România a reușit să adauge un impuls semnificativ economiei sale în ultimii ani datorită implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform unui studiu amplu publicat de Banca Națională a României (BNR), dacă fondurile PNRR nu ar fi fost utilizate în perioada 2022-2024, creșterea economică ar fi fost cu până la 1,2 puncte procentuale mai mică. În contextul absorbției totale a fondurilor rămase până în 2026, acest impact pozitiv se extinde și asupra anului curent, reprezentând o creștere estimată la 1 punct procentual din PIB în 2026.
Potrivit datelor Băncii Centrale, până la finalul lunii noiembrie 2025, România a atras aproximativ jumătate din alocarea renegociată a PNRR, în cuantum de 21,4 miliarde euro.
Studiul BNR, intitulat "Fondurile europene și investițiile publice în România: implicații ale încheierii PNRR asupra creșterii economice", evidențiază faptul că finanțările externe nerambursabile au funcționat ca un multiplicator economic performant în ultimii ani. Analizând evoluția PIB-ului, economiștii au construit scenarii contrafactuale pentru a evalua ce s-ar fi întâmplat în absența PNRR, ajungând la concluzia că economia românească ar fi înregistrat cifre semnificativ mai modeste fără aceste resurse financiare.
Conform raportului citat, investițiile PNRR echivalente cu aproximativ 1,6% din PIB în perioada 2022-2024 au contribuit la creșterea economică, iar experiența acumulată sugerează că utilizarea integrală a fondurilor rămase - până la echivalentul a circa 2,7% din PIB - poate aduce un plus de peste 1% în 2026.
Provocări și lecții în implementare
Impactul pozitiv al PNRR nu a venit însă fără dificultăți. Studiul remarcă întârzieri semnificative în implementarea proiectelor și în transmiterea cererilor de plată, ceea ce a dus la necesitatea renegocierii planului și a unor ajustări în componenta de împrumuturi a programului. Autorii studiului subliniază că această dinamică lentă a investițiilor și reformelor a afectat ritmul de transmitere a fondurilor și, implicit, magnitudea impactului asupra economiei în perioadele anterioare.
"Implementarea PNRR a fost însă afectată de întârzieri, pe fondul suprapunerii cu șocuri adverse majore - inclusiv creșteri generalizate de prețuri generate de perturbări ale lanțurilor globale de aprovizionare și de războiul din Ucraina -, precum și al limitărilor privind capacitatea administrativă de implementare a acestor programe. În cazul României, aceste dificultăți s-au reflectat într-o dinamică lentă a investițiilor și reformelor, ceea ce a condus la întârzieri în transmiterea cererilor de plată și, ulterior, la renegocierea PNRR. În plus, dată fiind încheierea în august 2026 a acestui program, revizuirea a implicat inclusiv reducerea componentei de împrumuturi, cu aproximativ 2 la sută din PIB. Cu toate acestea, în termeni de fonduri efectiv cheltuite, România se situa la finele anului 2024 ușor peste nivelul altor economii din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia", se arată în studiul BNR.
Perspective macroeconomice și sustenabilitate
Economiștii Băncii Centrale mai subliniază că, pentru a menține avansul economic după 2026, România trebuie să valorifice rezultatele investițiilor deja efectuate și să continue reformele structurale începute. Finalizarea PNRR nu trebuie privită doar ca un punct final al unuia dintre cele mai importante programe de finanțare europeană, ci și ca o oportunitate pentru consolidarea dezvoltării economice pe termen mediu și lung, sprijinind productivitatea și creșterea potențială a economiei.
Conform BNR, după finalizarea PNRR, economia României ar putea intra într-o nouă fază investițională, marcată de dispariția unui volum excepțional de finanțare europeană și de schimbarea structurii surselor de finanțare. Ieșirea din acest regim va genera un "funding cliff", întrucât granturile și transferurile UE - care susțin investițiile și cererea fără a crea datorie sau presiuni bugetare - vor fi înlocuite, cel mai probabil, de împrumuturi, realocări bugetare costisitoare sau de o posibilă comprimare a investițiilor. Consecințele se vor resimți și asupra finanțării deficitului de cont curent, deoarece fluxurile europene, stabile și non-generatoare de datorie, au contribuit la reducerea vulnerabilităților externe; diminuarea lor recentă a accentuat dependența de finanțări mai volatile și expunerea la riscul suveran.
În plan fiscal, după 2026, menținerea investițiilor publice va deveni mai dificilă în contextul consolidării bugetare, autoritățile fiind puse în fața unei alegeri între reducerea investițiilor - cu riscul unui "investment cliff" și al încetinirii creșterii economice - sau identificarea unor surse alternative de finanțare, inclusiv prin creșterea veniturilor ori comprimarea altor cheltuieli.
Pe termen mai lung, o scădere bruscă a investițiilor poate afecta productivitatea și PIB-ul potențial, mai ales dacă proiecte rămân nefinalizate și se pierd efectele de antrenare asupra investițiilor private. Experiența altor state arată însă că fondurile europene sunt un instrument tranzitoriu al convergenței, nu o sursă permanentă de creștere, ceea ce impune României reconfigurarea treptată a motoarelor interne de dezvoltare. În acest context, componenta de reforme a PNRR și posibilitatea continuării proiectelor deja finanțate după 2026 pot atenua șocul, deși persistă riscuri legate de absorbție, întârzieri și rambursări parțiale, cu potențiale efecte negative asupra creșterii economice pe termen scurt și mediu.
Programul SAFE ca (potențial) continuator al PNRR
România ar putea beneficia de împrumuturi în cuantum de circa 16,7 miliarde euro (4,7% din PIB pentru anul 2024) în cadrul programului SAFE, operațional până la 31 decembrie 2030. Accesarea acestor fonduri este condiționată de depunerea de către statele membre ale UE a unor Planuri naționale privind investiții în domeniul apărării, urmată de negocierea împrumuturilor și semnarea acordurilor operaționale corespunzătoare. Comparativ cu CFM și PNRR, mecanismul SAFE oferă României acces la fonduri europene având însă un profil macroeconomic distinct, acestea fiind exclusiv sub formă de împrumuturi.
"Spre deosebire de granturile disponibile prin CFM și PNRR, fondurile SAFE nu permit finanțarea autonomă a deficitului de cont curent, ci, dimpotrivă, vor genera datorie externă. În plus, în condițiile în care România nu a activat clauza națională de salvgardare (engl. national escape clause), utilizarea acestor fonduri se va reflecta în totalitate în cuantumul deficitului bugetar, exercitând presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Este esențial deci să se apeleze la această clauză", precizează BNR.
În eventualitatea în care constrângerile bugetare impuse de procedura de deficit excesiv sunt stricte, este de așteptat ca proiectele finanțate prin SAFE să aibă un caracter predominant substitutiv, în sensul că vor finanța investiții care oricum ar fi fost realizate - fie prin înlocuirea unor surse de finanțare mai puțin favorabile, fie prin realocarea cheltuielilor bugetare - și nu aditiv. În fine, deși informațiile disponibile la acest moment sugerează orientarea SAFE către înzestrarea militară, extinderea capacităților de producție și, într-o anumită măsură, inclusiv către proiecte de infrastructură, nu este exclus ca aceste fonduri să prezinte un conținut investițional mai redus decât cel aferent PNRR, estimat la aproximativ 70% din alocările totale, cu efecte de antrenare diminuate proporțional. Având în vedere aceste aspecte, deși este previzibil ca SAFE să susțină activitatea economică pe termen scurt și mediu, este de presupus că avantajele sale structurale sunt mai limitate comparativ cu cele aferente CFM și, respectiv, PNRR.
