Agenda Constructiilor
Sambata, 20 Iulie 2024
RAWLPLUG
Home - Stiri - Piata Muncii & Resurse Umane - APSAP: 90% din angajati la stat se supraevalueaza si isi doresc salarii mai mari
APSAP: 90% din angajati la stat se supraevalueaza si isi doresc salarii mai mari Imprimare Email
Piata Muncii & Resurse Umane Publicat de AG&F 22 Apr 2024 16:57
Aproape 90% dintre angajatii din sectorul public se supraevalueaza si considera in mod gresit ca detin competente digitale avansate prin faptul ca stiu sa navigheze pe Internet, arata datele unui studiu pe un esantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de catre Centrul de Formare APSAP, principalul furnizor de cursuri acreditate din Romania. Avand in vedere aceasta autoevaluare, angajatii de la stat nu isi dezvolta abilitatile constant, participand in numar mic la cursuri de perfectionare. Mai mult, cei care participa la cursuri platesc pentru acestea din propriul buzunar in 50% din cazuri, ceea ce este descurajant pe termen lung, mai ales ca legea obliga institutiile publice sa investeasca constant in perfectionarea angajatilor.
In urma analizei datelor furnizate de respondenti, 1.477 persoane considera ca detin un nivel de competente digitale la nivel AVANSAT. Dintre acestia, 1.285 inteleg prin competente digitale avansate activitatile de navigare si cautare eficienta pe Internet, pe cand doar 140 afirma ca detin cunostinte de programare si dezvoltare de programe/ aplicatii (HTML), care i-ar clasa intr-adevar la un nivel avansat. Constatarea este alarmanta, deoarece activitatile de navigare si cautare eficienta pe Internet nu necesita un nivel avansat de competentelor digitale. Astfel, exista o discrepanta reala intre perceptia detinerii competentelor digitale avansate si nivelul real al acestora.
 
 
In ceea ce priveste abilitatile digitale, angajatii la stat spun ca detin mai multe competente individual, cel putin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor si a aplicatiilor specifice muncii, dar si abilitati mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia si utilizarea datelor.
 
 
Supraestimarea competentelor si cunostintelor digitale duce la subestimarea necesitatii dezvoltarii si imbunatatirii acestora, aspect ingrijorator atat la nivel individual, cat si colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competentelor digitale de baza a crescut treptat in ultimii ani in majoritatea statelor membre UE, dar nu si in cazul Romaniei. Tara noastra se afla pe penultimul loc, inaintea Bulgariei, in ceea ce priveste competentele digitale detinute de adultii activi din punct de vedere economic. Aceeasi sursa realizeaza o diferentiere clara intre competentele de baza si cele avansate.
Astfel, avand in vedere aceasta perceptie pozitiva si supraevaluarea proprie a angajatilor asupra competentelor lor, cei din administratia centrala (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu considera ca educatia este prioritara. In plus, 50% dintre angajatii la stat spun ca au fost nevoiti sa plateasca cursurile de perfectionare din fonduri proprii, desi institutiile statului sunt obligate de lege sa aloce bugete pentru dezvoltarea si imbunatatirea competentelor personalului cel putin o data la doi ani.
 
