiilor complexe și rigoarea funcțională sunt esențiale, poate reprezenta un avantaj important și în abordarea altor categorii de investiții publice cu grad mare de complexitate. Pe lângă aceste două direcții majore, este de așteptat ca investițiile în infrastructura educațională, în anumite componente ale infrastructurii sociale și, punctual, în zona de turism public sau mixt să continue într-un ritm constant. Per ansamblu, credem că piața serviciilor de proiectare pentru clădiri publice va rămâne activă, însă cu o presiune tot mai mare pe calitatea documentațiilor, viteza de livrare, coordonarea între specialități și capacitatea de a răspunde unor cerințe tot mai exigente legate de eficiență, sustenabilitate și exploatare pe termen lung.
Institutul Regional Oncologic Timișoara
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- Calitatea proiectelor publice a făcut pași înainte în ultimii ani, dar încă este loc de îmbunătățire, mai ales când vine vorba de coerența și rafinamentul soluțiilor. Unul dintre factorii care apasă direct asupra calității este ritmul în care sunt gândite și livrate documentațiile: termenele foarte scurte impuse prin caietele de sarcini pun o presiune considerabilă pe echipele de proiectare și lasă prea puțin spațiu pentru rafinarea conceptelor și pentru iterarea soluțiilor împreună cu beneficiarii. Concursurile de arhitectură pot avea un rol clar pozitiv în creșterea calității arhitecturale a investițiilor publice, pentru că încurajează gândirea strategică, comparația între mai multe viziuni și selecția unor soluții cu adevărat valoroase din punct de vedere urbanistic și arhitectural. Dezavantajul lor este însă legat de durata procedurilor, care este, de regulă, mai mare decât în cazul licitațiilor clasice, ceea ce descurajează uneori utilizarea lor pentru proiecte cu presiune mare de timp. Chiar și așa, se poate observa deja în România existența unor birouri de proiectare care reușesc să mențină un nivel arhitectural ridicat în proiectele publice, îmbinând creativitatea și soluțiile inovatoare cu o abordare responsabilă a componentelor tehnice și a bugetelor de investiții. Pentru aceste firme, provocarea nu este doar să propună o arhitectură spectaculoasă, ci să construiască un echilibru între expresia arhitecturală, funcționalitate, costuri, întreținere și capacitate de adaptare în timp, astfel încât proiectele publice să fie, în final, atât bine desenate, cât și corect realizate și sustenabile.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România, fie că vorbim despre procedurile de achiziție, reglementări tehnice sau colaborarea cu beneficiarii publici?
- Procedurile de achiziție pentru proiecte publice au devenit un factor esențial în modul în care se desfășoară efectiv proiectarea. Un număr foarte mare de proceduri ajung să fie contestate, iar acest lucru duce la decalarea termenelor de atribuire și, implicit, la comprimarea perioadei rămase pentru proiectare. În final, presiunea se transferă asupra proiectanților, care trebuie să elaboreze documentații tehnice complexe în termene foarte scurte, fără ca așteptările legate de calitate să scadă. În acest context, expertiza echipelor de proiectare - capacitatea de a organiza corect procesul, de a lucra integrat și de a anticipa problemele - devine esențială pentru a livra documentații bune într-un timp limitat. Un alt element important îl reprezintă dinamica reglementărilor tehnice. Modificările legislative și actualizările normative apar relativ frecvent, iar intervalul de timp care se scurge între faza de SF (studiu de fezabilitate) sau DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenții) și faza de PT+DE (proiect tehnic și detalii de execuție) poate fi suficient de mare încât să apară noi cerințe sau standarde. Aceasta înseamnă adaptarea soluțiilor tehnice pe parcurs, reanalizarea unor componente de proiect și, de multe ori, presiune suplimentară pe bugetul investiției deja aprobat în faza de studiu de fezabilitate. În ceea ce privește colaborarea cu autoritățile publice, se pot observa totuși pași importanți înainte în ultimii ani. Tot mai mulți beneficiari publici au înțeles că proiectele complexe nu pot fi duse la bun sfârșit decât printr-o muncă de echipă reală între proiectanți, beneficiari, consultanți și autorități de avizare. Inițiative precum cele ale ADR Nord-Vest, care organizează întâlniri de lucru cu beneficiari și proiectanți pentru implementarea BIM și pentru clarificarea unor aspecte procedurale și tehnice, sunt exemple foarte utile de colaborare instituțională ce pot contribui la creșterea calității proiectelor publice.
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- Pentru perioada 2026-2027, este de așteptat ca investițiile publice în infrastructura socială să rămână o prioritate, chiar dacă ritmul lor va depinde în mare măsură de contextul bugetar și de capacitatea administrativă de a atrage și gestiona finanțările disponibile. Spitalele și infrastructura de sănătate vor continua, probabil, să fie în prim-plan, atât prin proiecte noi, cât și prin extinderi și modernizări ale unităților existente, la care se adaugă investiții în clădiri educaționale și alte funcțiuni sociale esențiale la nivel local și regional. Pentru birourile de arhitectură și proiectare, această perioadă aduce atât provocări, cât și oportunități. Vor avea de gestionat proiecte tot mai complexe, cu cerințe stricte de eficiență energetică, digitalizare și capacitate de adaptare, dar, în același timp, există un potențial real de specializare pe anumite tipuri de infrastructură socială și de consolidare a expertizei în lucrul cu beneficiari publici. Birourile care pot combina o bună înțelegere a mecanismelor de finanțare, o abordare integrată a proiectării, inclusiv BIM, și capacitatea de a livra documentații de calitate în condiții de timp dificile vor avea, cel mai probabil, cele mai multe oportunități în anii următori.
