Agenda Constructiilor
Sambata, 04 Februarie 2023
Abonare reviste
Home - Stiri - Afaceri, Juridic, Finante & Impozite - KPMG: Cercetarea-dezvoltarea si inovarea, sanse pentru crestere economica
KPMG: Cercetarea-dezvoltarea si inovarea, sanse pentru crestere economica
Afaceri, Juridic, Finante & Impozite Publicat de Stelian DINCA 11 Nov 2022 12:39
Experienta altor tari arata ca numarul companiilor care investesc in CDI creste pe masura ce deducerea oferita este mai ampla.
1% din PIB - Acesta este noua tinta asumata de autoritati prin Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare in perioada 2022-2027, tinta care nu ar putea fi atinsa fara contributia fondurilor private. La acest moment, in Romania, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activitati este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul roman scazand, chiar, marginal, desi schemele de ajutor de stat au fost in crestere. In prezent, pachetul de facilitati fiscale oferit de Romania pentru activitati din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentara de 50% din totalul cheltuielilor intreprinse in acest scop, amortizarea accelerata a activelor utilizate in scopuri de cercetare-dezvoltare si scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetatorilor si ale altor angajati implicati in cercetare-dezvoltare, inovare (CDI). In Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia si Croatia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de pana la 300% din totalul cheltuielilor, releva cel mai recent studiu al KPMG in Romania - ”Facilitati fiscale si alte instrumente de stimulare a activitatilor de cercetare-dezvoltare - un potential semnificativ la indemana Romaniei pentru crestere economica”.
”Tendinta este ingrijoratoare, mai ales in conditiile in care statele membre ale Uniunii Europene par sa accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investitii”, declara Ramona Jurubita, Country Managing Partner, KPMG in Romania. ”In plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezinta unul dintre principalii factori ce determina intensificarea investitiilor in cercetare-dezvoltare, investitii care conduc la crestere economica si dezvoltare pe termen lung a unei tari, intre cei doi termeni existand o relatie de cauzalitate. Si, asa cum a aratat-o un sondaj intreprins luna trecuta, companiile vor sa investeasca, sa se implice, intr-o proportie covarsitoare”, mai explica liderul KPMG in Romania.
”Pentru a intelege importanta deducerilor, sa luam exemplul unei companii care investeste 1.000.000 euro in activitati de cercetare-dezvoltare. In Romania, aceasta poate, in anumite conditii, sa isi reduca impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adica un discount de 8% asupra costurilor implicate, o suma deloc neglijabila. Pe de alta parte, insa, in Polonia, pentru o investitie similara, compania ar fi primit un „discount” de pana la 38%, adica mai mult de o treime din costuri. Unde ti-ai dori sa investesti?”, intreaba retoric Daniel Pana, Partener Consultanta Fiscala, KPMG in Romania.
In plus, raportul de cheltuieli private - publice la nivelul Romaniei este de aproximativ unu la doi. Aceasta alocare relativ redusa de resurse din mediul de afaceri pentru activitati de CDI in Romania contribuie si ea la volumul total scazut in comparatie cu alte tari ale UE.

Companiile ezita sa aplice pentru obtinerea de facilitati fiscale
Nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitand sa aplice pentru obtinerea facilitatilor fiscale pentru acest tip de activitati, in conditiile in care, asa cum a aratat-o sondajul recent al KPMG in Romania, majoritatea acestora isi doresc sa beneficieze de stimulente. In plus, asa cum puncteaza Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanta Fiscala, KPMG in Romania, “companiile ezita sa aplice, considerand ca activitatea de cercetare-dezvoltare se desfasoara doar in laborator. Or, de multe ori poate fi vorba de activitatea pe care o companie o considera de zi cu zi, precum dezvoltarea unui nou produs, conceperea sau imbunatatirea semnificativa a unui proces de productie sau testarea unui nou material pentru a reduce costurile. Pentru ca, de fapt, pentru a ramane relevante pe piata, intreprinderile trebuie sa inoveze constant, nu doar la un anumit numar de ani”.
 
Solutii propuse
Din punct de vedere fiscal, extinderea tipurilor de facilitati oferite si a domeniilor pentru care se aplica stimulentele fiscale reprezinta cea mai importanta recomandare a specialistilor KPMG in Romania. Astfel, domeniile pentru care contribuabilii din statele din regiune aplica pentru deduceri si facilitati fiscale sunt mult mai numeroase decat in Romania, in industrii foarte diferite - farmaceutica, aerospatiala, de aparare, bancara si exemplele pot continua. In plus, diversificarea ariilor fiscale si asigurarea unui mecanism functional privind aplicarea scutirii la nivel de angajat pentru personalul care lucreaza in departamentele de CDI, ca si introducerea unor potentiale stimulente privind taxele locale sau taxele de mediu ar putea fi tot atatea cai de atingere a obiectivului de atragere de investitii si de obtinere a cresterii economice.
In paralel, KPMG in Romania recomanda contribuabililor sa fie atenti la modelele existente in alte state, dar si autoritatilor sa dezvolte programe de popularizare a stimulentelor in anumite industrii, exemplele cele mai elocvente fiind programele dezvoltate de Polonia sau SUA. "Intr-un raport recent al Comisiei Europene ”Tendinte in taxare”, se vorbeste despre utilizarea taxelor de mediu pentru schimbarea in bine a comportamentului contribuabililor, orientandu-i catre surse verzi de energie sau catre sustenabilitate. Aceasta este o alta zona ce ar putea fi explorata de Romania pentru a stimula investitiile in activitati de cercetare-dezvoltare ce contribuie la protectia mediului si, eventual, va facilita atingerea obiectivelor legate de mediu pe care Romania si le-a asumat in cadrul UE”, declara Daniel Pana, Partener Consultanta Fiscala, KPMG in Romania.

Este importanta cresterea cotei suplimentare a cheltuielilor de R&D
Cresterea cotei de deducere suplimentara a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit este, din perspectiva consultantilor KPMG, una dintre cele mai importante masuri care pot fi avute in vedere. ”La acest moment, avem una dintre cele mai mici cote din regiune si la nivel global, asa cum reiese si din compararea informatiilor prezentate mai sus si in detaliu in cadrul studiului KPMG. Asadar, Romania trebuie sa gaseasca modalitati clare si eficiente prin care sa asigure un mecanism functional de aplicare a stimulentelor fiscale existente pentru cercetare-dezvoltare cu beneficii pentru toate partile implicare: scutiri sau reduceri de impozit pe salarii pentru cercetatori, reduceri ale impozitului platit de societatile ce desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare, dar sa fie atenti si la modelele existente in alte state”, declara Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanta Fiscala, KPMG in Romania.
Astfel, se poate avea in vedere stimularea specifica a IMM-urilor, a unei categorii particulare de contribuabili sau a unui sector specific din economie prin utilizarea unor cote de deducere suplimentare mai ridicate, spre exemplu, considerand ca IMM beneficiaza de conditii mai bune (facilitati specifice sau un nivel mai ridicat al facilitatilor pentru cercetare-dezvoltare general aplicabile) in tari precum Polonia si Croatia. Poate fi avuta in vedere si introducerea unei cote progresive de deducere suplimentara, tocmai pentru a stimula intensificarea investitiilor CDI de la an la an, dupa cum am observat in cadrul studiului, in cazurile Slovaciei si Cehiei.
Examinarea introducerii creditelor fiscale CDI si a unor regimuri preferentiale de taxare CDI de tip Patent Box este o alta sugestie pentru cresterea apetitului pentru accelerarea investitiilor in cercetare-dezvoltare. Astfel de politici fiscale atractive au implementat numeroase state intre care Olanda, Malta, Belgia, Elvetia, Franta, Italia si chiar si Polonia.
Pe lista recomandarilor s-ar mai afla si reducerea efortului administrativ de aplicare a facilitatilor fiscale actuale. 
Reorganizarea Registrului Expertilor si clarificarea legislatiei ar putea sa fie un factor care sa ofere mai multa incredere si confort contribuabililor, incurajand aplicarea facilitatilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare. ”Certificarea eligibilitatii proiectelor de cercetare-dezvoltare pentru aplicarea facilitatilor fiscale ofera confort contribuabililor, incurajand aplicarea acestora. Conditia esentiala este insa functionarea eficienta a acestui mecanism si va depinde in principal de disponibilitatea expertilor de a face astfel de expertize”, afirma Daniel Pana.
 
Bani pentru investitii
Din punct de vedere al accesarii finantarilor, coordonarea investitiilor Bancii Nationale pentru Dezvoltare (BND) cu obiectivele tematice ale Programelor Operationale reprezinta una dintre principalele masuri identificate de specialistii KPMG in Romania pentru revigorare. ”Odata operationalizata Banca Nationala de Dezvoltare, aceasta va acoperi 8% din decalajele de investitii din sectorul CDI, cat si 50% din decalajele de investitii aferente IMM-urilor inovatoare. Pentru a asigura o coerenta a interventiilor, se recomanda stransa coordonare a investitiilor realizate de catre BND cu obiectivele strategice stabilite la nivelul POCIDIF”, declara liderul companiei de consultanta, Ramona Jurubita.
Incurajarea parteneriatelor public-private (PPP) in materie de CDI este vazuta de studiul KPMG ca extrem de importanta in asigurarea unei bune utilizari a resurselor umane implicate in dezvoltarea de produse/servicii inovative ce pot face ulterior tranzitia catre piata, mai ales in conditiile in care Romania se afla printre statele europene ce angajeaza cercetari preponderent in sectorul public.
Parteneriatul pentru Inovare (PPI) este o alta solutie pe care autoritatile publice o au la dispozitie pentru a achizitiona produse/servicii/lucrari inovatoare, sustinand astfel activitatea sectorului CDI la nivel national - poate include de la fabricarea produselor, prestarea serviciilor pana la finalizarea lucrarilor.  
In plus, se mai arata in studiul KPMG, exista multe alte instrumente de finantare disponibile, dar nefolosite inca, iar statul roman se poate implica in promovarea si sustinerea acestora, mai ales avand in vedere ca se urmareste atingerea tintei de 1% din PIB prin Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2022-2027.
 
ALLBIMMESENBURGTERAPLASTman and machineVideoConfAC-iul
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A apărut editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 171 (Noiembrie-Decembrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
CONCEPT STRUCTURE
Ubitech
BALTIC
strabag nivel 1
viarom
ERBASU CONSTRUCT
rigips
hilti
leviatan
Acvatot 2019
BMI_Icopal
CELCO 2020
FRONTALE
MAKITA
leviatan

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
AICPS_30
econet
ROGBC 2016
ef-de-n
Piata de Constructii 2014
TOP500 Atreprenori de Constructii 2023
PIATA de TAMPLARIE Analiza 2021-2022 & Perspective 2023-2027 (TOP500)
TOP500 Producatori de Tamplarie 2023