Tranziția energetică presupune nu doar extinderea capacităților regenerabile, ci și un nou model de piață, în care energia este produsă și consumată local, distribuită flexibil, iar cetățeanul devine actor activ. În opinia lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), comunitățile energetice și partajarea energiei nu sunt doar o soluție tehnică, ci reprezintă fundamentul unei tranziții energetice echitabile, rapide și sustenabile.
Asociația Energia Inteligentă (AEI), organizație activă în domeniul politicilor energetice și al protecției consumatorilor, își consolidează rolul de platformă de analiză, dialog și acțiune într-un context marcat de presiuni economice și transformări accelerate ale sectorului. Sub coordonarea lui Dumitru Chisăliță, organizația derulează inițiative cu impact social direct, precum electrificarea gospodăriilor izolate prin proiectul "Energie pentru Viață", și promovează soluții structurale pentru combaterea sărăciei energetice. În paralel, AEI susține reforme legislative, simplificarea birocrației și integrarea consumatorului în piața de energie, prin dezvoltarea comunităților energetice și a producției locale. Direcțiile asumate vizează un sistem energetic mai transparent, echitabil și orientat către oameni, în care eficiența, educația și accesul la tehnologie devin piloni centrali.
- Ce este AEI și care sunt principalele obiective pe care le are Asociația?
- După ani petrecuți în mediul corporativ, am luat decizia de a ieși din acea zonă confortabilă pentru a răspunde unei nevoi pe care o vedeam tot mai clar: consumatorul și cetățeanul român aveau nevoie de o voce reală, informată și independentă în domeniul energiei. Așa a luat naștere Asociația Energia Inteligentă - din convingerea că energia nu este doar un subiect tehnic sau economic, ci unul care ne afectează direct viața de zi cu zi, siguranța și viitorul. De atunci, am construit, împreună cu partenerii mei, o platformă de acțiune și dialog: am informat, am analizat, am propus soluții și am susținut interesele consumatorilor în fața unor provocări tot mai complexe. Cred în continuare că transparența, responsabilitatea și implicarea sunt esențiale pentru un sistem energetic echitabil și sustenabil. Aceasta nu este doar povestea unei asociații. Este un angajament pe termen lung pentru o Românie în care vocea cetățeanului contează.
Concret, prin cele direcții de acțiune, Asociația Energia Inteligentă este o platformă de analiză și expertiză în domeniul energiei și un promotor al transparenței și responsabilității în sector, susține drepturile consumatorilor de gaze naturale și energie electrică, derulează programe de educare, informare și conștientizare și implementează proiecte cu puternic impact social, în vederea combaterii fenomenului sărăciei energetice din România. AEI funcționează ca un intermediar între cetățean, autorități și industrie, contribuind la echilibrarea intereselor și la crearea unui sistem energetic mai corect, mai clar și mai orientat către oameni.
- Proiectul "Energie pentru viață" este unul dintre cele mai vizibile demersuri ale AEI. Care este impactul social concret al acestui proiect și ce lecții ați învățat din implementarea lui în zone izolate ale României?
- "Energie pentru Viață" este un proiect cu puternic impact social pentru că a venit să vorbească despre un subiect foarte puțin cunoscut până de curând, sărăcia energetică extremă - gospodării care nu au fost niciodată electrificate, aflate la propriu în întuneric și oameni care trăiesc în case lipsite de "normalitate". Acest demers a reușit ca, în cele zece etape ale proiectului derulate pe parcursul a 5 ani, să electrifice peste 70 de locuințe, aflate în 35 de cătune izolate din 8 județe ale țării, însă cea mai mare realizare a fost creșterea gradului de conștientizare a fenomenului sărăciei energetice dus la extremă - lipsa totală a energie, dar și coagularea unei comunități care a sprijinit inițiativa noastră. Astfel, împreună cu Ministerul Energiei, am realizat în aprilie 2024 o inventariere a locuințelor neracordate la rețeaua de energie electrică de pe teritoriul României, iar situația este îngrijorătoare: 5.494 gospodării fără energie locuite de peste 11.000 de persoane dintre care aproape jumătate sunt copii. Această inventariere este un pas important către dezideratul de "zero case locuite permanent fără energie electrică", prin simplul fapt că el constituie baza de pornire atât pentru elaborarea de politici publice privind reducerea sărăciei energetice extreme în România, cât și pentru întreprinderea unor acțiuni concrete de eradicare a acestui fenomen. "Energie pentru Viață" a adus un strop de lumină într-un ocean de întuneric, însă calea până la eradicarea sărăciei energetice extreme din țara noastră este lungă și necesită un efort concertat între instituțiile statului, companii cu programe solide de responsabilitate socială și ONG-uri care vin cu experiența din teren.
- Care sunt principalele obstacole legislative sau administrative care împiedică reducerea acestui fenomen și ce soluții propune AEI?
