Agenda Constructiilor
Marti, 21 Mai 2024
STIHL
Home - Stiri - Actualitatea interna - DAIANU: Nivelul investitiilor publice trebuie sa depasesca cu mult deficitul bugetar
DAIANU: Nivelul investitiilor publice trebuie sa depasesca cu mult deficitul bugetar
Actualitatea interna Publicat de AG&F 15 Mar 2024 12:21
Investitiile publice ar trebui sa fie considerabil peste deficitul bugetar, intr-o situatie cat de cat optima, avand in vedere banii europeni de care Romania dispune, considera Daniel Daianu, presedintele Consiliului Fiscal, mentionand ca deficitul bugetar al Romaniei nu are origine in principal in investitii publice propriu-zise, informeaza Agerpres.
"Sunt comentarii privind relatia intre investitiile publice si deficitul bugetar ce intretin o neclaritate: se spune ca daca aceste investitii sunt in preajma deficitului bugetar, sanatatea finantelor publice nu ar fi primejduita. Este o teza curioasa, mai ales avand in vedere dimensiunea deficitului bugetar al Romaniei. Acest deficit s-a situat in ultimii doi ani la circa 6% din PIB, in conditiile in care cheltuielile de capital au fost taiate sever fata de cat fusesera programate, pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce aceasta interpretare a relatiei intre deficit si investitii publice este incorecta", a aratat Daniel Daianu, in articolul "Deficitul bugetar si investitiile publice: o lamurire necesara", postat pe pagina de internet a Consiliului Fiscal.
El sustine ca intre jumatate si 60% din investitiile publice, ce au avut o medie de peste 5% din PIB in ultimii ani, au fost finantate de fonduri europene. Resursele europene apar in buget pe ambele sale laturi, venituri si cheltuieli, deci nu au impact major pe deficit.
"Este drept ca partea de cofinantare si costul unor imprumuturi (din PNRR) afecteaza deficitul, dar dimensiunea acestor influente este mult inferioara aportului la bugetul public al fondurilor europene. Banii europeni sustin activitatea economica, cresc PIB-ul potential, ajuta balanta de plati, au facilitat Romaniei sa treaca mai usor prin ani extrem de dificili. Un exercitiu ipotetic arata de ce interpretarea mentionata mai sus este inselatoare. Daca banii europeni nu ar exista si am face abstractie de partea de cofinantare si costul imprumuturilor din PNRR, deficitul ar ramane la aceeasi marime, dar cu relatia amintita intr-o alta lumina - fiindca deficitul ar fi considerabil mai mare decat investitiile publice ce s-ar rezuma la cheltuieli de capital (care sunt finantate din resurse proprii si imprumuturi). Sa ne gandim, de pilda, ca in 2023 investitiile publice au fost de 5,9% din PIB, din care cele finantate din bani europeni au fost peste 3,6% din PIB. In acelasi an, deficitul in metodologie europeana/ESA a fost de circa 6% din PIB. Aceasta constatare necesita un addendum: lipsa banilor europeni ar slabi mult economia si ar reduce veniturile fiscale, ceea ce ar mari
deficitul bugetar (sau ar reduce, chiar anula, "beneficiul" din disparitia necesarului de cofinantare)", sustine Daniel Daianu.
El a amintit ca au fost cazuri cand bani europeni nu au fost atrasi pentru a se economisi partea de cofinantare in cheltuielile publice astfel incat deficitul sa fie mai mic, subliniind ca "aceasta situatie stranie nu este laudabila pentru programarea bugetara".
"Situatia descrisa arata ca deficitul bugetar al Romaniei nu are origine in principal in investitii publice propriu-zise; o mare parte este legata de alte cheltuieli. Chiar daca judecam cheltuielile pentru educatie si sanatate drept investitii in capital uman, este evidenta vulnerabilitatea bugetului public cauzata de marimea deficitului bugetar. Aceasta realitate trebuie sa fie inteleasa, fiind nevoie de un remediu structural (nu conjunctural) de consolidare fiscala/bugetara. Intr-o situatie cat de cat optima, investitiile publice (ce includ resurse europene) ar trebui sa fie considerabil peste deficitul bugetar, avand in vedere banii europeni de care Romania dispune", scrie Daniel Daianu.
De asemenea, el precizeaza ca resursele europene ajuta finantarea contului curent, balanta de plati.
"Nu discutam acum ca acesti bani cresc puternic lichiditatea din piata si pot ingreuna gestionarea de catre BNR a situatiei pe piata monetara. Un deficit bugetar mare exercita presiune asupra politicii monetare, dat fiind ca atractivitatea obligatiunilor romanesti depinde de stabilitatea leului - care sa faca randamentele pentru finantatori atractive. Un deficit mare si o consolidare fiscala incerta cresc aversiunea fata de risc si pot induce iesiri de bani din Romania, pot creste randamentele cerute de finantatori (costul finantarii si refinantarii). Aceasta s-ar vedea atat pe piata interna, cat si pe cea externa. Si din acest motiv BNR pledeaza pentru consolidare fiscala. Este de subliniat ca Romania nu face parte din Zona Euro, deci exista un risc valutar", sustine Daniel Daianu.
