Nevoia organizatiilor de a actiona cu responsabilitate fata de societate si mediu a crescut in contextul pandemiei COVID-19, dar mai ales al politicilor de mediu, sustenabilitate si guvernanta (Environment, Social & Governance - ESG). Astfel, organizatiile multinationale parcurg astazi o tranzitie rapida catre modele ce exced obiectivul de crestere a veniturilor si al profiturilor si sunt tot mai centrate pe responsabilitatea fata de mediul inconjurator si societate. Lipsa unor politici ESG poate genera pierderi de venituri ca urmare a schimbarii preferintelor consumatorilor, probleme in accesarea de fonduri si investitii, penalitati din partea autoritatilor, afectarea imaginii si reputatiei companiei, dar si pierderea de talente existente sau potentiale.

Ca urmare, implementarea strategiilor ESG genereaza un impact atat in contextul general al fiscalitatii, cat si la nivelul preturilor de transfer. Ne propunem sa abordam in acest articol cum se va materializa acest impact in randul companiilor din Romania din perspectiva preturilor de transfer.

 

Este binecunoscut faptul ca modificarile in lantul creator de valoare determina automat un impact in analizele de preturi de transfer. Crearea de valoare si gestionarea riscurilor sunt componente esentiale in stabilirea profilului functional si implicit a marjelor de profit sau a modalitatii de stabilire a preturilor de transfer.

Strategiile ESG, parte din ele deja in stadiu de implementare la nivelul companiilor multinationale, vor genera modificari semnificative in lantul creator de valoare pentru majoritatea industriilor, de la industriile producatoare, industria produselor de larg consum, farmaceutica, servicii financiare, etc. Cateva exemple despre cum ESG va impacta lantul creator de valoare sunt:

- modificarea strategiilor de aprovizionare,

- adoptarea unor abordari sustenabile si etice privind aprovizionarea,

- schimbarea locatiei surselor de aprovizionare

- ajustarea proceselor de productie, etc.

Modificarile aduse in administrarea procesului de reciclare sau in alegerea furnizorilor ecologici vor impacta functia de achizitii la nivelul unui grup de companii. Deja urmarim de mai multi ani tendinte de centralizare a functiei de aprovizionare pentru a permite o alegere cat mai eficienta a furnizorilor.

In egala masura, strategiile Net Zero emisie vor avea un impact major in lantul creator de valoare sau in aparitia de noi modele de business pentru a permite companiilor adaptarea la noile reglementari sau politici. In cazul in care anumite companii vor implementa la nivel de grup strategii de Net Zero emisie care vor excede reglementarile din Romania, trebuie avut in vedere cine va suporta costurile aferente. Vor ramane acele costuri la nivelul companiei mama sau vor fi ele refacturate catre subsidiarele sale, inclusiv din Romania?

Daca ele vor fi refacturate prin intermediul contractelor intra-grup existente sau in baza unor aranjamente contractuale noi, intrebarea care se ridica este in ce masura acele cheltuieli vor fi deductibile fiscal in Romania. Ar trebui subsidiara din Romania sa suporte costurile respective sau ar reprezenta ele doar niste beneficii incidentale pe care o entitate independenta nu ar accepta sa le suporte? Daca in anumite circumstante raspunsul este unul afirmativ, stabilirea valorii de piata a respectivelor cheltuieli reprezinta o chestiune complexa care necesita o analiza atenta la nivel local.

Alt exemplu este impactul in ceea ce priveste proprietatea intelectuala. Implementarea unei politici sustenabile ESG are impact direct asupra imaginii companiei, riscul reputational asociat si pe cale de consecinta, asupra valorii companiei. Totodata, inovatia adusa de schimbarea metodelor de reciclare, impachetare, reducerea emisiilor de carbon pot determina aparitia unor noi elemente de proprietate intelectuala. Redeventele deja platite de subsidiarele din Romania pentru transferul de proprietate intelectuala vor fi afectate de aceste elemente, iar potential noi componente de proprietate intelectuala vor fi transferate local.

De asemenea, pot aparea noi modele de business. Companiile multinationale deja urmaresc sa infiinteze companii special desemnate pentru implementarea strategiilor ESG sau sa includa aceasta functie in companii existente. Astfel, apare intrebarea cum vor fi remunerate aceste companii / functii. Valoarea de piata a acestora va trebui analizata si documentata la nivelul subsidiarelor din Romania si, desigur, sustinuta in cadrul actiunilor de control efectuate de autoritatile fiscale.

 

In ultimul deceniu, preturile de transfer au fost in centrul discutiilor in ceea ce priveste transparenta informatiilor. Cel mai bun exemplu o reprezinta raportarile Country-by-Country (“CbCR”), cat si recenta initiativa de raportare publica CbCR la nivelul Uniunii Europene.

CbCR, documentatia la nivel de grup (eng. “Masterfile”), cat si dosarele locale de preturi de transfer vor trebui sa prezinte informatii despre cum ESG impacteaza profilul functional si lantul creator de valoare. Analizele functionale traditionale vor trebui adaptate pentru a surprinde elemente de risc ce tin de continuitatea afacerii, costuri suplimentare in legatura cu taxele ‚verzi’ suportate la nivelul grupului, inclusiv schimbari in costurile de finantare.

Pe de alta parte, raportarea non-financiara ESG reprezinta un important pas prin care companiile vor trebui sa se conformeze cu noile reguli privind transparenta politicilor ESG si modelelor de operare responsabile. Iar componenta fiscala este tot mai mult privita ca reprezentand o contributie importanta la nivelul societatii in ansamblu, mai degraba decat un simplu cost de business.

 

Modificarea modelelor de business va aduce cu sine si noi necesitati de finantare. Din punct de vedere al preturilor de transfer, este important sa urmarim modificarile aduse in structurile de finantare si cum vor fi analizate aceste tranzactii financiare. Spre exemplu, ar trebui avut in vedere care va fi impactul strategiilor ESG asupra ratelor de credit rating ale creditorului sau care va fi impactul asupra capacitatii de finantare.

O discutie aparte in ceea ce priveste tranzactiile financiare o au obligatiunile ecologice (eng. “green bonds”). Aceste obligatiuni prevad rate de dobanda mai mici comparativ cu alte instrumente financiare clasice. Astfel, apare intrebarea cum vor fi analizate aceste tipuri de tranzactii financiare.

Totodata, investitorii pot aplica o rata de dobanda premium („greenium”) pentru proiectele de Net Zero emisie. In acest caz, este de asteptat sa asistam la o alocare a beneficiilor acestei prime in cadrul grupului, inclusiv la nivelul filialelor din Romania.

 

Este indiscutabil faptul ca noile tendinte privind ESG vor genera schimbari de strategii, politici si modele de afaceri si noi probleme de implementare. Contextul global determina o aliniere a strategiilor de grup la normele internationale, iar reglementarile locale vor urmari in timp politicile internationale ESG.

Ce trebuie sa avem in vedere din prisma analizelor de preturi de transfer, este faptul ca regulile de baza in ceea ce priveste principiul valorii de piata, faptul ca tranzactiile derulate intre parti afiliate trebuie sa fie efectuate la valoare de piata, raman in continuare aplicabile. Astfel, schimbarile modelelor operationale sau de afaceri, aparitia unor noi tipuri de tranzactii sau instrumente financiare / produse ecologice vor trebui sa fie in timp real corect reflectate in politicile de preturi de transfer aplicate.