- România se confruntă cu o formă severă de sărăcie energetică, iar problema nu este doar una economică, ci și una structurală, generată de lacune legislative, birocrație și politici publice insuficient corelate. Din perspectiva analizelor din sector, inclusiv a direcțiilor susținute frecvent de AEI, principalele obstacole și soluții pot fi sintetizate astfel: lipsa unui cadru legislativ coerent și clar, reflectată în reglementări incomplete sau neclare; absența unei definiții operaționale unitare a consumatorului vulnerabil în toate politicile publice; lipsa reglementărilor pentru concepte-cheie, precum partajarea energiei, micro-rețelele sau comunitățile energetice; birocrația excesivă și procedurile administrative complicate; politici fragmentate și o coordonare instituțională deficitară, în care măsurile sociale, energetice și de eficiență nu sunt integrate și nu există obiective clare și măsurabile pentru reducerea sărăciei energetice. La acestea se adaugă accesul limitat la finanțare și lipsa programelor adaptate realității, precum scheme de sprijin care nu reflectă situația din teren sau dificultăți în accesarea fondurilor pentru eficiență energetică de către gospodăriile vulnerabile, probleme de infrastructură și reglementare tehnică (lipsa contoarelor inteligente, întârzieri în conectarea prosumatorilor și blocaje în rețea) și un nivel scăzut de informare și educație energetică - consumatori vulnerabili care nu au acces la informații clare, facturi și mecanisme de piață greu de înțeles.
Asociația Energia Inteligentă a propus de-a lungul timpului o serie de măsuri, precum stabilirea unor criterii care să definească în mod clar și unitar "calitatea" de consumator vulnerabil, urmată de corelarea tuturor politicilor publice în materie cu această definiție, simplificarea birocrației - ghișeu unic pentru consumatori vulnerabili, digitalizarea proceselor și reducerea documentației, integrarea politicilor sociale cu cele energetice și sprijin pentru eficiență energetică (reabilitarea locuințelor, sisteme eficiente de încălzire, panouri fotovoltaice și comunități de energie pentru gospodăriile vulnerabile). La fel de importante sunt și reformarea cadrului de reglementare prin permiterea partajării energiei între consumatori, reglementarea micro-rețelelor și norme clare de aplicare, creșterea gradului de transparență și derularea de campanii de informare și consiliere pentru consumatori care sa facă pași importanți către o "educație energetică" solidă și, nu în ultimul rând, protecție reală pentru consumatorii vulnerabili, în contextul în care Uniunea Europeană deja subliniază nevoia unei protecții mai bune pentru această categorie.
Asociația Energia Inteligentă consideră că problema sărăciei energetice în România nu este doar lipsa banilor, ci lipsa unui sistem coerent, simplu și orientat către cetățean și susține o schimbare de paradigmă, de la ajutoare reactive la politici integrate, preventive și sustenabile, în care consumatorul devine parte activă a sistemului energetic.
- În opinia dumneavoastră, cum ar putea fi integrată eficiența energetică și accesul la tehnologii moderne (de ex. micro-rețele, fotovoltaice locale) în strategiile de dezvoltare urbană și rurală ale României?
- Integrarea eficienței energetice și a tehnologiilor moderne nu ar trebui tratată ca un "capitol tehnic" separat, ci ca un pilon central al dezvoltării locale - la fel de important ca infrastructura sau serviciile publice. În realitate, vorbim despre o oportunitate majoră: reducerea costurilor pentru cetățeni, creșterea rezilienței comunităților și modernizarea economiei locale.
În prezent, energia este tratată marginal în documente precum PUG sau strategii locale, însă este necesară integrarea acesteia în planificarea urbană și rurală prin includerea unui capitol energetic obligatoriu în toate strategiile de dezvoltare, realizarea de hărți energetice locale (consum, pierderi, potențial regenerabil) și stabilirea unor ținte clare, precum reducerea consumului, producție locală, eficiență. În același timp, eficiența energetică trebuie să fie primul pas, nu ultimul, pentru că cea mai ieftină energie este cea economisită. De aceea sunt necesare programe masive de reabilitare termică inteligentă (nu doar fațade, ci sisteme complete), de modernizare a sistemelor de încălzire (ex: pompe de căldură, rețele eficiente) și de aplicarea standardelor energetice ridicate pentru clădiri noi (nZEB / zero emisii).
Producția locală de energie și trecerea de la consumator la prosumator trebuie privite ca piloni centrali. Tehnologiile fotovoltaice trebuie să devină parte din infrastructura standard, prin instalarea de panouri fotovoltaice pe clădiri publice (școli, primării, spitale), programe dedicate pentru gospodării vulnerabile (nu doar pentru cei care își permit cofinanțare) și dezvoltarea de cartiere sau sate cu producție locală integrată, în timp ce micro-rețele și comunități energetice trebuie privite ca fiind unele din cele mai importante instrumente pentru viitor.
Fără finanțare adaptată nimic nu este posibil, așadar sunt necesare sisteme inteligente și accesibile, precum fonduri dedicate pentru consumatori vulnerabili (100% finanțare unde este necesar), combinarea fondurilor UE cu bugete locale și mecanisme de tip ESCO (plătești din economii). Nu în ultimul rând, sunt esențiale digitalizarea și utilizarea contoarelor inteligente, care permit monitorizarea consumului în timp real, alături de dezvoltarea unor platforme locale de management energetic. În același timp, educația și implicarea comunității joacă un rol crucial: tehnologia nu este eficientă fără utilizatori informați. Acest lucru presupune derularea unor programe locale de educație energetică, oferirea de consiliere pentru consumatori și implicarea activă a cetățenilor în inițiative precum comunitățile de energie.