Conform presedintelui Consiliului Fiscal, faptul ca Olivier Blanchard, fost economist-sef al FMI, indeamna state din UE sa nu se grabeasca cu reducerea deficitelor, date fiind cresterea economica anemica si nevoia de a mari cheltuielile de aparare, nu este de ignorat. Daniel Daianu subliniaza ca el are in vedere Zona Euro, unde nu exista risc valutar, si tari care au deficite sub cel din Romania. Tara noastra are crestere economica notabila si beneficiaza de resurse europene considerabile. In plus, corectia trebuie facuta in ani de crestere economica si cand infuzia de bani europeni este masiva.
"Se observa si in impactul asupra politicii monetare cat de atent trebuie sa fie examinata relatia intre deficitul bugetar si investitiile publice, fondurile europene. O interpretare adecvata pune in relatie deficitul bugetar cu investitiile publice din resurse proprii sau imprumutate; pentru 2023, ar fi circa 6% deficit bugetar fata de circa 2% din PIB cheltuieli de capital. Se observa ce distanta este intre cele doua procente. Un deficit de aceasta marime trebuie sa fie corectat, fie si in mod gradual. Agentiile de rating apreciaza in ratingul suveran volumul resurselor europene disponibile, al rezervelor BNR, cresterea economica, datoria publica, indatorarea externa totala a tarii, dar au in vedere nu in cele din urma corectii bugetare care sa asigure sustenabilitate bugetara", a explicat Daniel Daianu.
Economistul subliniaza ca atingerea nivelului de 2% din PIB deficit bugetar potrivit noului cadru de guvernanta fiscala din UE (ce reclama si un spatiu fiscal in raport cu traditionalul 3% din PIB) nu este un capriciu al institutiilor europene, al unor economisti, ci este un deziderat de bun-simt pentru constructiile bugetare, intr-o lume cu mult neprevazut si provocari enorme.
"Este o teza gresita, ce inca se aude la noi, ca un deficit de 3% din PIB impiedica dezvoltarea, ar echivala cu austeritate. Se omite ca BNR nu emite moneda de rezerva si ca Romania are deficite prea mari, inclusiv externe. Romania are o piata financiara interna foarte subtire, ce nu ajuta finantarea deficitului - bancile au expunere limitata si nici nu poti miza excesiv pe fondurile de pensii ca finantatori. Iar a te finanta numai pe piata externa este foarte periculos", explica Daniel Daianu.
El sustine ca dezvoltarea se stimuleaza prin productie de bunuri publice in volum corespunzator, ceea ce reclama venituri bugetare substantial mai mari, prin politici ce incurajeaza investitii in productie cu valoare adaugata inalta, prin absorbtie masiva de fonduri europene, reforme etc. Iar PNRR, ca si Cadrul Financiar Multianual joaca un rol-cheie in aceasta ecuatie.
"Recomandarile privind cresterea veniturilor fiscale din ultimul studiu al OCDE privind Romania sunt de luat in seama, asa cum sunt si recomandarile din analizele altor institutii de specialitate. Trebuie sa reusim sa crestem veniturile fiscale in mod semnificativ, intrucat o corectie numai pe partea de cheltuieli este o fantezie. In masura in care la nivelul UE se vor dezvolta instrumente de sustinere a industriilor de aparare din bani europeni, se va putea vorbi de o finantare si din asemenea resurse a cheltuielilor de aparare (deci a bugetelor publice). Consiliul Fiscal vede deficitul la peste 6% din PIB in 2024, presupunand ca nu se va recurge din nou la reducere fortata de cheltuieli de capital. Guvernul trebuie sa reziste la presiuni ce ar mari cheltuielile permanente ale bugetului, chiar daca 2024 este an electoral. In 2025 se va simti impactul deplin al corectiei pensiilor (1,5- 1,6% din PIB), ceea ce va face mai dificila intrarea pe o traiectorie de corectie a deficitului bugetar spre 3% din PIB. Si mai avem si reforma salarizarii, costuri ale schimbarilor climatice, tranzitiei energetice, legate de situatia geopolitica si securitate militara", mai spune Daniel Daianu.
 
Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
SISECAMALLBIMhiltiRAWLPLUGABONARE REVISTE
ROCKWOOL 196
Editia
MARTIE/APRILIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 181 (Martie-Aprilie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
MAKITA
theda mar
strabag nivel 1
siniat
Acvatot 2019
CDS
rigips
Ubitech
EDIT-Structural
CONCEPT STRUCTURE
konsent
viarom
noark
leviatan
quadratum
concelex
ness project
ERBASU CONSTRUCT

Parteneri

HABITAT
top 500
AHK 2022
FPSC_2019
INNOCONSTRUCT2024
top 500
top 500
ef-de-n
AICPS_30
econet
ROGBC 2016

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigeretamplarie aluminiu Termopan Salamander