Facultatea de Construcții și Instalații din cadrul Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași se află într-o poziție profesională aparte, într-un moment în care investițiile în infrastructura de transport au depășit stadiul declarațiilor programatice și au ajuns să preseze direct sistemul de formare inginerească. Instituția include specializări precum Construcții Civile, Industriale și Agricole, Căi Ferate, Drumuri și Poduri, Instalații pentru Construcții și Inginerie Civilă cu predare în limba engleză, iar studiile de licență din domeniul Inginerie civilă au durata de patru ani și se finalizează cu diploma de inginer. Pe o piață dominată de autostrăzi, drumuri expres, reabilitări feroviare, lucrări urbane și investiții publice de amploare, tema nu mai este doar atractivitatea facultății, ci capacitatea întregului sistem universitar de a produce specialiști într-un ritm compatibil cu cererea reală din șantiere și birouri de proiectare. Universitatea are tradiție de peste două secole în formarea inginerilor, cercetătorilor din domeniul științelor tehnice și cadrelor didactice universitare, ceea ce oferă discuției o dimensiune mai amplă decât simpla administrare a unei specializări. În continuare, Oana Elena Colț, director al Departamentului de Căi de Comunicații și Fundații, și Gheorghiță Boacă, prodecan al Facultății de Construcții și Instalații și coordonator al specializării CFDP, analizează raportul dintre investițiile în infrastructură, interesul tinerilor pentru ingineria civilă, pregătirea practică, digitalizare, sustenabilitate și dificultatea formării unei noi generații de ingineri.
- Cum apreciați capacitatea sistemului universitar de a furniza specialiști pentru proiectele de drumuri, poduri și căi ferate aflate în derulare și pentru cele planificate în următorii ani?
- România traversează, fără îndoială, cea mai intensă și importantă etapă de dezvoltare a infrastructurii de transport de după 1990. Volumul masiv al investițiilor aflate în execuție sau în fază de proiectare, atât în sectorul rutier, cum sunt autostrăzile magistrale A7 și A8 din regiunea noastră, cât și în cel feroviar sau al infrastructurii urbane, generează o cerere fără precedent de specialiști în domeniul Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP). Aceste investiții semnificative realizate în ultimii ani se reflectă în mod direct și în interesul tot mai mare al tinerilor pentru studiile universitare din domeniul construcțiilor, tendință confirmată de numărul ridicat de absolvenți de liceu care aleg anual să se înscrie la facultatea noastră. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem existența unui decalaj între ritmul accelerat al investițiilor private și publice, schimbarea mentalității tinerilor absolvenți de liceu în alegerea domeniului în care vor profesa și viteza biologică și educațională de livrare a absolvenților. Potrivit discuțiilor purtate cu angajatori din sectorul privat, precum și cu reprezentanți ai administrațiilor responsabile de infrastructura rutieră și feroviară, cererea de specialiști CFDP depășește semnificativ numărul de absolvenți pe care facultatea îl poate furniza în prezent. În aceste condiții de deficit pe piața forței de muncă, tinerii sunt integrați rapid, mulți dintre ei primind oferte de angajare încă din perioada studiilor. Această inserție profesională timpurie aduce însă în prim-plan o altă provocare structurală. Formarea unui specialist nu înseamnă doar absolvirea unei facultăți de profil; în cazul proiectelor de infrastructură, vorbim despre un proces complex, multidisciplinar și de durată, ce presupune asimilarea profundă atât a noțiunilor teoretice, cât și a celor practice. Totodată, angajatorii solicită din ce în ce mai frecvent competențe care depășesc nivelul pregătirii de licență și care necesită o formare avansată prin programe de masterat. Acestea devin de o importanță esențială, însă implicarea timpurie a studenților în activități profesionale și prezența lor activă pe șantiere încă din timpul facultății, dublate de distanțele logistice pe care trebuie să le parcurgă între locul de muncă și universitate, fac dificilă frecventarea și finalizarea studiilor de masterat în cei doi ani prevăzuți. Astfel, putem spune că soluția nu rezidă exclusiv în creșterea brută a cifrelor de școlarizare, ci în consolidarea calității pregătirii prin integrare timpurie în ecosistemul profesional și printr-o colaborare permanentă și flexibilă între universități, autorități publice și companiile din sector.
- Cum a evoluat interesul candidaților și al studenților pentru specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri în ultimii ani și ce explică această schimbare?