- Având în vedere rolul AEI în dialogul public-privat, ce politică publică sau mecanism de piață considerați esențial pentru a accelera tranziția energetică în România?
- Dacă ar fi să aleg un singur mecanism cu impact sistemic, acela ar fi crearea și operaționalizarea reală a pieței pentru comunități energetice și partajarea energiei. Nu ca proiect pilot, nu ca excepție, ci ca politică publică centrală a tranziției energetice din țara noastră, pentru că România are deja resurse regenerabile suficiente, interes crescut pentru prosumatori și finanțări disponibile. Ce ar însemna concret acest mecanism? Înseamnă dreptul real de a partaja energia între vecini, în același bloc sau cartier, între membri ai unei comunități din urban sau rural, fără bariere administrative excesive, înseamnă recunoașterea comunităților energetice ca actori de piață ca statut juridic clar și funcțional, acces la rețea și piețe și reguli simple de funcționare, înseamnă tarife și reglementări adaptate cu reducerea taxelor duble pentru energia partajată, tarife de rețea corelate cu utilizarea locală și mecanisme de compensare corecte și, nu în ultimul rând, înseamnă integrarea cu autoritățile locale, adică primăriile pot deveni membri sau facilitatori, clădirile publice pot fi utilizate ca hub-uri energetice și pot fi dezvoltate proiecte locale integrate.
România nu are nevoie doar de mai multă energie regenerabilă. Are nevoie de un nou model de piață, în care energia să poată fi produsă local, consumată inteligent, distribuită flexibil, iar cetățeanul să devină actor, nu doar plătitor. Comunitățile energetice și partajarea energiei nu sunt doar o soluție tehnică, ele sunt fundamentul unei tranziții energetice echitabile, rapide și sustenabile.
- Care sunt principalele proiecte sau inițiative la care lucrați în prezent și ce ne puteți spune despre direcțiile pe care le veți aborda în următorii ani?
- Pentru Asociația Energia Inteligentă activitatea nu se reduce la proiecte punctuale, ci urmărește construirea unui ecosistem energetic mai corect, mai transparent și mai accesibil. În prezent, inițiativele se concentrează pe câteva direcții strategice, care vor continua și se vor extinde în următorii ani:
- Combaterea sărăciei energetice: analize și propuneri pentru definirea corectă a consumatorului vulnerabil, campanii de informare și sprijin pentru consumatori afectați, promovarea soluțiilor structurale (eficiență, nu doar compensare de preț);
- Informare și educație energetică: ghiduri pentru înțelegerea facturilor și a pieței de energie, intervenții publice și analize accesibile, demontarea informațiilor eronate din spațiul public;
- Dialog public și politici energetice: participare la consultări publice și dezbateri, propuneri de politici publice către autorități, rol de intermediar între consumatori, companii și instituții;
- Promovarea prosumatorilor și energiei locale: susținerea dezvoltării producției distribuite, identificarea blocajelor legislative și administrative, promovarea comunităților energetice;
- Inițiative pentru eficiență energetică: promovarea reabilitării corecte a locuințelor, soluții pentru reducerea consumului în gospodării, accent pe mediul rural și zonele vulnerabile.
Printre direcțiile strategice susținute de organizația noastră pentru următorii ani se numără dezvoltarea comunităților energetice, integrarea consumatorului în piața de energie, tranziția de la subvenții la investiții, digitalizare și transparență, reforme legislative și instituționale și adaptarea la noile realități energetice.
Asociația Energia Inteligentă nu urmărește doar să reacționeze la problemele curente, ci să contribuie la redefinirea modului în care funcționează sistemul energetic din România. Viitorul energiei în România trebuie construit în jurul oamenilor, nu în jurul sistemului.
- Dacă ar fi să transmiteți un mesaj simplu pentru publicul larg și pentru factorii de decizie din construcții și energie, care ar fi acesta?
- Energia nu este un lux. Este o necesitate de bază.
Pentru cetățeni, mesajul este simplu: aveți dreptul la energie accesibilă, la informație clară și la soluții care să vă reducă facturile, nu doar să le amâne. Implicarea și informarea sunt primele instrumente de protecție.
Pentru factorii de decizie din energie și construcții: nu mai construiți fără să gândiți energetic. Fiecare clădire ineficientă construită astăzi devine o problemă pentru următorii 30 de ani. Eficiența energetică nu este un cost, ci este o investiție în stabilitate și competitivitate.
Pentru autorități: simplificați, clarificați și acționați. România nu duce lipsă de resurse sau soluții, ci de coerență și implementare. Tranziția energetică nu înseamnă doar tehnologii noi. Înseamnă oameni care își permit să trăiască decent. Dacă vrem un viitor stabil, trebuie să începem cu lucrurile esențiale: eficiență, acces și responsabilitate.
