Biroul de arhitectură Triptic Architecture & Engineering își consolidează poziția pe segmentul proiectelor publice și al construcțiilor speciale, printr-un portofoliu diversificat ce include unități de învățământ, infrastructuri militare, proiecte logistice și intervenții de regenerare urbană. Într-un context marcat de creșterea investițiilor publice și de accentul tot mai puternic pus pe sustenabilitate și digitalizare, compania mizează pe proiecte integrate, coordonare BIM și soluții adaptate noilor cerințe funcționale și sociale. Arh. Aurel Basuc, partener fondator al Triptic Architecture & Engineering, vorbește într-un interviu acordat revistei Agenda Construcțiilor despre proiectele aflate în dezvoltare, direcțiile strategice ale companiei și provocările întâmpinate în implementarea investițiilor publice din România. Arhitectul subliniază că viitorul pieței va favoriza birourile capabile să livreze proiecte complexe, eficiente și bine coordonate, cu impact real asupra comunităților și mediului construit.
- Ce proiecte de construcții speciale și clădiri publice aveți în lucru? În ce stadiu de implementare sunt și ce elemente arhitecturale sau funcționale le definesc?
- Avem în lucru mai multe proiecte de construcții speciale și clădiri publice, aflate în stadii diferite de implementare. În zona unităților de învățământ, lucrăm la Centrul de Educație Incluzivă Giroc și la grădinițe în județele Brașov și Prahova, aflate în faze de proiectare și șantier, cu termene de predare și finalizare a execuției estimate între primul și al treilea trimestru din 2026. Aceste proiecte urmăresc integrarea unor spații flexibile, eficiente energetic și adaptate noilor cerințe educaționale și de incluziune socială. În zona clădirilor militare, avem în portofoliu un hangar pentru elicoptere, pentru care proiectarea a fost finalizată, iar execuția urmează să înceapă în al doilea trimestru din 2026. Proiectul este definit de cerințe funcționale și tehnice ridicate, precum și de integrarea unor fluxuri operaționale specifice infrastructurii militare. În categoria proiectelor speciale, lucrăm la Portul din Jegălia, județul Călărași, aflat în faza de studiu de fezabilitate, cu termen estimat de predare în al doilea trimestru din 2026. Proiectul presupune integrarea unor funcțiuni logistice și operaționale complexe, cu accent pe eficiență și dezvoltare infrastructurală regională. De asemenea, în zona de regenerare urbană, avem în lucru spații publice în Sectorul 2 al municipiului București, proiect aflat în etapa de concept, orientat către revitalizarea spațiului urban, creșterea calității mediului construit și integrarea unor soluții contemporane pentru mobilitate și utilizare publică.
- Cum a evoluat activitatea companiei în 2025 și în primele luni din 2026 și ce estimări aveți pentru anul în curs și în perspectiva perioadei 2027-2030?
- Activitatea companiei a avut o perioadă de tranziție în primele luni din 2026, atât prin diversificarea portofoliului de proiecte, cât și prin creșterea complexității acestora. Observăm o orientare tot mai clară către proiecte publice și mixed-use (cu funcțiuni mixte), unde componenta de coordonare multidisciplinară și integrarea digitalizării în procesul de proiectare devin esențiale. Pentru perioada următoare, estimăm o consolidare a segmentului de proiecte publice, în special în zona educațională, de infrastructură socială și regenerare urbană. În perspectiva 2027-2030, considerăm că piața va favoriza birourile capabile să livreze integrat - arhitectură, coordonare BIM, sustenabilitate și eficiență operațională -, într-un ritm adaptat noilor cerințe de implementare și finanțare europeană.
- Care sunt obiectivele Triptic pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea portofoliului de proiecte publice și consolidarea expertizei în acest segment?
- Un obiectiv important este consolidarea prezenței noastre în zona proiectelor publice cu impact urban și social - educație, sănătate, infrastructură comunitară și regenerare urbană. Ne dorim să dezvoltăm proiecte care nu răspund doar unor cerințe funcționale, ci contribuie real la creșterea calității mediului construit. Totodată, investim constant în digitalizarea proceselor de proiectare și execuție, în special prin coordonare BIM și optimizarea colaborării interdisciplinare, astfel încât proiectele să fie mai predictibile, mai eficiente și mai bine controlate din punctul de vedere al costurilor și implementării.
- Cum apreciați dinamica cererii pentru servicii de proiectare în segmentul clădirilor publice și ce tipuri de investiții considerați că vor domina piața în următorii ani?
- Cererea pentru servicii de proiectare în segmentul public este într-o creștere vizibilă, în special datorită programelor de finanțare europeană și necesității de modernizare a infrastructurii existente. Observăm o orientare clară către proiecte sustenabile, eficiente energetic și adaptate unor standarde actuale de utilizare. Considerăm că în următorii ani vor domina investițiile în infrastructura educațională, medicală, sportivă și în proiecte de regenerare urbană, dar și în dezvoltarea unor huburi multifuncționale și infrastructuri tehnice sau logistice cu rol strategic.
- Cum evaluați calitatea proiectelor publice dezvoltate în România în ultimii ani și în ce măsură concursurile de arhitectură contribuie la creșterea nivelului arhitectural al acestor investiții?
- În ultimii ani, observăm o creștere a interesului pentru calitatea arhitecturală și pentru integrarea unor soluții mai coerente din punct de vedere urban și funcțional. Totuși, există în continuare diferențe semnificative între proiecte, în funcție de modul în care sunt formulate temele, gestionate procedurile și asumate obiectivele de calitate. Concursurile de arhitectură reprezintă un instrument important pentru creșterea nivelului arhitectural al investițiilor publice, deoarece încurajează competiția de idei, transparența și abordările inovatoare. Atunci când sunt bine organizate și susținute ulterior prin implementare coerentă, acestea pot genera proiecte cu impact real asupra orașului și comunității.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în proiectarea clădirilor publice în România?
- Principalele provocări țin de durata mare a proceselor de avizare și aprobare, modificările legislative frecvente și lipsa unei predictibilități clare în anumite etape administrative. De multe ori, complexitatea tehnică a proiectelor nu este corelată cu termenele de implementare sau cu modul de structurare a procedurilor de achiziție. O altă provocare importantă este coordonarea dintre toate părțile implicate - beneficiar, autorități, proiectanți, executanți -, într-un context în care proiectele publice presupun un nivel ridicat de responsabilitate și conformare tehnică.
- Cum vedeți evoluția investițiilor publice în infrastructura socială în perioada 2026-2027 și ce oportunități considerați că vor apărea pentru birourile de arhitectură?
- Considerăm că perioada 2026-2027 va aduce un volum important de investiții publice în infrastructura socială, în special în educație, sănătate, spații publice și regenerare urbană, susținute atât prin fonduri europene, cât și prin programe naționale. Pentru birourile de arhitectură, oportunitățile vor apărea în special în zona proiectelor integrate, unde capacitatea de coordonare multidisciplinară, digitalizarea proceselor și abordarea sustenabilă vor deveni criterii esențiale. În același timp, credem că va exista o cerere tot mai mare pentru proiecte care reușesc să combine eficiența tehnică cu o valoare urbană și socială reală.