- Dacă în urmă cu un deceniu domeniul construcțiilor se confrunta cu o criză de atractivitate în rândul absolvenților de liceu, astăzi, așa cum am spus, asistăm la o schimbare structurală de percepție. Vizibilitatea publică a șantierelor majore de infrastructură, mai ales rutieră, a acționat ca un adevărat catalizator, creând o expunere sporită și o atractivitate reînnoită pentru profesia de inginer constructor. Această tendință favorabilă este confirmată pe deplin de rezultatele procesului de admitere din ultimii ani la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași. De exemplu, la admiterea din anul 2025, locurile disponibile pentru anul I, atât cele finanțate de la bugetul de stat, respectiv 233 de locuri, cât și cele cu taxă, 137 de locuri, au fost ocupate integral încă din sesiunea de admitere din vară, înregistrând totodată o curbă pozitivă sub aspectul calității academice a candidaților. Pentru a înțelege parcursul studenților noștri, trebuie clarificat un aspect specific structurii curriculare: în primii doi ani de studiu, specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP) și specializarea Construcții Civile, Industriale și Agricole (CCIA) constituie un trunchi comun sub egida domeniului Inginerie civilă. Acest parcurs inițial asigură pregătirea fundamentală de bază pentru ambele direcții. Alegerea efectivă a specializării CFDP se realizează la finalul anului al II-lea de studiu. În ultimii ani, numărul studenților care optează pentru CFDP ne-a plasat foarte aproape de capacitatea maximă de școlarizare, care este de 120 de studenți. Decizia de a urma specializarea CFDP este influențată în mod direct de percepția pe care studenții o dezvoltă asupra viitoarei cariere. Există, desigur, o anumită reticență inițială din cauza faptului că marile proiecte de infrastructură implică în mod frecvent o activitate intensă pe șantiere aflate la distanță de domiciliu și perioade mai lungi petrecute în deplasare. Atunci când îi ghidăm pe studenți în alegerea acestei specializări, argumentele noastre depășesc însă acum sfera retoricii clasice, bazându-se pe o realitate strict pragmatică: garanția inserției profesionale imediate, având în vedere că absolvenții nu-și caută un loc de muncă, ci, de multe ori, își încep activitatea în companii încă din perioada practicii tehnologice din timpul facultății; cererea din piață depășește oferta noastră anuală de absolvenți; impactul major al acestei meserii asupra societății și dezvoltării economice prin crearea infrastructurii de transport; retribuția financiară competitivă, având în vedere că sectorul construcțiilor de infrastructură din România oferă în prezent pachete salariale extrem de atractive, adesea comparabile cu cele din alte industrii tehnologice sau superioare acestora.
- În ce mod este organizată pregătirea practică a studenților facultății și cât contribuie colaborările cu antreprenorii, proiectanții și beneficiarii din infrastructură la formarea acestora?
- Observația companiilor privind lipsa inițială de experiență practică a absolvenților este parțial justificată: niciun program universitar nu poate substitui anii petrecuți nemijlocit pe un șantier complex. Pentru a depăși acest obstacol, Facultatea de Construcții și Instalații din Iași dezvoltă, de peste un deceniu, un program intens de stagii de practică reală. Condițiile logistice și parteneriatele strategice dezvoltate atât la nivel regional, cât și național sunt excelente, oferind tuturor studenților de la specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP) oportunitatea unei formări aplicate direct pe șantiere, precum și în birourile de proiectare. Pentru a asigura o interfață optimă cu activitatea productivă, procesul educațional este consolidat prin acorduri cu marii antreprenori generali, firme de proiectare și execuție, companii de consultanță și beneficiari majori din sectorul public, respectiv CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), CFR (Căile Ferate Române) și DRDP Iași (Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași). În baza acestor parteneriate solide, specialiști de renume din industrie vin constant în amfiteatre pentru a susține prelegeri invitate, aducând în fața studenților studii de caz cu greutate tehnică din activitatea curentă a companiilor. Mecanismul de desfășurare a stagiilor este unul extrem de eficient: fiecare student este repartizat pentru practica tehnologică la una dintre firmele sau instituțiile partenere. Deși planul de învățământ prevede o perioadă obligatorie de trei săptămâni, studenții din anul III au libertatea și posibilitatea de a-și prelungi activitatea pe parcursul întregii vacanțe de vară. Această imersie extinsă le permite să exploreze în profunzime diversele ramuri ale domeniului - de la execuția pură și controlul calității în șantier până la proiectare asistată sau management de proiect - și se concretizează, în majoritatea cazurilor, cu o ofertă fermă de angajare din partea partenerilor noștri înainte de absolvire. Astfel, am reușit să transformăm practica academică într-o formulă avantajoasă pentru studenți și angajatori, datorită unui sprijin extrem de consistent din partea companiilor, care ne susțin atât logistic, cât și prin personalul lor ingineresc specializat, care preia rolul de mentor în teren. Sarcina noastră, ca profesori și cadre didactice, este de a-i modela pe studenți și de a le transmite că disponibilitatea și deschiderea angajatorilor din domeniul infrastructurii sunt la un nivel istoric ridicat. Rămâne datoria studenților să înțeleagă valoarea uriașă a acestor oportunități și să răspundă acestui credit de încredere, în primul rând, prin implicare directă, seriozitate, rigoare și interes autentic pentru meseria pe care și-au ales-o.
