România traversează cea mai amplă etapă de investiții în infrastructura medicală din istoria sa, însă provocările legate de accesul la servicii de sănătate, sustenabilitatea finanțării și deficitul de infrastructură rămân majore. În acest context, parteneriatele public-private (PPP) reprezintă o soluție viabilă pentru accelerarea dezvoltării spitalelor și a unităților medicale moderne, acestea având capacitatea de a livra proiecte într-un interval de numai 36-48 de luni, susține arh. Raluca Șoaita, fondatoarea companiei Tesseract Architecture și specialist în proiectarea de spitale.
Tema infrastructurii sanitare moderne și a finanțării eficiente a sistemului de sănătate s-a aflat în centrul dezbaterilor din cadrul Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare, organizată de CES Bucharest, eveniment care a reunit reprezentanți ai autorităților, mediului academic, organizațiilor de pacienți și companiilor private din domeniul sănătății.
România derulează investiții medicale de peste 22 miliarde de euro
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței de Florin Zaharia, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, România implementează în prezent 476 de proiecte de infrastructură medicală prin PNRR și Programul Sănătate 2021-2027. Valoarea totală a acestui portofoliu depășește 22,6 miliarde de euro, cu o valoare medie de peste 47 milioane de euro pentru fiecare proiect. Investițiile acoperă întregul lanț de îngrijire medicală, de la spitale regionale de urgență și unități medicale de specialitate până la centre comunitare și ambulatorii în zonele rurale. În acest context, specialiștii din domeniu atrag atenția că succesul investițiilor nu depinde doar de alocarea fondurilor, ci și de viteza de implementare, eficiența proceselor și capacitatea de a livra infrastructură medicală funcțională într-un termen cât mai scurt.
Necesitatea unor modele alternative de finanțare
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a subliniat în cadrul conferinței că sustenabilitatea sistemului sanitar necesită o schimbare de paradigmă în finanțarea spitalelor și în evaluarea performanței acestora. Potrivit acestuia, finanțarea trebuie orientată către calitatea serviciilor medicale, eficiență și rezultate pentru pacient, iar cadrul legislativ trebuie să ofere predictibilitate și stabilitate atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru industria farmaceutică.
În acest peisaj, parteneriatele public-private sunt tot mai frecvent menționate drept o soluție complementară pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, prin atragerea expertizei și a capitalului privat în realizarea proiectelor complexe.
Infrastructura modernă, condiție pentru accesul rapid la servicii medicale
Necesitatea accelerării investițiilor este susținută și de concluziile celui mai recent studiu realizat de CES Bucharest, care evidențiază probleme persistente în relația românilor cu sistemul medical. Datele arată că șapte din zece români evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă, peste 60% declară că nu înțeleg complet diagnosticul primit, iar 76% recunosc că întrerup tratamentul prescris înainte de termen. Totodată, 39% dintre respondenți afirmă că aleg să se trateze singuri, folosind medicamente fără recomandarea unui medic, în timp ce doar 12% spun că prima reacție este programarea unei consultații. Specialiștii prezenți la conferință au subliniat că îmbunătățirea infrastructurii medicale trebuie să fie însoțită de măsuri privind prevenția, educația pentru sănătate și digitalizarea serviciilor medicale.
Asigurările private și accesul la inovație completează reformele din sănătate
Pe lângă investițiile în spitale și unități medicale, dezvoltarea sistemului sanitar depinde și de consolidarea segmentului de asigurări private de sănătate. La finalul anului 2025, peste 872.000 de persoane beneficiau de asigurări voluntare de sănătate, conform datelor UNSAR. Reprezentanții industriei consideră că partajarea responsabilităților între sistemul public și cel privat poate contribui la reducerea presiunii asupra bugetului public și la creșterea accesului populației la servicii medicale și programe de prevenție. În același timp, accesul rapid la terapii inovatoare și la diagnostic precoce rămâne esențial pentru îmbunătățirea rezultatelor medicale și reducerea costurilor generate de complicații și spitalizări repetate.
Modernizarea sistemului medical necesită soluții integrate
Concluzia principală desprinsă din dezbaterile Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare este că România dispune în prezent de resurse financiare fără precedent pentru sănătate, însă eficiența implementării va determina impactul real asupra pacienților.
În acest context, modelele de parteneriat public-privat, capabile să accelereze livrarea proiectelor de infrastructură medicală în 36-48 de luni, pot deveni un instrument important pentru modernizarea rețelei spitalicești și creșterea accesului populației la servicii medicale moderne și performante.