Ce sunt „competentele digitale de baza” 
Exista diverse definitii pentru abilitatile sau competentele digitale si mai multi termeni, cum ar fi „alfabetizare digitala”, „competenta digitala”, „competente legate de TIC” si „competente informatice”, sunt adesea utilizati ca sinonime. In mai 2018, Consiliul a definit competenta digitala ca „implicand utilizarea cu incredere, critica si responsabila a tehnologiilor digitale, precum si utilizarea acestora pentru invatare, la locul de munca, si pentru participarea in societate. Ele includ alfabetizarea in domeniul informatiei si al datelor, comunicarea si colaborarea, educatia in domeniul mass-mediei, crearea de continuturi digitale (inclusiv programarea), siguranta (inclusiv bunastarea digitala si competentele legate de securitatea cibernetica), chestiunile legate de proprietatea intelectuala, precum si solutionarea problemelor si gandirea critica”. In ceea ce priveste nivelul competentelor digitale, Curtea se refera in principal la Cadrul european al competentelor digitale pentru cetateni, care prevede, pentru nivelurile de baza, competente care permit indeplinirea de sarcini simple in toate domeniile mentionate de Consiliu.
Si in opinia specialistilor IT, competentele digitale avansate se refera la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice si de comunicatii (TIC) in mod eficient intr-o varietate de contexte. Aceste competente includ, printre altele, operarea tehnica avansata, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicatii software si de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza si interpreta datele intr-un mod relevant, dar mai ales cunostinte avansate de securitate cibernetica. Astfel ca, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicatiilor de birou reprezinta competente de baza, care, intr-o lume moderna si digitalizata, trebuie continuu dezvoltate”, afirma Bogdan-Costin Farsirotu, fondator si presedinte al Centrului de Formare APSAP. 
Mai mult, Romania se afla pe penultimul loc, doar inaintea Bulgariei, la competente digitale de baza avute de angajatii cu varste intre 25 si 64 ani, potrivit datelor Eurostat.
 
 
In luna martie a acestui an, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfectionare GRATUITE, in format online, destinate personalului din administratia publica din Romania, cu scopul actualizarii cunostintelor si noutatilor legislative din 11 domenii relevante. In urma acestor cursuri, dintre participanti, 5.162 de angajati din sectorul bugetar au raspuns unui chestionar alcatuit din 29 de intrebari, care a stat la baza unor concluzii semnificative. Studiul a evidentiat aspecte care necesita atentie si interventii imediate din partea autoritatilor si institutiilor responsabile de gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare din cadrul administratiei publice din Romania.
Mai exact, potrivit studiului realizat de Centrul de Formare APSAP:
  • 9 din 10 functionari publici care sustin ca detin competente digitale AVANSATE inteleg prin acestea ca este suficient sa navighezi pe Internet si sa utilizezi aplicatiile de birou de tip Word, Excel, PowerPoint
  • La nivel national, Administratia Publica Locala (primarii, consilii judetene, s.a.) este mai interesata de participarea la programe de formare profesionala, decat Administratia Publica Centrala (ministere, guvern, institutii publice deconcentrate, s.a.).
  • In 2024, peste 50% dintre angajatii sectorului public si-au suportat din fonduri proprii costul participarii la programele de perfectionare, desi Codul Administrativ il obliga pe angajator sa asigure finantarea acestora

 

Administratia publica locala se implica mai mult in dezvoltarea profesionala decat administratia publica centrala 

In mod surprinzator, in ultimii doi ani, din totalul celor 5.162 de respondenti, cei mai interesati de cursuri nu au fost cei din Administratia Publica Centrala, ci cei din Administratia Publica Locala. Concret, din 5.162 de respondenti, 2.244 fac parte din Administratia Publica Locala (consilii locale, primarii si consilii judetene) si doar 1.676 din Administratia Publica Centrala (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome).

Aceste constatari indica faptul ca Administratia Publica Centrala nu aloca fonduri pentru participarea la programe de perfectionare profesionala pentru angajatii sai, fapt care provine din lipsa unei prioritati de dezvoltare a personalului.

In ceea ce priveste Administratia Publica Locala, peste 53% dintre cei chestionati au declarat ca angajatorul suporta costurile participarii la programele de perfectionare, in timp ce, in Administratia Publica Centrala, doar 33% dintre respondenti au putut sa afirme acelasi lucru. Astfel, Aylin-Alexia David, analist in cadrul Centrului de Formare APSAP, afirma faptul ca Administratia Publica Locala este mai deschisa si intelege importanta actualizarii continue a cunostintelor, pentru a reactiona rapid la nevoile cetatenilor si pentru a furniza servicii de inalta calitate si eficienta.