- Precizați gradul de inserție profesională al absolvenților facultății și principalele direcții de carieră pe care le urmează după finalizarea studiilor.
- Pe piața construcțiilor de infrastructură din România, deficitul cronic de personal calificat face ca cererea de specialiști să depășească structural și semnificativ oferta universitară curentă. În acest context economic, gradul de inserție profesională al absolvenților specializării Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP) din cadrul facultății noastre tinde spre un procentaj de 100% în primele luni de la finalizarea studiilor, validând alinierea fină a programelor noastre de învățământ la solicitările stringente ale industriei. Practic, dinamica este atât de intensă încât doar cine nu-și dorește o carieră în domeniu nu profesează. Companiile manifestă o disponibilitate uriașă de recrutare și, pentru că numărul anual de absolvenți CFDP este insuficient pentru a acoperi volumul de proiecte, angajatorii sunt nevoiți adesea să atragă tineri ingineri și din alte arii ale construcțiilor. Astfel, viitorii ingineri se angajează imediat după susținerea examenului de licență, iar o mare parte dintre aceștia sunt integrați stabil în companii încă din perioada studiilor universitare. Direcțiile de carieră pe care le urmează sunt extrem de diverse și acoperă toate palierele vitale ale sectorului: managementul execuției în șantier, ingineri de execuție și manageri de proiect, proiectare structurală și geotehnică în cadrul unor mari consorții naționale și multinaționale, având ulterior posibilitatea diversificării și ascensiunii profesionale spre zone de supervizare, consultanță tehnică, expertizare structurală sau poziții de management în administrația publică de profil.
- Cum a integrat facultatea tendințele de digitalizare, de la BIM și geamăn digital până la inteligența artificială, tehnologiile de monitorizare și automatizarea proceselor?
- Deși implementarea conceptelor de tip BIM și Digital Twin se află încă la început în România, sectorul privat de construcții adoptă aceste tehnologii. Pentru a răspunde acestei dinamici, Facultatea de Construcții și Instalații din Iași își adaptează programele de studiu, mizând pe o strategie integrată. Cadrele didactice subliniază însă că digitalizarea eficientă nu poate exista fără o bază teoretică și practică tradițională. Baza digitală se pune încă din primii ani prin disciplinele de Informatică aplicată, respectiv Desen tehnic și infografică, evoluând spre utilizarea celor mai avansate platforme software în anii terminali și, în special, la nivelul programelor de masterat. Acest salt tehnologic este susținut direct prin parteneriate încheiate între facultate și principalii furnizori de soluții software de profil din România, asigurând o corelare directă între mediul universitar și realitatea din companii.
- Ce competențe noi considerați că trebuie să dobândească viitorii ingineri de căi ferate, drumuri și poduri în contextul accentului pus pe sustenabilitate, reziliență și reducerea amprentei de carbon?
- Profilul profesional al inginerului CFDP modern s-a extins considerabil dincolo de rigoarea structurală tradițională, incluzând dimensiuni fundamentale legate de protecția mediului, reducerea amprentei de carbon și adaptarea la schimbările climatice. Cu toate acestea, sustenabilitatea în sectorul transporturilor nu înseamnă doar ecologie pură, ci înseamnă a construi eficient economic și tehnic. Soluțiile pe care le promovăm în rândul studenților vizează obținerea unor structuri rezistente, cu costuri și timpi de mentenanță reduși la minimum în perioada de exploatare. Pentru a răspunde acestei noi paradigme, Facultatea de Construcții și Instalații din cadrul universității noastre mizează pe o corelare strânsă a disciplinelor clasice cu noile directive europene. Urmărim să le transmitem studenților și masteranzilor competențe-cheie în analiza ciclului de viață al structurilor și în mecanismele economiei circulare. Această aliniere este asigurată atât la nivelul corpului profesoral, prin implicarea în proiecte de cercetare cu finanțare europeană, cât și în rândul studenților, prin introducerea în planul de învățământ a unor discipline cu tematici în sfera sustenabilității, a materialelor cu amprentă redusă de carbon și a tehnologiilor de reciclare. O atenție deosebită se acordă tehnologiilor de reciclare in situ a structurilor rutiere degradate și încorporării de subproduse industriale în amestecurile asfaltice, utilizării geosinteticelor sau lianților hidraulici de stabilizare a terenurilor. În implementarea acestor soluții verzi, cadrele noastre didactice subliniază un aspect critic: deși reutilizarea materialelor este o prioritate, siguranța structurală primează întotdeauna, iar normativele tehnice actuale impun limite riguroase pe care viitorul inginer trebuie să știe să le gestioneze. Prin urmare, competența esențială pe care o insuflăm studenților noștri este capacitatea de a genera o "infrastructură verde" prin proiectare rațională, dimensionare optimă și selecție tehnologică adaptată, garantând o durată de viață maximă a lucrărilor cu un impact minim asupra mediului înconjurător.
- Enumerați principalele provocări cu care se confruntă astăzi specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri și măsurile necesare pentru formarea unei noi generații de specialiști.
- Cea mai mare provocare cu care se confruntă astăzi învățământul superior de profil este strâns legată de resursa umană, privită din două unghiuri complementare: dinamica studenților și menținerea unui corp profesoral tânăr. Observăm adesea o scădere a deprinderilor tehnice și a cunoștințelor fundamentale de matematică și fizică în rândul absolvenților de liceu, context în care admiterea bazată exclusiv pe dosar nu ne permite o selecție riguroasă. Analizăm varianta revenirii la o admitere pe bază de examen scris, dar evaluăm cu prudență impactul pe care o astfel de măsură l-ar putea avea asupra atractivității imediate a facultății. O altă provocare majoră se resimte direct în amfiteatre și laboratoare. Într-o epocă dominată de ecrane și de distrageri digitale, datoria noastră ca profesori este să ne adaptăm permanent metodele de predare pentru a-i menține pe studenți conectați, implicați și atenți. Paralel cu această dinamică a sălii de curs, universitatea resimte o presiune uriașă în ceea ce privește atragerea și retenția tinerilor asistenți. Grila salarială de debut din sistemul de stat este greu comparabilă cu ofertele extrem de atractive venite din partea antreprenorilor privați pentru inginerii de execuție din șantier. Dincolo de cifre, grafice sau normative, scopul nostru ca mentori este să le insuflăm tinerilor mândria, pasiunea și plăcerea de a fi ingineri de drumuri, poduri și căi ferate. Trebuie să-i ajutăm să conștientizeze că au în mână instrumentele unei cariere de excepție, capabilă să le asigure stabilitate profesională și împlinire familială, iar rezultatele muncii și ale implicării noastre se reflectă direct în performanțele reale ale absolvenților. Atunci când ne reîntâlnim cu ei după doi, trei sau cinci ani de la terminarea facultății, feedbackul pe care ni-l oferă despre modul în care gestionează proiectele în producție devine cel mai de preț indicator pentru noi. Aceste discuții aplicate ne ajută să ne calibrăm permanent activitatea și, în plus, ne aduc o satisfacție profesională uriașă să vedem cum tineri pentru care începutul a fost poate mai anevoios au devenit ingineri stăpâni pe sine, capabili să gestioneze cu succes provocări tehnice complexe din șantier sau proiectare. Succesul dezvoltării infrastructurii românești pe termen lung nu va depinde doar de alocările financiare sau de utilajele aduse în șantier, ci direct de capacitatea noastră colectivă de a forma și păstra o nouă generație de ingineri competenți, adaptabili și vizionari.
