Aquatim SA, operator regional coordonat de Dr. Ing. Ilie Vlaicu, își consolidează poziția în sectorul serviciilor de apă și canalizare printr-o creștere accelerată a performanțelor financiare și un program investițional susținut. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 383 milioane de lei în 2025, în creștere cu 32% față de nivelul de 290 de milioane de lei din 2024, în timp ce profitul a urcat la circa 71 milioane de lei, de la 47 milioane de lei în anul precedent. În paralel, Aquatim a derulat investiții de peste 350 de milioane de lei anual, direcționate atât către proiecte majore finanțate din fonduri europene, cât și către modernizarea infrastructurii existente. Portofoliul actual include proiecte regionale de amploare, precum programul din județul Timiș, evaluat la 239,5 milioane de euro, aflat într-un stadiu avansat de implementare. Pentru perioada 2026-2027, compania își propune alocarea a circa 70 de milioane de lei din surse proprii pentru reducerea pierderilor, reabilitarea rețelelor și modernizarea stațiilor de epurare, într-un context în care digitalizarea și eficiența operațională devin priorități strategice.
Interviu cu Dr. Ing. Ilie Vlaicu, director general al Aquatim SA.
- Ce valoare totală au proiectele aflate în implementare în prezent și în ce stadii sunt acestea?
- În ultimii ani, unul dintre cele mai ample demersuri investiționale derulate la nivel regional a fost "Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, în perioada 2014-2020", cofinanțat prin POIM și etapizat ulterior în cadrul PDD. Contractul de finanțare a fost semnat la 18 martie 2019, iar proiectul a avut inițial o valoare totală de peste 180 de milioane de euro. În urma actualizărilor și ajustărilor necesare implementării, valoarea totală finală a ajuns la 239,5 milioane de euro. Perioada de implementare a început la 1 ianuarie 2019 și s-a încheiat, pentru prima etapă, la 31 decembrie 2023. Finanțarea a fost asigurată din Fondul de Coeziune, bugetul național și contribuția Aquatim SA. În contextul în care numeroase proiecte majore la nivel național nu au putut fi finalizate până la sfârșitul anului 2023, a fost necesară etapizarea acestora. Astfel, proiectul din județul Timiș a fost structurat în două faze distincte. Etapa I, aferentă perioadei POIM, a fost finalizată la 31 decembrie 2023. Etapa a II-a, încadrată în PDD, a beneficiat de semnarea contractului de finanțare la 30 aprilie 2024. Implementarea acestei etape continuă până la 31 decembrie 2027, iar la finalul anului 2025 progresul fizic al proiectului era de aproape 90%, cu un progres financiar de peste 80%, ceea ce indică o evoluție susținută.
În paralel, am derulat și investiții punctuale, cu impact direct asupra dezvoltării infrastructurii urbane. Un exemplu relevant este proiectul "Extindere rețea canalizare pe Calea Șagului, etapa III-A, tronson cuprins între Calea Chișodei și sens giratoriu centre comerciale - Municipiul Timișoara", finanțat prin PNRR. Contractul de finanțare a fost semnat la 28 mai 2024, iar valoarea finanțării nerambursabile a fost de peste 100.000 de euro, fără TVA. Deși termenul contractual de finalizare este 30 iunie 2026, proiectul a fost finalizat înainte de termen, atingând la 31 decembrie 2025 un progres fizic și financiar de 100%. Tot prin PNRR am implementat proiectul "Extindere rețele de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 locuitori echivalenți în județul Timiș", pentru care contractul de finanțare a fost semnat la 4 iulie 2024. Valoarea totală a finanțării nerambursabile este de peste 1,8 milioane de euro, fără TVA. Și acest proiect are termen contractual de finalizare 30 iunie 2026, însă la finalul anului 2025 înregistra deja un progres fizic și financiar de 100%, fiind finalizat integral. Privite în ansamblu, aceste investiții reflectă un efort coerent și susținut de modernizare și extindere a infrastructurii de apă și apă uzată la nivelul județului Timiș, cu accent atât pe proiecte regionale de mare anvergură, cât și pe intervenții țintite, cu impact imediat în comunitățile deservite.
- Indicați principalele investiții planificate pentru 2026-2027, inclusiv bugetul estimat, tipul lucrărilor și impactul asupra ariei de operare.
- Pentru perioada 2026-2027 s-au alocat pentru investiții din surse proprii circa 70 de milioane de lei. Se va urmări în principal reabilitarea rețelelor de apă în vederea reducerii pierderilor. Totodată, pentru conformarea localităților cu peste 2.000 de locuitori echivalenți la legislația europeană privind colectarea și epurarea apelor uzate, investim în reabilitarea stațiilor de epurare existente acolo unde nu s-au construit deja altele noi din fonduri europene și reabilităm sau extindem rețelele de canalizare. În același timp, Aquatim investește în menținerea în parametri de funcționare optimă a instalațiilor existente, prin programele de mentenanță pe care le derulează.
- Cum estimați evoluția cifrei de afaceri și a volumului de investiții în 2026?
- Pentru anul 2026 preconizăm o creștere a cifrei de afaceri și o creștere a investițiilor. Acestea se bazează pe creșterea tarifului conform strategiei tarifare și a redevenței, în conformitate cu strategia aprobată.
- Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent operatorii regionali de apă?
- În primul rând, trebuie să menționez că o mare parte din infrastructura de apă-canal din România este veche, depășită tehnic și subdimensionată pe alocuri. Aceasta duce la pierderi mari de apă prin frecvența ridicată a avariilor, ceea ce înseamnă și costuri operaționale sporite. Apoi, mai adaug și deficitul de personal calificat, în condițiile în care reglementările Uniunii Europene sunt din ce în ce mai stricte. Rezultă de aici că sectorul nostru necesită investiții consistente pentru modernizare și extindere, în pofida oricăror piedici, precum creșterea costurilor cu energia, materialele de construcții etc., care pun presiune și asupra tarifelor.
- Care este nivelul actual al pierderilor în rețea și ce măsuri implementați pentru reducerea acestora? Există ținte clare asumate pentru următorii ani?
- În acest moment, pierderile de apă din rețea sunt sub 30% din volumul distribuit. Pentru reducerea acestora, investim în rețele noi, din materiale moderne și durabile, în contoare inteligente și punem accent pe digitalizare și analiza datelor în timp real. De asemenea, un rol important îl joacă și detectarea pierderilor și intervenția promptă pentru remedierea avariilor.
- În ce măsură digitalizarea și tehnologiile inteligente - contorizare inteligentă, SCADA, GIS, managementul pierderilor - fac parte din strategia companiei? Ce proiecte concrete aveți în derulare sau planificate?
- Branșamentele de apă din Timișoara sunt 100% contorizate, după cum urmează: 70,3% dintre dispozitive sunt contoare inteligente, care transmit consumurile direct pe calculator, 28,5% sunt contoare radio, cu citire de tip walk by, cu terminale portabile, și 1,2% sunt contoare cu citire vizuală. Menționez că rețelele de alimentare cu apă și canalizare din Timișoara și localitățile metropolitane sunt cartografiate digital în proporție de 100% - sistem GIS (Geographic Information System - sistem informatic geografic). Doar în Timișoara avem inventariați 730 km de rețea de apă și 698 km de canalizare, iar Aquatim a continuat și va continua extinderea GIS și la localitățile periurbane și din județ.
- Cum vedeți evoluția sectorului de apă și canalizare din România în următorii 3-5 ani? Ce schimbări structurale anticipați și ce rol vor avea investițiile europene în dezvoltarea infrastructurii?
- Sectorul de apă și canalizare din România se află într-o perioadă de transformări majore, determinate de necesitatea alinierii la directivele UE, respectiv Directiva privind epurarea apelor uzate urbane și Directiva privind apa potabilă. Nevoile de investiții sunt uriașe și asta va duce la accelerarea proiectelor finanțate din fonduri UE. Pe baza datelor oficiale, principalele tendințe pentru următorii ani sunt următoarele: expansiune masivă a infrastructurii - sectorul va înregistra cea mai intensă perioadă de investiții din ultimii 30 de ani, o reglementare mai strictă și, lucru absolut esențial, regionalizarea operatorilor și profesionalizarea acestora, prin programe de formare și creșterea digitalizării operațiunilor. Fondurile europene joacă un rol capital, dar nu sunt suficiente, astfel că România va trebui să își dubleze efortul financiar pentru realizarea acestor obiective.
