Agenda Constructiilor
Marti, 31 Ianuarie 2023
Abonare reviste
Home - INDEX COMPANII - EGIS ROMANIA
PAGINA PERSONALIZATA


EGIS ROMANIA

EGIS ROMANIA

Adresa: Str. Dionisie Lupu nr. 64-66, Bucuresti, S1
Telefon: 021/312.24.48
E-mail: info.romania@egis-group.com
Web site: www.egis-group.com
Domenii: Proiectare si inginerie
Descriere activitate
Inginerie si consultanta in constructii.
Prezentare companie/institutie
EGIS, in fata unei noi etape de dezvoltare pe piata locala a constructiilor
 
 
 
 
 
James Hanson (40 de ani)
Functia/Firma: Country Manager Egis pentru Romania si Bulgaria;
Experienta profesionala: peste 20 de ani de inginerie si consultanta in infrastructura, la nivel international.
 
Egis, companie internationala activa in sectoarele de consultanta, inginerie in constructii si servicii de mobilitate, are in derulare aproximativ 45 de proiecte, preponderente in sectorul de inginerie in domeniul infrastructurii. Potrivit lui James Hanson, Country Manager Egis pentru Romania si Bulgaria, activitatea de constructii se va intensifica in urmatorii 3-5 ani, datorita mai ales finantarilor care vor veni prin Programul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care actioneaza ca un accelerator atat de necesar pentru aceasta industrie. Prin activitatea sa, grupul Egis creeaza si opereaza infrastructura si cladiri inteligente capabile sa raspunda la urgenta climatica si sa contribuie la realizarea unei dezvoltari teritoriale mai echilibrate, durabile si mai rezistente. Cu operatiuni in 120 de tari, Egis pune la dispozitia clientilor sai expertiza celor 16.000 de angajati si dezvolta inovatie accesibila tuturor proiectelor.
In Romania, 2021 a fost un an de tranzitie pentru subsidiara locala. In luna aprilie a anului trecut, James Hanson a fost numit in functia de director general al companiei, generand o serie de schimbari la nivelul organizatiei, cu focus pe promovarea unei culturi bazate mai mult pe performanta si colaborare. Inainte de aceasta functie, James a avut responsabilitati in calitate de director senior al Egis in Marea Britanie, lucrand in domeniul aviatiei. Numirea sa in functia de Director General al Egis in Romania a venit ca o oportunitate binevenita de a-si extinde competentele in alte domenii ale transportului si infrastructurii si se bazeaza pe cunostintele sale anterioare despre piata si tendintele din tara noastra. James face parte din echipa Egis din 2005, ocupand diverse pozitii in inginerie, consultanta si management.
 
- In ce proiecte este implicat grupul Egis in Romania, in acest moment?
- Egis detine o puternica experienta in inginerie peste tot in lume, iar activitatile noastre din Romania nu fac exceptie. Ne concentram pe proiecte care necesita un nivel ridicat de competente ingineresti si know-how. De exemplu, realizam studiul de fezabilitate a liniei de cale ferata Predeal-Brasov care, desi este un tronson scurt, este in acelasi timp unul dintre cele mai complexe proiecte feroviare avand in vedere zona montana si diferenta de altitudine dintre punctele de plecare si cele de sosire. In prezent, liniile avariate si aliniamentul neuniform limiteaza viteza trenurilor la 56 km/h, precum si potentialul transportului feroviar pe aceasta legatura importanta dintre Ungaria si Bucuresti. Misiunea noastra este de a identifica o solutie de proiectare care sa permita declivitati si curbe sigure pentru transportul feroviar de marfa in timp ce incercam sa reducem lucrarile costisitoare cu tuneluri si sa crestem limita de viteza la 120 km/h. Aceasta este exact genul de provocare de inginerie pe care o dezvoltam. Speram ca proiectul sa se incheie in cursul acestui an, presupunand ca solutia propusa de noi este acceptabila pentru toate autoritatile implicate.
In materie de infrastructura rutiera, supraveghem mai multe lucrari de executie care sunt in desfasurare pentru diferite sectiuni din Centura Bucuresti, din autostrada Sibiu-Pitesti, din drumul expres Craiova-Pitesti si Autostrada Transilvania. Antreprenorii au abordari diferite si exista multi constructori internationali noi pe piata, cum ar fi cei din Turcia, astfel incat rolul supervizorului este deosebit de important pentru asigurarea respectarii standardelor romanesti relevante si atingerea nivelului asteptat de calitate a constructiei. De asemenea, lucram la mai multe studii de proiectare, de exemplu drumul expres Craiova - Targu Jiu in sudul Romaniei, dar si in regiunea Moldovei, autostrazi care leaga orase precum Bacau, Piatra Neamt, Pascani, Suceava si Siret. Suntem parteneri cu Search Corporation in aceste studii de proiectare, ceea ce ne ajuta sa ne punem in comun resursele si subcontractantii, cum ar fi inginerii specialisti in geotehnica pentru care exista o cerere foarte mare in acest moment.
Un alt domeniu de interes pentru noi este infrastructura de apa si de mediu. Lucram pentru unele companii regionale de apa din tara, precum cele din Cluj, Salaj si Satu-Mare, unde contribuim la imbunatatirea infrastructurii de alimentare cu apa a zonelor respective si la asigurarea colectarii corespunzatoare a apelor uzate. In Cluj si Salaj, de exemplu, rata de racordare la apa potabila in 2016 a fost destul de scazuta dupa standardele europene. Ca urmare a proiectului nostru, accesul la apa potabila de calitate urmeaza sa creasca cu 40% si, in plus, peste 174 de comunitati vor beneficia de servicii de salubrizare imbunatatite. Egis a facut parte din echipa implicata in fazele de pregatire a proiectului, proiectare detaliata si achizitia lucrarilor, iar acum oferim asistenta tehnica in etapa finala a lucrarilor de executie.
In prezent, avem in jur de 45 de proiecte in derulare, deci este o perioada aglomerata pentru inginerie in domeniul infrastructurii. Avantul din aceasta industrie este foarte puternic in acest moment, iar sentimentul meu este ca, in urmatorii 3-5 ani, se vor desfasura multe proiecte de constructie, datorita intr-o anumita masura si PNRR, care actioneaza ca un accelerator atat de necesar pentru aceasta industrie.
- Cum a evoluat activitatea companiei in 2021 si care sunt estimarile pentru 2022 si pentru viitor?
- 2021 a fost un an de tranzitie pentru noi. Am fost numit in functia de director general al Egis in Romania in primavara anului trecut, asa ca multe lucruri s-au schimbat deja, fiind interesat in principal de a promova o cultura bazata mai mult pe performanta si colaborare. Egis ofera know-how si expertiza, ceea ce inseamna ca succesul nostru depinde in intregime de oamenii pe care ii angajam. Egis are avantajul de a avea ingineri cu adevarat exceptionali, asa ca obiectivul meu principal este (si va continua sa fie) deblocarea potentialului lor. Acest lucru inseamna crearea conditiilor pentru ca angajatii sa creasca, sa se dezvolte si sa fie recompensati pentru performanta lor. Inseamna, de asemenea, incurajarea unei mai mari transversalitati si cooperari intre colegii din grupul mai larg, dupa ce toate problemele cu care ne confruntam in Romania au fost deja abordate in alte parti ale lumii, iar unul dintre avantajele noastre este ca ne putem baza pe experienta expertilor internationali care au fost implicati in unele dintre cele mai complexe proiecte de infrastructura din lume.
Viitorul nostru se arata favorabil, cu o lista buna de proiecte si un portofoliu din ce in ce mai divers. De exemplu, in acest an am castigat deja proiecte in domeniul rutier, feroviar si al infrastructurii de apa, iar aceasta diversitate este importanta pentru a ne ajuta nu numai sa crestem competentele incrucisate, ci si sa facem fata turbulentelor de pe piata. Au existat, de exemplu, o multime de licitatii pentru infrastructura rutiera si de apa in ultima vreme, dar in viitor ne asteptam la mai multe licitatii feroviare. De asemenea, cautam sa ne concentram pe marile proiecte de lucrari civile, cum ar fi spitale, stadioane si aeroporturi, unde este cu adevarat nevoie de expertiza internationala. Grupul Egis include cativa arhitecti de talie mondiala, precum 10Design si WestonWilliamson+Partners, care sunt convins ca pot aduce o valoare reala pietei din Romania. Principala bariera ramane faptul ca, in general, sectorul public inca subevalueaza rolul proiectarii (in comparatie cu constructia fizica, de exemplu).
- Ce parere aveti despre efectele pandemiei asupra cresterii preturilor constructiilor? Ati observat o reducere a cererii de proiecte in acest context?
- Parerea mea personala este ca nu pare ca cererea a scazut. Banuiesc ca acest lucru se datoreaza faptului ca majoritatea muncii noastre este destinata sectorului public si, in timp ce sectorul privat ar putea fi mai ezitant sa actioneze in astfel de vremuri incerte, sectorul public va avea deviza "Keep calm and carry on!". De fapt, sectorul public are un rol important pentru a face economia sa mearga in continuare, iar nevoia de infrastructura nu va scadea, pentru ca, fara aceasta, sectorul privat va ramane "limitat" - si nu pot spune de cate ori am auzit companiile spunand ca lipsa infrastructurii de transport este o bariera in calea investitiilor mai mari pentru extindere si logistica din sectorul privat, precum si in lanturile de aprovizionare, investitii care sunt pur si simplu inadecvate fara infrastructura de transport. Desigur, sunt multe (poate prea multe) aeroporturi in Romania, dar nu vad ca o retea de aeroporturi sa poata inlocui rolul unei retele de transport terestru.
Unde vedem insa un impact al pandemiei este asupra preturilor. Inflatia aproape s-a dublat, iar acest lucru face foarte dificila planificarea proiectelor pe termen lung. Lucram astazi la proiecte care au avut preturi relevante pentru piata din 2018. Evident, preturile in constructii au crescut foarte mult de atunci si, in special, pe piata fortei de munca. Totul este interconectat in aceste zile, asa ca daca pretul petrolului, otelului sau betonului creste, atunci la fel cresc si salariile. Pe langa majorarea preturilor materiilor prime, salariile au fost, de asemenea, afectate de cererea puternica de proiecte de infrastructura - in special in urma aprobarii PNRR. Acesta este un lucru bun pe termen lung, deoarece inseamna ca Romania trece de la o piata a fortei de munca ieftina la una mai bine platita, mai bine calificata, dar pe termen scurt poate fi foarte dificil de gestionat, deoarece multe dintre proiectele noastre nu includ niciun mecanism de crestere a preturilor in functie de schimbarile pietei. Din fericire, acest lucru este subiectul unor modificari legislative care vor permite companiilor de inginerie sa creasca preturile pentru a compensa impactul macro-factorilor precum inflatia.
- Ati observat vreo modificare a cererii de cladiri cu eficienta energetica ridicata, la un an de la intrarea in vigoare a standardelor nZEB? Cum va aliniati la aceasta tendinta?
- Astazi, cu cateva exceptii, nu suntem foarte implicati in constructia de cladiri. Vedem insa foarte mult potential aici, in special in ceea ce priveste spitalele - cum ar fi spitalul de la Craiova, pentru care am fost recent precalificati. Pentru proiectele de constructii civile in curs de desfasurare la care lucram, eficienta energetica pare sa ramana un subiect care apare mai mult in teorie decat in practica. Nu as spune ca Romania s-a aliniat pe deplin la nevoia de cladiri eficiente din punct de vedere energetic in adevaratul sens al cuvantului, dar exista o usoara (si poate costisitoare) tendinta de creare a unor cladiri mai independente din punct de vedere energetic - cel putin in sectorul privat. Cu siguranta pare a fi un obiectiv important pentru dezvoltatorii de cladiri de birouri, de exemplu, asa cum reiese din analiza noastra pentru relocarea sediului nostru din Bucuresti.
In general, sustenabilitatea pare a fi un cuvant important, dar realitatea practica este ca Romania se misca prea incet. De fapt, am fost destul de dezamagit sa vad in cel mai recent studiul "Climate Change Performance Index" ca Romania "isi continua tendinta descendenta" si ca "a scazut in topul tarilor cu performante medii la tari cu performante scazute" in ceea ce priveste indicele de performanta privind schimbarile climatice.
- Care credeti ca sunt tendintele in materie de proiectare, inginerie si consultanta in anii care vor veni, atat ca urmare a pandemiei, dar nu numai?
- Se pare ca exista o tendinta generala de descentralizare a responsabilitatii pentru proiectele din sectorul public, ceea ce ar putea fi un lucru bun si, speram, va insemna o legatura mai stransa intre cei care implementeaza (autoritatile) si cei care beneficiaza (cetatenii). Un exemplu recent este metroul clujean care este licitat de municipalitate si nu de o autoritate a administratiei publice centrale. Am vazut ca aceasta abordare functioneaza destul de bine in Oradea, unde, datorita initiativelor proprii ale municipalitatii, am reusit sa reconfiguram un bulevard cu trafic aglomerat intr-o zona prietenoasa cu pietonii.
In ceea ce priveste infrastructura mare (drumuri, cai ferate, retele de apa si canalizare), tendintele sunt destul de conservatoare, cu putinele exceptii legate de imbunatatirile necesare pentru a lua in considerare schimbarile climatice si pentru a se alinia la standardele ecologice europene si de siguranta. O abordare vizibil mai creativa este aplicata in special de autoritatile locale si de sectorul privat. Acesti actori de pe piata analizeaza si cauta solutii care sa fie eficiente din punct de vedere economic si sa genereze imbunatatiri sustenabile pe termen lung. Consultanta privind eficienta energetica, materialele ecologice, mediul prietenos cu oamenii este foarte cautata de orase si dezvoltatori privati, in timp ce administratia centralizata pare sa acorde mai putina atentie unor astfel de probleme, dar se asteapta sa se incadreze in tendinte.
In acest context, exista o preocupare reala cu privire la faptul ca legislatia si standardele nu se aliniaza suficient de repede la tendinte.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii asupra pietei constructiilor si asupra muncii si productivitatii in acest sector? Ce investitii intentionati sa realizati pentru digitalizarea afacerii?
- Pentru toata munca noastra in inginerie, cele mai importante atuuri pe care le avem sunt oamenii nostri, asa ca a fructifica tot ceea ce este mai bun din ei inseamna, in primul rand, a recruta candidatii potriviti si apoi a ne asigura ca au responsabilitatile si motivatia potrivite pentru a creste si a se dezvolta. Dupa aceea vin instrumentele si tehnologia care ii pot sprijini si ii pot face mai eficienti la locul lor de munca. De exemplu, programele de proiectare sunt deosebit de importante pentru echipa de proiectare, asa ca incercam sa ne asiguram ca folosim instrumente bune. Am investit foarte mult anul care a trecut si vom continua sa investim si anul acesta. Egis este, de asemenea, unul dintre liderii globali in Building Information Modeling (BIM), asa ca intentionam sa aducem o parte din aceste cunostinte si training in mediul local din Romania. Pana acum nu se cere prea mult in sectorul public, dar este doar o chestiune de timp pana ce cerintele vor fi mai mari si am prefera sa fim mai degraba inaintea curbei decat in spatele ei!
Inainte de a ajunge aici am lucrat in Marea Britanie. A fost o diferenta semnificativa intre modul in care tehnologia era folosita acolo pentru a facilita lucrul de la distanta in comparatie cu aici, in Romania. Mi s-au parut doua extreme, Marea Britanie se baza prea mult pe munca de la distanta, iar Romania se bazeaza prea mult pe munca "face to face". Ca si in cazul multor lucruri, cred ca cel mai bun raspuns se afla undeva la mijloc, asa ca investim in instrumente si echipamente care ne permit sa ne coordonam mai bine atunci cand lucrul fata in fata nu este posibil. Aceasta investitie va sprijini, de asemenea, o mai buna transversalitate si cooperare intre colegii din alte parti ale grupului Egis. De exemplu, am extins utilizarea CRM sau a managementului relatiilor cu clientii, ceea ce ne permite sa valorificam relatiile noastre cu partenerii si clientii la nivel global, nu numai local. De asemenea, ne permite sa anticipam si sa ne planificam mai bine activitatea - acest lucru nu este usor in sectorul public, deoarece clientii pot fi foarte exigenti si nu deosebit de flexibili. La un nivel foarte general, cred ca digitalizarea afacerii inseamna, de asemenea, democratizarea afacerii, iar acest lucru poate fi un factor destul de puternic pentru o incredere mai mare in cadrul organizatiilor si intre acestea. Pe termen lung, sper ca va permite relatii mai deschise si mai echilibrate intre clienti si prestatori si ne va muta de la un joc cu suma zero la un rezultat cu potential mai mare de tip win-win.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2022)

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
VideoConfAC-iulTERAPLASTMESENBURGman and machineALLBIM
ROCKWOOL 196
TOP-500-CONTRACTORS
A apărut editia
NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2022!
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 171 (Noiembrie-Decembrie 2022)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
leviatan
viarom
BMI_Icopal
Ubitech
BALTIC
Acvatot 2019
CELCO 2020
leviatan
ERBASU CONSTRUCT
FRONTALE
hilti
CONCEPT STRUCTURE
rigips
MAKITA
strabag nivel 1

Parteneri

HABITAT
AHK 2022
FPSC_2019
AICPS_30
ef-de-n
econet
ROGBC 2016
Piata de Constructii 2014
TOP500 Atreprenori de Constructii 2023
PIATA de TAMPLARIE Analiza 2021-2022 & Perspective 2023-2027 (TOP500)
TOP500 Producatori de Tamplarie 2023