Legatura dintre venitul salarial si participarea la cursuri.  ce arata datele? 
Venitul lunar al personalului din Administratia Publica Locala este mai mic decat cel al personalului din Administratia Publica Centrala. Mai mult de 63% dintre angajatii din organismele centrale declara ca au un venit cuprins intre 5.000 si 10.000 de lei/luna, pe cand 57% dintre angajatii din cadrul administratiilor locale spun ca venitul lor este sub pragul de 5.000 de lei lunar, potrivit datelor Centrului de Formare APSAP. Totodata, cei mai multi angajati la stat (90%) sustin ca un venit lunar motivant este de cel putin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei considera ca ar trebui sa castige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun ca venitul lunar ar trebui sa fie in intervalul 1.500-2.000 euro.
 

 

Peste 50% dintre cei din administratia publica isi achita singuri programele de formare

Din evaluarea datelor studiului, se constata ca un numar semnificativ de 2.831 de persoane din 5.162 isi asuma costul cursurilor de formare profesionala si acopera cheltuielile de certificare din resurse proprii. Exista si un segment alcatuit din 761 persoane care sunt de parere ca institutia pe care o reprezinta valorizeaza si sprijina dezvoltarea lor profesionala prin diverse programe si cursuri de formare, desi tot ei au ajuns sa suporte costul programelor de formare profesionala. 

„Aceasta constatare subliniaza diferentele dintre modul in care individul si institutia isi asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea profesionala. Este important ca organizatiile sa continue sa ofere sprijin si oportunitati de invatare pentru angajati, pentru a promova angajamentul si cresterea profesionala in cadrul acestora”, afirma Anca-Catalina Basturea, analist al Centrului de Formare APSAP. 
 
Angajatii din primarii si alte institutii din mediul rural, putin interesati de perfectionare
In ciuda faptului ca programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis catre toate institutiile publice centrale si locale din tara, rata de inscriere a fost redusa in mediul rural. In timp ce peste 80% dintre participanti sunt din mediul urban, doar 17,4% dintre angajatii de la institutii publice din comune si sate au participat la cursuri de perfectionare gratuite, desi in mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, puncteaza Bogdan-Costin Farsirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP. Astfel, expertul APSAP spune ca acest dezechilibru ridica un mare semnal de alarma referitor la informatia care ajunge ingreunat la angajatii din sectorul public care locuiesc in afara zonelor urbane, dar care trebuie sa fie la curent cu schimbarile legislative, dar si cu oportunitatile pe care piata le ofera.
Fondata in 2006, organizatia neguvernamentala Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de incredere organizatii care furnizeaza programe de perfectionare pentru sectoarele public si privat din Romania. Furnizor acreditat de formare profesionala, cu o experienta de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanti activi si un corp de lectori alcatuit din 75 formatori exceptionali. Prin cursurile oferite pentru angajatii de la stat si cei din domeniul privat se afla cursuri de resurse umane, protectia datelor, competente digitale, marketing digital si social media, public speaking, competente antreprenoriale, management de proiect si altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii si de Ministerul Educatiei.
Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare si perfectionare organizate fizic (cu prezenta) sau in format online ale Centrului. Doar in ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare si conferinte nationale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, functionari publici, personal contractual, demnitari si alte categorii de personal din tara noastra.
 
hiltiABONARE REVISTEALLBIMSISECAM
ROCKWOOL 196
Editia
IUNIE/IULIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 183 (Iunie/Iulie 2024)
 

Autentificare

romania fara hospice
GHID de INSTALARE
quadratum
viarom
Acvatot 2019
ness project
theda mar
siniat
EDIT-Structural
Ubitech
BogArt
konsent
Arduro
concelex
rigips
ERBASU CONSTRUCT
SSAB
SIGM
CDS
leviatan
noark
strabag nivel 1
CONCEPT STRUCTURE
MAKITA

Parteneri

AHK 2022
HABITAT
top 500
FPSC_2019
top 500
top 500
ROGBC 2016
AICPS_30
ef-de-n
econet

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander